2,437 matches
-
Marea Britanie putem spune că fiecare familie are mai mult de 20 șde sclaviț care îi asigură energia, dar aceștia nu au nevoie de mâncare și nu au parte de nici una dintre neplăcerile și lipsa de speranță a unei vieți în sclavie. Cu o populație de 45 de milioane de bărbați, femei și copii, în Marea Britanie fabricile sunt făcute să funcționeze prin puterea a încă 175.000.000 de muncitori. Prin comparație cu energia produsă de mașini, care pune lucrurile în mișcare
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
întregului guvern. Este important pentru această discuție să recunoaștem faptul că nu tribunalele interne sunt cele care rezolvă pașnic disputele ce ar putea duce la revoluție sau la război civil. Atunci când cazul Dred Scott, care viza problema răspândirii teritoriale a sclaviei, s-a aflat în fața Curții Supreme a Statelor Unite, aceasta a decis în favoarea statu-quoului. Totuși, decizia nu a rezolvat nimic. Nici un tribunal legal nu ar fi putut stabili miza în cazul Dred Scott. Chiar și societatea ca întreg era incapabilă să
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Chiar și societatea ca întreg era incapabilă să găsească o rezolvare pașnică a conflictului dintre statu-quo și nevoia de schimbare. Acest lucru s-a produs din cauză că acel conflict ataca tocmai distribuția de putere dintre Nordul și Sudul Statelor Unite. În ceea ce privește problemele sclaviei și ale relațiilor dintre guvernul federal și cel statal, conflictul a redeschis problema consensului moral pe care era construită structura politică a Statelor Unite. Astfel, problema se adresa societății ca întreg, și nu unui tribunal sau legislativului. Societatea americană a dat
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ucide dacă are dovezi că a fost înșelat de nevastă, dar o poate face și dacă bănuiește acest fapt. Chiar dacă mitologia arabă de exemplu este extrem de captivantă, drepturile omului precum și orânduirea socială din aceste țări lasă mult de dorit. Dacă sclavia asupra altor rase, a africanilor de culoare și a femeii în lumea occidentală este un coșmar de domeniul trecutului, abolirea inegalității bărbatului cu femeia și/sau ignorarea civilizației este omniprezentă cu precădere în aceste țări. Faptul că cei care cred
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
sociologie la Universitatea liberă din Bruxelles (ULB) BRICOLAJ, COSMOPOLITISM, METISAJ JOLIBERT Bernard Profesor de științe ale educației la IUFM din Insula Réunion LAICITATE JUCQUOIS Guy Profesor emerit de științe ale limbajului la Universitatea catolică din Louvain (UCL) DIVERSITATE, GENOCID, HIBRIDITATE, SCLAVIE, SIONISM, XENOFOBIE LAZAR Judith Sociolog MARGINALITATE/MARGINALIZARE LE ROY Etienne Profesor de antropologia dreptului la Universitatea Paris I DREPT ȘI CULTURĂ LUCRECE André Sociolog și scriitor ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, CREOLITATE, NEGRITUDINE MARCHAND-TONEL Xavier Profesor agregat de științe economice și sociale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Sclavul este adversarul Învins care nu și-a riscat viața până la capăt, care nu a adoptat principiul Stăpânilor: să Învingi sau să mori. Este cel care a acceptat viața acordată de un altul. Prin urmare, depinde de acesta. A preferat sclavia morții și de aceea, alegând să rămână În viață, a devenit sclav. Ne-am Înșela Însă dacă am vedea aici o dialectică cu doi termeni. Avem trei termeni: stăpânul, sclavul și viața, viața materială, pe care Hegel o mai numește
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Gallimard ă trad. rom. Adriana Necșulescu, Ființa și neantul. Eseu de ontologie fenomenologică, Paralela 45, 2004. THEUNISSEN Mickael (1986), The Other, trad. americană, Cambridge, The MIT Press (prima ediție germană: 1977). Φ Alienare, Dialog (principiul Î), Recunoaștere (politică de Î), SCLAVIE Altruismtc "Altruism" Φ Asociație, FRATERNITATE, SOLIDARITATE Anomietc "Anomie" Din punct de vedere filosofic, termenul, creat În 1885 de Jean-Marie Guyau În Schiță pentru o morală fără obligații și fără sancțiuni, desemnează, contrar perspectivei kantiene și cu referire la individualizarea credințelor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Paris, UGE, 2 vol. (prima ediție americană: 1965). M’BOKOLO Elikia (1985), L’Afrique au XXe siècle. Le continent convoité, Paris, Seuil. RIST Gilbert (2001), Le Développement. Histoire d’une croyance occidentale, Paris, Presses de la FNSP. Φ COLONIALISM, CREOLITATE, DOMINAȚIE, SCLAVIE Antilitatetc "Antilitate" Φ CREOLITATE Antirasismtc "Antirasism" În fața rasismului, atunci când este flagrant și când consecințele sale par intolerabile, trebuie să ne străduim să-l explicăm ca pe un fapt și, În același timp, să-l combatem ca pe un rău. Să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lupta etică, juridică și politică Împotriva răului, printre ale cărui fețe se numără și rasismul. În ce anume constă obiectivul moral aici? În exigența abolirii suferințelor impuse omului de către om. De unde și datoriile morale la nivel universal: refuzul torturii, al sclaviei, al xenofobiei, al rasismului, al exploatării sexuale a copiilor sau a adulților care nu au consimțit În acest sens etc. (Ricœur, 1990, p. 336). Datoria de a te opune rasismului nu este decât o formă specifică a datoriei de a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fenomene de diseminare demografică. O prezență amerindiană diminuată progresiv de autoritățile franceze pentru nevoile instalării coloniale, urmată de deportarea pe aceste insule a unor sclavi negri din Africa, cărora li s-au alăturat, după 1848, dată care a marcat abolirea sclaviei, hinduși recrutați pe baza unor contracte care nu s-au respectat niciodată și, În sfârșit, mai târziu, chinezi și locuitori din estul bazinului mediteranean: iată cum s-au alcătuit comunitățile originale de astăzi din bazinul Caraibelor. De fapt, chestiunea identității
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este oare coerent să considerăm că, de exemplu, caracterul negativ al unui comportament sau al unei instituții rezultă din „interpretarea noastră culturală”? Nu este oare mai cuminte să ne analizăm „Înțelegerea Împărtășită” ca o consecință a acestui caracter negativ? Condamnăm sclavia fiindcă este rea, sau sclavia este rea numai fiindcă o condamnăm? Cel de-al treilea curent consideră că societății ar trebui să i se recunoască un rol mai important În definirea conținutului principiilor dreptății. Nu este posibil, cum cred Rawls
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
că, de exemplu, caracterul negativ al unui comportament sau al unei instituții rezultă din „interpretarea noastră culturală”? Nu este oare mai cuminte să ne analizăm „Înțelegerea Împărtășită” ca o consecință a acestui caracter negativ? Condamnăm sclavia fiindcă este rea, sau sclavia este rea numai fiindcă o condamnăm? Cel de-al treilea curent consideră că societății ar trebui să i se recunoască un rol mai important În definirea conținutului principiilor dreptății. Nu este posibil, cum cred Rawls, Dworkin sau Habermas, să fundamentezi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să ne bucurăm la maximum de propria noastră libertate individuală decât dacă nu punem această valoare mai presus de urmărirea binelui comun. Iar dacă insistăm să o facem, devenim cetățeni corupți, și nu cetățeni virtuoși. Iar prețul corupției este Întotdeauna sclavia. Singura cale către libertate este calea serviciului public”. Din această perspectivă, legea trebuie folosită ca „un mijloc de a garanta o libertate pe care Înclinația noastră naturală Înspre corupție ar tinde altminteri s-o mineze” (Skinner, 1994, p. 106). Astfel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fantasmagorică, exprimând pur și simplu antagonismul dintre două clase sociale care, În felul acesta, au iluzia că Își bazează revendicările pe realități obiective, biologice (Panoff, 1989). Selecția artificială este o tehnică cunoscută Încă din preistorie. În contextul fenomenului contemporan al sclaviei, ea a fost reluată sistematic de către crescătorii americani de animale Începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea pentru a constitui eugenia, cum o numim astăzi; aceasta Își are originea În preocupările unor traficanți de sclavi negri care, lipsiți de sursele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
somato-biologică a celui diferit” și „comportamentul segregaționist pus sub semnul permanenței” (Guillaumin, 1972, pp. 77-78). Clasificările rasiale elaborate de naturaliști (Linné, Buffon, Blumenbach etc.) În secolul al XVIII-lea au fost astfel socializate și instrumenta lizate pentru justificarea și raționalizarea sclaviei „negrilor” din Africa, apoi a discriminărilor și segregărilor cărora le-au căzut victime urmașii acestora, În special În Statele Unite. Același lucru este valabil și pentru categoriile etnice sau etnoculturale construite de etnologii și antropologii sociali, care au trecut În sfera
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În limba engleză: 1969). VAN GENNEP Arnold (1909), Les Rites de passage, Paris, Nourry ă trad.rom. de Lucia Berdan și Nora Vasilescu, Riturile de trecere, Iași, Polirom,1996. Φ Reglementare socială, Religie S ă Ștc "S ă Ș" Sclavietc "Sclavie" Acest cuvânt regrupează un ansamblu de statute și de condiții extrem de diverse În timp și În spațiu, diversitate reflectată și de evoluția termenilor utilizați. În limbile occidentale, derivatele termenului din latina medievală sclavus, Însemnând literal „slav”, le-au Înlocuit pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
derivatele termenului din latina medievală sclavus, Însemnând literal „slav”, le-au Înlocuit pe cele ale latinescului servus, „sclav”, cuvânt din care a provenit „șerb”. Evoluția semantică s-a produs În același mod ca și cea instituțională care a condus de la sclavia antică la șerbia medievală. Cuvântul francez „sclav” și termenii corespondenți din alte limbi occidentale dau seama despre o practică datând din Evul Mediu timpuriu, perioadă În care multor slavi din Balcani le-a fost impusă această tristă soartă de către bizantini
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Cuvântul francez „sclav” și termenii corespondenți din alte limbi occidentale dau seama despre o practică datând din Evul Mediu timpuriu, perioadă În care multor slavi din Balcani le-a fost impusă această tristă soartă de către bizantini și neamurile germanice. ν Sclavia este mai Întâi un statut a cărui realitate depinde de societatea În care se exercită. De aici rezultă dificultatea ă În special de natură juridică ă a definirii sale, căci dreptul cere definiții pozitive, iar diferitele caracterizări, care se raportează
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dovedit prea puțin satisfăcătoare și a fost completată printr-un anumit număr de dispoziții. Într-un chestionar prezentat, În aprilie 1981, tuturor statelor membre ale Națiunilor Unite, În afara componentelor obișnuite ale fenomenului, au fost enumerate diferite practici care sunt asimilate sclaviei, ca servitutea În contul datoriilor, șerbia, munca forțată, precum și altele care se referă În mod mai specific la soarta femeilor, copiilor și adolescenților (Meyer, 1986, p. 152 și urm.). În mod tradițional, se poate face distincție Între două tipuri de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ca servitutea În contul datoriilor, șerbia, munca forțată, precum și altele care se referă În mod mai specific la soarta femeilor, copiilor și adolescenților (Meyer, 1986, p. 152 și urm.). În mod tradițional, se poate face distincție Între două tipuri de sclavie. Primul tip, calificat adesea drept „blând” sau „antic”, se referă la sclavia domestică și se Întâlnește În principal În societățile patriarhale sau de tip clan. Cel de-al doilea tip este cel numit „de masă”: sclavul, a cărui situație este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
referă În mod mai specific la soarta femeilor, copiilor și adolescenților (Meyer, 1986, p. 152 și urm.). În mod tradițional, se poate face distincție Între două tipuri de sclavie. Primul tip, calificat adesea drept „blând” sau „antic”, se referă la sclavia domestică și se Întâlnește În principal În societățile patriarhale sau de tip clan. Cel de-al doilea tip este cel numit „de masă”: sclavul, a cărui situație este comparabilă cu a unui animal sau a unui obiect, este folosit aici
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ieftină și ușor de reînnoit. Însă distincția nu este Întotdeauna atât de clară. Mai Întâi, pentru că aceste două tipuri de societate nu constituie categorii etanșe ca tipologie și pentru că există o anumită continuitate Între ele. Apoi, pentru că inclusiv În cazul sclaviei de masă, anumite condiții particulare pot să facă mai puțin crudă sau chiar să Îndulcească soarta celor supuși sclaviei. În sfârșit, pentru că, date fiind dificultățile de aprovizionare care fac să crească prețul sclavilor (așa cum s-a Întâmplat În Statele Unite Între
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de societate nu constituie categorii etanșe ca tipologie și pentru că există o anumită continuitate Între ele. Apoi, pentru că inclusiv În cazul sclaviei de masă, anumite condiții particulare pot să facă mai puțin crudă sau chiar să Îndulcească soarta celor supuși sclaviei. În sfârșit, pentru că, date fiind dificultățile de aprovizionare care fac să crească prețul sclavilor (așa cum s-a Întâmplat În Statele Unite Între 1808 și 1865, ca urmare a interzicerii comerțului cu sclavi), viața și sănătatea acestora Încep să se bucure de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cazul atitudinii Bisericii), și subliniază alegerile imposibile pe care au trebuit să le facă strămoșii noștri (de exemplu, Las Casas și Carol Quintul, constrânși să satisfacă cererile coloniilor prin importul de mână de lucru care să-i Înlocuiască pe indieni). Sclavia și statutul identitar Înainte de a fi obiect de studiu, sclavia a fost un ansamblu de realități. Reflecțiile pe care le-a suscitat instituția sclavagistă au fost adesea contaminate de pozițiile susținute de cei care o descriau. În Antichitate, Platon și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
trebuit să le facă strămoșii noștri (de exemplu, Las Casas și Carol Quintul, constrânși să satisfacă cererile coloniilor prin importul de mână de lucru care să-i Înlocuiască pe indieni). Sclavia și statutul identitar Înainte de a fi obiect de studiu, sclavia a fost un ansamblu de realități. Reflecțiile pe care le-a suscitat instituția sclavagistă au fost adesea contaminate de pozițiile susținute de cei care o descriau. În Antichitate, Platon și Aristotel justificau acest mod de exploatare În scrierile lor; În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]