5,013 matches
-
căutarea unei planete al cărei climat să fie asemănător aceluia de pe Globus. Modern prin problematică, romanul Mioarei Cremene beneficiază de o structură compozițională la fel de modernă, ce-și are punctul de pornire într-o viziune particulară asupra timpului, căci, din perspectiva scriitoarei, sunt posibile două percepții asupra acestuia: „el poate fi socotit pe cicluri, în toate subîmpărțirile lui, sau poate fi măsurat, în bloc, ca o formă geometrică masivă, în care evenimentele coexistă și e greu de spus care a apărut mai
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
se desfășoară în viitor (mesajele transmise de At’n de pe Pământ), simultan cu transferul funcției narative de la narator la personaj, romanul căpătând în felul acesta structura unei narațiuni polifonice. În schimb, în „Odioasa crimă din Carpathia” (Editura Cartea Românească, 1995), scriitoarea abordează formula romanului „de mistere”, preluând elemente din recuzita istorisirilor detective, dar propunându-și, mai ales, să arunce o privire în culisele societății totalitare, dezvăluind fața ascunsă a acesteia. Acțiunea cărții se desfășoară într-o imaginară democrație populară, Carpathia, care
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
nu este - în viziunea ei - decât un amestec de libido nestrunit și bestialitate abjectă. Atât de diferite la prima vedere, cele două romane ale autoarei au totuși un element în comun: ambele sunt narațiuni ideologice, narațiuni cu teză, prin intermediul cărora scriitoarea încearcă să ilustreze o anumită viziune moral-filosofică asupra societăților de tip totalitar, dar și asupra naturii umane. Astfel încât modelul lor trebuie căutat poate mai degrabă în povestirile filosofice ale secolului al XVIII-lea (Voltaire, Diderot, chiar și marchizul de Sade
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
o anumită viziune moral-filosofică asupra societăților de tip totalitar, dar și asupra naturii umane. Astfel încât modelul lor trebuie căutat poate mai degrabă în povestirile filosofice ale secolului al XVIII-lea (Voltaire, Diderot, chiar și marchizul de Sade), secol față de care scriitoarea manifestă certe afinități. Semnificativ pentru eseistica Mioarei Cremene este volumul Iisus sau provocarea prin moarte (Editura Vinea, 2011), cuprinzând - ține să precizeze autoarea - „o selecție a preocupărilor și cercetărilor mele din ultimele două decenii, expuse în general dinaintea unor cercuri
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
Vinea, 2011), cuprinzând - ține să precizeze autoarea - „o selecție a preocupărilor și cercetărilor mele din ultimele două decenii, expuse în general dinaintea unor cercuri ezoterice pariziene”. Iar aceste conferințe aduc în primplan o latură poate mai puțin cunoscută a unei scriitoare proteice, care a trecut, de-a lungul anilor, prin mai toate genurile și formulele literare: preocuparea pentru cercetările cu caracter ezoteric. Rod al unor laborioase investigații arhivistice, întemeiate de cele mai multe ori pe documente puțin valorificate de alți cercetători, actualele pagini
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
--- O scriitoare bielorusă (iată, după Azarenka, marea tenismenă, locul doi mondial, Bielorusia produce și scriitori), pe numele ei Svetlana Alexievici, 64 de ani, a publicat recent ultimul volum al unei epopei consacrate comunismului sovietic. Tot ce a rămas din promisiunile inițiale, în
Sfârșitul lui homo sovieticus () [Corola-journal/Journalistic/3172_a_4497]
-
doar că ele există și împart numeroase ancore traumatizante. De cealaltă parte, Herta, o rece fragilitate, impunătoare social și marșând, indiferent de conjunctură, cu problema conștiinței. În scrisul Aglajei lipsește taman conceptul. Din amintirile Norei Iuga înțelegem că celor două scriitoare de expresie germană nu le-a fost dat să fie prietene. Construite între ziduri paradoxale, Herta și Aglaja au rămas gemene cu voci distincte, ireductibile. Născută la București din părinți ieșeni, Aglaja Veteranyi a fost prizoniera unei identități neînțelese deplin
Ziduri paradoxale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3184_a_4509]
-
distincte, ireductibile. Născută la București din părinți ieșeni, Aglaja Veteranyi a fost prizoniera unei identități neînțelese deplin. Începând cu 1967, ea călătorește mult cu familia (artiști de circ) și se stabilește finalmente în Elveția, unde se specializează în arta dramatică. Scriitoare, artistă și promotoare a mai multor grupări artistice experimentale, Aglaja se întoarce după 1989 în România pentru scurtă vreme. Nu reușește să refacă sensul unei copilării pierdute, iar moștenirea familiei reverberează mai degrabă prin mătușă decât prin mamă. De altfel
Ziduri paradoxale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3184_a_4509]
-
la nuntă, Pete face o grămadă de tâmpenii și nu reușește s-o impresioneze (nicidecum s-o umilească, așa cum și-a propus la început) pe snoaba de Polly. În final, după o mulțime de peripeții (are o aventură cu o scriitoare faimoasă de romane siropoase, Pamela McLaughlin, e arestat de Fisc din cauza șefului de la EssayAides ș.a.), i se împlinește un vis (în aceeași fantasmă a succesului): vine să-i ia un interviu jurnalista lui preferată, Tinsley Honig. Totul e atent pregătit
Rețeta succesului by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/3190_a_4515]
-
totul: descoperirea, debutul, în presă și în volum, precum și impunerea lor definitivă în literatura contemporană. După o cercetare, riguroasă, a informațiilor de istorie literară, printre aceștia sunt: Alice Călugăru, Olga Vrabie, Lucia Mantu, Otilia Cazimir și, desigur, Sandra Cotovu. Pe scriitoarea Sandra Cotovu (1898-1987), autoare 1, în cele din urmă, a patru cărți de proză, a cunoscut-o târziu, când aceasta i-a trimis câteva proze din Constanța, sprijinind-o și stimulând-o să-și retușeze unele erori inerente ale începutului
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3841_a_5166]
-
firesc, concret și să evite, întotdeauna, abstractizările. Epistola ce se publică acum, întâia oară, se constituie într-o excelentă prelegere de teorie și estetică literară, în care George Topîrceanu, profund cunoscător al limbii literare și al psihologiei cititorului, îi comunică scriitoarei Sandra Cotovu unele norme, reguli, tehnici și metode de elaborare a unei proze cât mai convingătoare și, evident, citibile. Remarcăm delicatețea, răbdarea și generozitatea lui George Topîrceanu în a-i consilia pe debutanți, a-i atenționa și a-i orienta
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3841_a_5166]
-
Hodoș, Ion Gorun și, mai ales, Nicolae Iorga care îi oferă cu generozitate coloanele ziarului Neamul Românesc, precum și pe cele ale Neamului Românesc Literar. Numele prozatoarei și traducătoarei Irina Lecca se întâlnește în reviste și ziare, precum: Ramuri, Luceafărul, Revista scriitoarei, Revista noastră, Gânduri bune, Unirea femeilor române, Jurnalul femeii, Viitorul româncelor, Calendarul „Neamului Românesc“, Al doilea Anuar al Bucegilor și în America (Cleveland). Este autoarea a patru romane, Dreptul vieții (1908), Pe urma dragostei (1910), Marcu Ulpiu-Traian Stănoiu (1920) și
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
cu pasiune, vieții monahale, iar în răstimpul 1940-1942 și 1946-1951, cât a fost stareță, s-a preocupat de organizarea unui orfelinat, de perfectarea atelierelor de țesătorie și broderie și, firește, de învățământul seminarial monahicesc. Aici, la Mănăstirea Văratec, călugărița și scriitoarea Irina Lecca s-a aflat într-un permanent dialog cu sine, cu celelalte monahii și, tot mai frecvent, cu Dumnezeu, pe care l-a adorat și a cărui operă a interpretat-o, în profunzime, cu o trăire din cele extrem de
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
a interpretat-o, în profunzime, cu o trăire din cele extrem de valoroase în ordine spirituală. Notițele biografice ale Irinei Lecca, ce se publică acum întâia oară, au fost elaborate la solicitarea Ecaterinei Săndulescu 6, care aduna materiale și informații despre scriitoarele ce urmau să constituie substanța antologiei Evoluția scrisului feminin în România. * Mănăstirea Văratec, 22 octșombrieț [1]933 Irina Lecca Notițe biografice Născută în anul 1881, ianuarie 7, în Piatra-N[eamț]. La nouă ani am fost luată internă la Institutul
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
mulțumeau principiile călăuzitoare ale romanelor, căci mai adesea vedeam vițiul proslăvit și biata virtute arătată ca ceva de aruncat la rebut. Ca o protestare am crezut să scriu numai pentru mine romanul Dreptul vieții. În 1908 având ca oaspeți pe scriitoarea Constanța Hodoș și pe soțul său Ion Gorun, citind manuscrisul acestui roman, m-au convins să-l public. Ceea ce am și făcut cu multă timiditate. Și care nu-mi fu surpriza când îl văzui primit cu atâta bunăvoință de lumea
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
apărut pe urmă în volum, în 1910, sub titlul - Pe urma dragostei - ce a dezghețat până și pana severă a lui Ilarie Chendi, care, într-un număr din Luceafărul, din Sibiu, al acelui an, îmi prezice că voi deveni o scriitoare citită în cercurile cele mai largi. El nu socotise cu războiul, cu mentalitatea de după război, când nu mai e vreme de citit, când tiparul e o rara avis la care nu mai poate ajunge oricine, când coloanele vreunei pagini literare
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
Sui Sin Far, pe numele ei adevărat Edith Maud Eaton, este, probabil, prima scriitoare de origine chineză din Lumea Nouă. Cel puțin aceasta ne arată cercetările de arhivă până în prezent. S-a născut în Anglia, în 1865 dintr-un tată englez, negustor de mătase, și o mamă chinezoaică din Shanghai. Cum căsătoriile mixte, interrasiale
Sui Sin Far - Lin John () [Corola-journal/Journalistic/2926_a_4251]
-
din generații diferite, talentați, bărbați seducători, foarte deosebiți ca temperament artistic și uman: unul - contemplativ, boem, risipitor; celălalt - pragmatic, energic, ambițios. Probabil că drumurile lor nu s-ar fi intersectat niciodată dacă n-ar fi fost la mijloc o femeie, scriitoare și ea, fascinanta Henriette Yvonne Stahl. Vinea a cunoscut-o pe Henriette în 1930 și între ei s-a născut o poveste de dragoste, puternică deși nu lipsită de tensiuni, care a durat paisprezece ani. Când s-au despărțit, la
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
Dan C. Mihăilescu în ultima sa carte, Castelul, biblioteca, pușcăria. Trei vămi ale feminității exemplare (Humanitas, 2013). Sub impresia acestei „plecăciuni“ aduse subiectului, o serie de portrete feminine idealizate se organizează într-o galerie virtuală a unor figuri marcante de scriitoare, deținute în închisorile comuniste, intelectuale cu destinul zădărnicit de „blestemul istoriei“, protagoniste dramatice ale unor întâmplări crunte care, de la un punct încolo, cum sintetizează Adriana Georgescu, într-o sintagmă formidabilă, „nu mai au istorie“. De altfel, sub semnul acestui blestem
Elogiu feminității by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2939_a_4264]
-
indiscutabile. În Tiparnița Literară (1930, nr.2-3) mai mulți scriitori ai timpului (Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Mihail Sebastian, Camil Baltazar, Felix Aderca, Ticu Archip, I Peltz) se făceau ecoul recunoașterii literare a Hortensiei Papadat-Bengescu. Întregul sumar al revistei era consacrat scriitoare, sub genericul Mărturie pentru marea europeană. O scriitoare de nivel european, spune E. Lovinescu, dar de „o noutate care accentuează neplăcut noutatea”. Sau cu vorbele lui Rebreanu: „Spre deosebire de toți ceilalți scriitori, d-sa reprezintă singura deocamdată la noi, o școală
Glose pentru Hortensia Papadat-Bengescu by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/2941_a_4266]
-
mulți scriitori ai timpului (Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Mihail Sebastian, Camil Baltazar, Felix Aderca, Ticu Archip, I Peltz) se făceau ecoul recunoașterii literare a Hortensiei Papadat-Bengescu. Întregul sumar al revistei era consacrat scriitoare, sub genericul Mărturie pentru marea europeană. O scriitoare de nivel european, spune E. Lovinescu, dar de „o noutate care accentuează neplăcut noutatea”. Sau cu vorbele lui Rebreanu: „Spre deosebire de toți ceilalți scriitori, d-sa reprezintă singura deocamdată la noi, o școală nouă, cu metode noi de apreciere și de
Glose pentru Hortensia Papadat-Bengescu by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/2941_a_4266]
-
de radical „novistă”, pentru că nu-i posibil să se situeze într-o existență suficientă sieși. Deserviciul acesta i l-au făcut și admiratorii fără condiție și fără să vadă că ori o fac tributară, ori că o introduc, astfel, pe scriitoare în categoria celor care scriu în lipsă de intenționalitate și de elaborare. Deruta a pornit și de la spusele ei, în prima fază, într-o scrisoare, că o determină în scris „un fel de instrument foarte ciudat de percepție și telepatie
Glose pentru Hortensia Papadat-Bengescu by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/2941_a_4266]
-
literar, atât de bine rodind în zodia ambiguității. Mai ales critica actuală nu-i de acord cu existența monadică a artistului. Paralelismele sunt totdeauna oportune. După Proust, cel mai mult s-au găsit alianțe între Hortensia Papadat-Bengescu și Virginia Woolf. Scriitoarea engleză observa,prin 1910, transformarea fundamentală a omului european și, odată cu aceasta, noul curs al artelor, intrigată că „marea majoritate a criticilor întorc spatele prezentului și privesc spre trecut”. La rândul ei, scriitoarea noastră atrage atenția, înainte de Noua Structură și
Glose pentru Hortensia Papadat-Bengescu by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/2941_a_4266]
-
alianțe între Hortensia Papadat-Bengescu și Virginia Woolf. Scriitoarea engleză observa,prin 1910, transformarea fundamentală a omului european și, odată cu aceasta, noul curs al artelor, intrigată că „marea majoritate a criticilor întorc spatele prezentului și privesc spre trecut”. La rândul ei, scriitoarea noastră atrage atenția, înainte de Noua Structură și opera lui Marcel Proust, că „trăim într-o perioadă de Renaștere”; „pe cei care o reprezintă mai bine nu-i recunoaștem, iar documentul și iconografia celor care au realizat fresca actualității le nesocotim
Glose pentru Hortensia Papadat-Bengescu by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/2941_a_4266]
-
nu-i recunoaștem, iar documentul și iconografia celor care au realizat fresca actualității le nesocotim”. Dumitru Micu găsește asemănări, „sincronie”, pe mai multe paliere, în special pe linia poematicului în proză. De multe ori se pot identifica naratorii celor două scriitoare cu autorii implicați (implied authors, cf. Wayne Booth), în sensul că sufletul feminin este explorat în adâncuri de un narator feminin. E drept că analizele psihologice se fac din perspective diferite, la H. Papadat-Bengescu cu un accent mai acut pe
Glose pentru Hortensia Papadat-Bengescu by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/2941_a_4266]