58,131 matches
-
Ana Blandiana ni se mărturisește a fi ceea ce s-ar numi o posedată a scrisului. Departe de a fi o delectare, o preocupare aleatorie, ceva ce ar putea figura dar la fel de bine ar putea lipsi din traiectul d-sale biografic, scrisul are pentru poetă forța implacabilă a unui Destin. Forță acaparantă în absolut, însă nu mai puțin neliniștitoare, întrucât asociată cu grija ființei de a-și păstra, prin misteriosul său intermediu, identitatea: "Scrii, pentru că de foarte de mult, de la începutul adolescenței
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]
-
în România cu bani și făcuseră afaceri frumușele; ...ceva cu ață, ace de cusut, de siguranță, cu foarfeci, cu nasturi, lenjerie, că la noi totul era brambura, iar pe Sănducu, - așa îi zicea profesorului îmbogățit, - îl puseseră cu reclama, cu scrisul, cu propaganda, vorbe goale; dar așa e-n capitalism, să te lauzi că așa și pe dincolo și că numai tu... Din când în când, psihologul ajuns venea în vizită pe la ăstălalt, căruia începusem să-i zic în gând Diogene
Magna Carta Apud Domine 1215 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10329_a_11654]
-
cronicar literar din anii ^20-^30 ai secolului. Iată, spre ilustrare, chiar cronicile consacrate de Călinescu volumelor tipărite de colegul său cu cîțiva ani mai tînăr. Comentîndu-i Mișcarea literară, o culegere de recenzii ca și următoarele, G. Călinescu remarcă un scris "lipsit de însușiri formale, care să-l facă mai atrăgător și mai personal". Nu altceva spune despre Opere și autori, doar că acum îl socotește pe autor un critic "în toată puterea cuvîntului". în sfîrșit, la Critice, severitatea nu poate
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
mult decît evident. Ce-a determinat-o, Doamne, să-și schimbe opiniile cu atîta scandaloasă întîrziere? Iar - circumstanță agravantă! - orbirea d-sale n-a fost pasivă, ci s-a conjugat cu slujirea devotată a regimului concentraționar, prin orientarea propagandistică a scrisului practicat, inclusiv în anii maximei sale terori. Cum am putea separa comportarea d-sale de impresia de frivolitate cinică, pentru a nu ne rosti mai drastic? E ca și cum cineva s-ar plînge de gerul iernii în luna august și de
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
compromisului și ai compromișilor vor să creeze iluzia că obiectul dezbaterii a dispărut. Mica "teorie" a de-atîtea ori oportunistului Marin Preda e intenabilă. Preda (creator important, nimic de zis, deși dramatic inegal) a fost departe de-a se comporta în scrisul său ca un "soldat sub arme", ca un "viteaz" în apărarea principiilor democratice, a drepturilor creatorului de-a se raporta în mod onest la realitate, ca și la propria sa conștiință, alunecînd tot mai mult (vezi studiul relevant al lui
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
Mai degrabă au rezistat pentru a oferi repere la care noua proză să se raporteze. Școala ludic-ironică din care se trag Lucian Dan Teodorovici, Florin Lăzărescu sau Dan Lungu are puternice legături cu spiritul optezecismului ieșean târziu"2. Între maturitatea scrisului rotund și căutările colțuroase și incomode ale începuturilor, între nevoia de epatare și certitudinea așezată a valorii, prozatorii sinelui se deplasează dezinvolt, independent, nu fără a face însă impresia că aparțin cu toții unui design la scară mare, menit să se
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
care să asigure deschiderea unei lungimi de undă împărtășită de entitățile plasate de o parte și de cealaltă a oglinzii narative. Aflați în proces de definire identitară, autorii nu își neglijează interlocutorul romanesc, făcând din public un complice în aventura scrisului. Prin povestiri cu aer de întreg sau țesătură epică structurată meticulos și așezat, scriitorii sinelui ajung să se impună în conștiința unui public avid de ingerarea modelelor livrești asimilabile drept paralele ale propriilor existențe. Oglindindu-se în biografia fictivă a
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
coduri culturale familiare, cititorii manifestă implicit o deschidere amplă către straturile de adâncime ale prozei. Folosindu-se de o suprafață recognoscibilă, ego-grafii manipulează - într-un crescendo isteric - gustul public către teritorii de interes în care se revelează adevărata calitate a scrisului individual.
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
dacă miliardele prind bine. Și nici dacă, precum se cere, chelnerii, eventual cu barbeți, apar mai distinși decât cei de pe la mese. Ceea ce mă intrigă este împrejurarea foarte specială a ultimelor săptămâni, de-a lungul cărora o seamă de personalități ale scrisului literar sau gazetăresc au recunoscut a fi fost, într-o epocă a vieții lor, informatori ai Securității. Pe zi ce trece numărul lor sporește, ei devin o categorie specială cu tot mai mulți eminenți aparținători. Afli că X., vajnic adversar
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
Argetoianu, Pentru cei de mîine. Amintiri din vremea celor de ieri, editate în 1991, după manuscris, de Humanitas. Politician cu ochii bine deschiși, cu limba nu tocmai scurtă și suficient de cinic, la vîrsta tîrzie la care se pune pe scris, Argetoianu face, din niște aduceri-aminte pe care le-ar fi putut umfla și măslui după plac, literatură credibilă și mărturie nemincinoasă. Informații de toată mîna, de la arhondologii craiovene, bune de pus alături cu aceea a lui Sion, la încîlcite parcursuri
Ce lume... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10360_a_11685]
-
privind mentalul epocii în discuție. Reporterul este un mediator între realitatea brută și public, iar modalitatea în care este relatat un fapt poate duce la generalizarea unui anumit tip de abordare pentru un segment important al populației. Totul contează în scrisul unui jurnalist: selecția elementelor de realitate incluse în articolul său, unghiul de abordare - moral, ideologic -, logica discursului, tonul, nivelul cultural, expresivitatea frazei. Fiecare dintre aceste elemente poate schimba decisiv percepția opiniei publice asupra unui eveniment și, pe termen ceva mai
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]
-
Ana Blandiana, sorbind dramatic dintr-o țigară! Ion Cucu povestește generațiilor viitoare cum era viața literară și ce atitudini aveau protagoniștii ei, în a doua jumătate a secolului douăzeci. Povestește, în plus, pentru privitorii cu sensibilitate, cum modelează cititul și scrisul chipul ființei omenești, cum îl cizelează și iluminează, cum îl purifică de acea animalitate reziduală care transpare la oamenii necultivați. O atenție aparte merită și catalogul-album, conceput ingenios ca o călătorie (cu trenul) în timp, de Mihaela Șchiopu, și ea
Ion Cucu ne invită la o călătorie în timp by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10529_a_11854]
-
și a stilului în care le formulează. Autorul are nu numai figură, ci și arhitectură interioară de good guy, om cinstit exprimându-și cu sinceritate opiniile și apărându-le apoi ferm, dar cu eleganță. Ceea ce atrage, în primul rând, în scrisul său este această notă de onestitate intelectuală. Dacă greșește și alunecă în parțializări ori ocultări ale adevărului (de la cel istoric la cel estetic), o face pe cont propriu, fără a urma la comandă aliniamentele "patriotice" ori "corect politice" ale imposturii
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
de altfel fără nici o tradiție la noi. Genurile predilecte sînt de ordin poetic, publicistic și pamfletar". Ne dăm seama, din nou, că "enciclopedismul", "monumentalul", "sinteza", privirea "integratoare" pe care le preconiza Adrian Marino erau, de facto, bizar... dezintegratoare, excomunicînd elementele scrisului frumos, cele ale metaforei mitului, transcendenței... O frigiditate cabrată îl împingea spre o rețetă aseptică, spre un fanatic purism al "ideii" aidoma unui balon care-și suprima legătura cu pămîntul, aspirînd a pluti de-a pururi într-un cer abstract
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
Ana Pantea Îtâlnirea erudiției cu angajamentul în viața publică este semnul distinctiv al unui intelectual veritabil. Pentru un autor capabil de o asemenea performanță, scrisul devine o obligație morală față de semeni. Jürgen Habermas este recunoscut pe plan internațional ca unul dintre cei mai importanți filosofi implicați în soluționarea problemelor teoretice și practice cu care se confruntă societatea contemporană. Tot astfel, Andrei Marga, prin opera filosofică
Vigilența gândirii by Ana Pantea () [Corola-journal/Journalistic/10550_a_11875]
-
să răspund: autorul - un eu difuz, cu mari probleme identitare, probabil indefinibil..." Rezultă astfel suprapunerea în roman a mai multor instanțe narative, începând cu autorul real, până la autorii "simulați", naratori omodiegetici, integrați universului ficțional din care relatează: Cesar autorul resimte scrisul ca refulare într-un spațiu compensatoriu, ca evadare din banalul cotidian, în timp ce Cesar-personajul nu se poate sustrage scrisului, scrisul este confirmare a existenței. El devine conștient și de forța cuvântului "ca armă", forță pe care și-o însușește, exemplar, de unde
Autorul nu vrea să moară by Daniela Firescu () [Corola-journal/Journalistic/10543_a_11868]
-
mai multor instanțe narative, începând cu autorul real, până la autorii "simulați", naratori omodiegetici, integrați universului ficțional din care relatează: Cesar autorul resimte scrisul ca refulare într-un spațiu compensatoriu, ca evadare din banalul cotidian, în timp ce Cesar-personajul nu se poate sustrage scrisului, scrisul este confirmare a existenței. El devine conștient și de forța cuvântului "ca armă", forță pe care și-o însușește, exemplar, de unde și histrionismul său, "virtuozitatea interpretativă", inventarea unei biografii spectaculoase, legendare, a unei "mitologii personale", cu descendență ilustră și
Autorul nu vrea să moară by Daniela Firescu () [Corola-journal/Journalistic/10543_a_11868]
-
multor instanțe narative, începând cu autorul real, până la autorii "simulați", naratori omodiegetici, integrați universului ficțional din care relatează: Cesar autorul resimte scrisul ca refulare într-un spațiu compensatoriu, ca evadare din banalul cotidian, în timp ce Cesar-personajul nu se poate sustrage scrisului, scrisul este confirmare a existenței. El devine conștient și de forța cuvântului "ca armă", forță pe care și-o însușește, exemplar, de unde și histrionismul său, "virtuozitatea interpretativă", inventarea unei biografii spectaculoase, legendare, a unei "mitologii personale", cu descendență ilustră și neverosimilă
Autorul nu vrea să moară by Daniela Firescu () [Corola-journal/Journalistic/10543_a_11868]
-
de plecare în combinațiile morfosintactice ale unei gândiri exprimate pe structuri lirico-epice. Depun măr turie, în această privință, cele trei volume de versuri apărute până mai ieri: Fiul soarelui (1975), Mai mult de cat cuprinde ochiul (1988), amândouă la Editură „Scrisul Românesc”, din Craiova, și Iulie Patru (1998), tipărit la Editură „Aius”, tot din Craiova. Acestora, li s-a alăturat al IV-lea volum: Van Gogh, poetul (2010), editat la „Aius”. Printr-o compunere de tip ludic, am zice că două
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Craiova, și Iulie Patru (1998), tipărit la Editură „Aius”, tot din Craiova. Acestora, li s-a alăturat al IV-lea volum: Van Gogh, poetul (2010), editat la „Aius”. Printr-o compunere de tip ludic, am zice că două cărți la „Scrisul Românesc”, două la „Aius” pun în cumpănă inspirația și formele ei de manifestare. În aparență, un echilibru, în realitate, Virgil Dumitrescu fuge de sub modele - clasice și moderne și într-un caz și în celălalt. Devierea începe de la volumul din 1988
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
literatura. Dar daca timpurile ar fi fost altfel, aș fi făcut literatura din primii ani ai vieții, în așa fel, încât să devin un scriitor format încă de tânăr. Stilul, concizia, frumusețea cuvântului, trebuie să le cauți, chiar dacă ai aptitudinea scrisului și trebuie să te lupți ca să le găsești... Mie mi-au trebuit câțiva ani buni ca să le redescopăr, la vârsta tardivă la care m-am apucat de literatură, dar asta, ucenicia asta, aș fi vrut s-o fi început pe la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de diletanți, a afirmat că, tânjește după o dictatură a dreptății și a adevărului! 24. Gabriel Constantinescu Evreii din România, Editura Fundației Culturale Fronde, Albă Iulia Paris, 2000, p. 141; 25. Alexandru Firescu și Constantin Gheorghiu Craiova, mon amour, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2003, p. 253. Enigme și controverseț o a p a În viață, de nenumărate ori, logica a fost înfrânta. Prin trecerea anilor, societatea, în loc să se cizeleze, să ajungă la un nivel superior de progres și civilizație, așa cum spunea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
transpusa scriptic într-un caiet de notații, intitulat „Jurnalul de la Lăpușna” (ed. Nico, 2010), ilustrând modul ei de a vedea lumea, de a participa la viață micului grup de acolo și, în fond, de a rămâne în priză, conectată la scrisul zilnic, exersându-și simțul de observație și cel de imaginație. Sunt pagini de participare febrila la viață taberei, pagini care schițează siluete, adâncesc linii de portret și trăiesc la modul direct întâmplările zilei. Pentru întâlnirea de la Teaca, Ion Vădan i-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
1. Marian Barbu, critic literar prin excelență, atât prin independența interioară cât și prin imparțialitatea exterioară a aserțiunilor estetice, constată la 65 de ani - cum scrie în prefață Autoportret cu irizări târzii a cărții de poeme, Provizii de soare (Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2004) - că a „abandonat inexplicabil drumul spre poezie. El începuse - zice - din timpul facultății bucureștene (1959-1964), dar a fost repede dislocat, ba de ziarist, ba de criticul și istoricul literar, de prozator și înlăturat, daca nu pus la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
zice în prefață amintită, încât „arhiva lirica” să-i sporească la noua volume. Abia la 65 de ani se hotărește să extragă un eșantion din aceste volume, publicându-l sub titlul explicit, ca o propoziție analitic-adevărată, Provizii de soare (Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2004). Se pare, însă, ca aceasta reținere este condiționată și de convingerea autorului că: „poem citabil, indiferent de tectonica din pagina, este numai acela care produce coerentă în viziune și propune o sintaxa multifuncționala”, cu exigenta: „Starea naturală
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]