1,226 matches
-
În acel timp așa cum Încerc să exprim acum, dar e mai bine că s-a Întâmplat așa. Am rămas atât de puri amândoi, că, dacă ne-am fi atins din Întâmplare, poate am fi luat foc. Am fi ars fără scrum. E mai bine că nu ne-am carbonizat, că, iată, putem să ne privim cu aceeași misterioasă lăcomie și că putem să așteptăm curioși, să vedem ce se Întâmplă. Eu Îți scriu acum ca să te Încredințez că te-am iubit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Când, Întorcându-ne de la școala Clocociov, ne ajutam reciproc să trecem băltoacele numeroase de pe stradă (era noroi) și ne Întindeam mâna sprijinindu-ne unul de altul, orice atingere Însemna o imensă descărcare electrică; mi se părea că o să ne facem scrum, Îmi era frică să nu ardem definitiv În acele Întâmplătoare contacte ale corpurilor. Nu cred că există sentiment al existenței mai profund, o mai mare bucurie a ființei, decât acea stare trăită atunci. Puritatea În sine. Când am ajuns la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ca atunci, vezi bine că ne-or alunga! făcu gros și ursuz Trifon Guju. ― De ce să ne lăsăm?... Să nu ne lăsăm!... Că nu suntem cîini! izbucniră de-a valma mai mulți. ― Mai bine le dăm foc, să se aleagă scrum și cenușă din tot neamul lor! răcni singuratic un glas subțire ca un fir roșu și atât de limpede, parc-ar fi coborât din văzduh. Toți se întoarseră spre Melinte Heruvimu, care ținea capul sus, să arate că nu se
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
tocmai fiindcă îl auzise tușind și scuipând. Și uite așa arde de la miezul nopții!... Cu ce arde acolo știu c-ar fi trăit boierește un an de zile tot satul, dacă nu și mai mult! ― Apoi las' să se aleagă scrum și cenușă din toate, că ele stăteau acolo degeaba, și noi pieream și nu ne auzea nimeni! făcu Orbișor aproape pițigăiat, frecîndu-și cu plăcere coșul pieptului pe deasupra cămășii, parcă și-ar fi alungat o durere. Peste drum baba Ioana, cu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
e și o mare pierdere pentru economia țării!... În sfârșit, ne silim să ștergem urmele uraganului pe cât se poate. De altfel, natura însăși ne ajută. Pretutindeni e o năvală de viață nouă. Pomii și copacii au înflorit. Ruinele focurilor, tăciunii, scrumul, peste toate a pus stăpânire primăvara... ― Dar sufletele oamenilor? întrebă Titu. ― Dumnezeu știe, numai Dumnezeu! zise Grigore. Mie mi s-a părut, de câte ori am vorbit cu vreun țăran ― care a fost bătut, și doar toți au fost, că nu regretă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
el avea să devină soțul meu, și i-am păstrat un loc în inima mea chiar și după ce m-a abandonat. — O tragedie prevestește norocul, îți spun eu, Orhideea. Fann Sora cea Mare își scoate pipa dintre buze și scutură scrumul pe masă. Și asta se aplică întocmai la ceea ce s-a întâmplat mai departe. În umbrele aruncate de flacăra lumânării, povestea viitorului meu soț se deapănă în continuare. Era toamnă și vârstnicul împărat Tao Kuang era pregătit să aleagă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
nou. — Nu, nu vreau, însă nu-mi pot permite să nu continui. — Există un alt mod de a atrage bărbații. Patroana se ridică de pe scaun. Își scoate pipa din gură și o lovește de talpă ca s-o golească de scrum. Vrei s-o auzi? Clatin din cap în semn că da. Fetele vin și îmi dau un prosop fierbinte. Mă dau jos din pat și mă șterg la fund. Nu te pot învăța să-ți învingi soarta. Patroana își reumple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
fost numai asta... Este ora bilanțurilor, iar pierderile omenești sunt și mai dureroase decât distrugerile materiale. Soldaților căzuți pe câmpul de onoare, membrilor Rezistenței care fuseseră torturați și împușcați, civililor uciși în timpul bombardamentelor li se adaugă toate acele vieți făcute scrum în cuptoarele crematoriilor. Europenii realizează ce se petrecuse cu adevărat, iar șocul este teribil. "Încep să vină deportații, își amintește Simone de Beauvoir, și descoperim că nu știuserăm nimic"135. Acești oameni întorși din morți, își amintește Dominique Desanti, care
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
la ore din cauza fumatului poate atrage dupa sine sancțiuni); fumatul va fi permis doar în fumuar unde se vor introduce coșuri de gunoi speciale; personalul de îngrijire va efectua la fumuar curățenie după fiecare pauză (aerisire și golirea coșurilor de scrumul de și resturile de țigară); se vor cuprinde în planul de buget pentru acest an: fonduri pentru instalarea măcar a unui aparat de aer condiționat care să fie instalat în spațiul special amenajat pentru fumat; se vor cuprinde acțiuni cu
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
maturitate și ca un poet de idei și de insațiabilă meditație, publicând două volume intitulate neutruVersuri (1969-1972). Poezia lui își are sursa primară într-o copilărie frustrată, într-o adolescență întârziată, petrecută într-un oraș bacovian - „urât, cu flori de scrum,/cu oarbe felinare, cu ochi de lup/sclipind spre abatoare”. Poetul cultivă o nesfârșită nostalgie salvatoare: „De nu clădeam în vis, pretimpuriu,/O lume, și de n-ar fi fost să-nfrunt/ Cu visul lumea cea de mai târziu,/N-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287589_a_288918]
-
Arhitect// Sistolă diastolă/ după legea eternă a creșterii și descreșterii/ Materiei Puterii Neoplasmului" (Pastel). Sau: " Timpul/ vine de pretutindeni și mă sufocă!/... De pretutindeni/ vine timpul și poate din epiderma mea stacojie, pătată" (Încercare asupra Cuvântului). Și încă: "Amurguri de scrum, aramă pe ape sfârșitul vacanței/ ca o tristețe a cărnii.../ Desigur, iubito, totul se duce, spiritul/ numai pulsează în limburi./ Nisipul, pulpele lungi, vișina coaptă a catifelei,/ stelele cufundate în paharele de gheață./ Luna boală feroce și grea peste chipuri
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lagărul lor, apele albe/ îmi iau prizonieră mâna/ scriitoare./ Cuvintele, unul câte unul,/ tot mai singure, cad pe hârtie/ într-o ordine parcă prestabilită..." (O dată cu seara). Și încă: "Pe sub arborii in floare ai întunericului pășești;/ văd semnele care-au ajuns scrum,/ pe ferestrele-nverzite...// În apele lor mă trezesc și adorm;/ scriu și mă înspăimânt.../ Foaia-i mișcată parcă de mâini nevăzute./ Lumina înăuntru-i din cer./ Zarurile cad, și iar cad;/ fețele lor sunt pline de-un alb și negru
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cu tângă de greșiale. Pleacă-ți auzul spre mine Și să-mi hii, Doamne, cu bine. Și la ce zi te-oi striga-te, Să-mi auz de greutate, Că-mi trec zilele ca fumul, Oasele mi-s săci ca scrumul. Ca nește iarbă tăiată M-este inema săcată, Că stă uitată de mine, Ce-am gătat să mănânc pâine. De suspinuri și de jele Mi-am lipitu-mi os de piele. De-atocma cu pelecanul, Prin pustii petrec tot anul... (Dosoftei
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Negruzzi, Alexandru Lăpușneanul) 1.Transcrie cinci temeni din registrul arhaic. 2.Numește două trăsături ale textului narativ, la alegere. 3.Comentează motoul primului capitol. 4.Prezintă conflictul nuvelei, pornind de la conținutul acestei secvențe narative. SUBIECTUL AL II-LEA (4p.) Dar scrumul sub vatră, deodată, clipește... Pe ziduri, aleargă albastre năluci... O flacără vie pe coș izbucnește, Se urcă, palpită, trosnește, vorbește... „Arhanghel de aur, cu tine ce-aduci?" Și flacăra spune: „Aduc inspirarea... Ascultă, și cântă, și tânăr refii... În slava
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
și înnoptează sângele în noi. (H. Bădescu) - asociere (contiguitate) de tip senzorial: accentuează paradigma lirismului subiectiv, esențializând percepții și emoții: De plânge Demiurgos, doar el aude plânsuși (M. Eminescu); Stihuri de groapă, / De sete de apă / Și de foame de scrum, / Stihurile de acum. (T. Arghezi); - contiguitatea de tipul dependenței: se concretizează mai ales prin numirea unei părți a trupului omenesc, în locul însușirii/calității/acțiunii (cap, frunte, tâmplă - metonimii pentru cugetare/inteligență/rațiune; inimă - metonimie a sensibilității, a bu nătății etc.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Ca să nu sarateodată ce sunteți - niște mișei! (M. Eminescu) Imprecația: Figură retorică prin care se exprimă, în tonalități de blestem, dorința de a pedepsi pe cineva: Uscasar izvoarele toate și marea, / Și stingesar soarele ca lumânarea. / To peascăse zarea ca scrumul. / Funingini, cenușa, sacopere drumul. (T. Arghezi) 2.10. Repere prozodice ale textului Deși în mod curent tiparul de versificație este asociat genului liric, textul poetic definește și specii epice - epopeea, balada, poemul eroic, fabula, legenda și basmul versificat ori proza
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
6 SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: [............................................................] Cu aripi adormite în dimineața lunii Saștept să mi sentoarcă în streașină lăstunii? Saștept poateamintirea săși mai încerce cheia La poarta dintre dafini, saștept cumva scânteia Luminilor pierdute în pulbere și scrum? La mine nu mai urcă dea dreptul niciun drum; Deabia o cărăruie, o dâră ca de fum. Nu intră nicio ușă, nam prag, nam pălimar, Doar stelele sengână cu noapteantrun arțar. Ce să aștept să vie și ce să înțeleg
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
așteptări. 7. Epitetul din structura Cu aripi adormite [...] lăstunii sugerează neputința înălțării, imposibilitatea zborului, deci absența elanului ascensional care impulsiona altădată eul liric și toți lăstunii idealurilor sale. În același registru al disperării se construiește și dubla metonimie pulbere și scrum. Substituind - pe baza unei relații logice - conceptul abstract de „gol existențial“ prin simboluri ale derizoriului, metonimiile sugerează deșertăciunea oricăror iluzii, stingerea oricăror zadarnice speranțe. Cei doi termeni metonimici aduc în poezie motivul biblic „vanitas vanitatum“, care stă la baza mesajului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
leul, vulturul. Secvența a doua definește poezia care ilustrează estetica urâtului prin simbolul gropii, sugerând apartenența la teluric, existența într un spațiu inferior și moartea: Sunt stihuri fără an / Stihuri de groapă / De sete de apă / Și de foame de scrum / Stihurile deacum. Prin apelul la sfera senzorială este sugerată menirea poetului de a scrie nu numai despre lumina spiritului omenesc, ci mai ales despre limitele condiției sale de ființă biologică, despre căderile și înălțările omului, ființă imperfectă, vinovată. Stihurile fără
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
aspecte și au avut loc ample și sincere schimburi de păreri. TRADUCERE: A fost o pierdere de vreme. METAPROPOZIȚIE: Stai puțin să-ți aduc o scrumieră. TRADUCERE: Stai puțin să-ți aduc o scrumieră înainte de a-mi murdări covorul cu scrum, necioplitule! METAPROPOZIȚIE: Când i-am găsit împreună în pat, nici n-am știut ce să mai cred. TRADUCERE: Când i-am găsit împreună în pat, am știut exact ce trebuia să cred! II CUM SE POT PUNE ÎNTREBĂRI CARE SĂ
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
fie arse pe ascuns, în mare secret. S-a auzit că fuseseră arse într-o sobă din Camera Lorzilor. Soba, umplută până la refuz cu aceste calupuri ridicole, a incendiat lambriurile; lambriurile au incendiat Camera Comunelor; ambele camere au fost făcute scrum; au fost chemați arhitecți, pentru a construi altele; și am ajuns deja la al doilea milion cheltuit în acest scop.“ Negustorii italieni iubeau cifrele arabe. Acestea le-au permis bancherilor să renunțe la plăcuțele lor de numărat. Dar în timp ce oamenii
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
așa ar trebui să scriu și eu. Am trecut în odaia de alături, unde în acea zi de rece toamnă, la începutul lui septembrie, ardea un foc frumos în cămin, și într-o clipă rodul silințelor mele literare se făcuseră scrum. Cînd au aflat cum mă pedepsisem pentru greșeala mea, a fost o sinceră părere de rău, dar prea tîrziu, deși poate că mai bine a ieșit așa." Și istoricul comentează în continuare (Orizonturile mele. O viață de om așa cum a
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
albuș de ou și făină de grâu, cu untdelemn și zahăr pudră; cu prune uscate și usturoi pisat; cu alifie de pucioasă, de piatră vânătă și grăsime; cu alifie din sacâz, unt din lapte de vacă sau de oaie; cu scrum de busuioc (de semințe mai ales). Spălări și cataplasme cu fiertură de roșcove și smochine, de fasole cu ceapă și ceară albă de albine. Ceai de slăbănog sau lapte dulce În care au fost fierte rădăcini de pătrunjel, din care
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
untdelemn și gulii fierte, pisate; din usturoi pisat, făină de grâu, miere de albine și praf de pușcă; din ceară albă, ceapă coaptă și untdelemn; din turtă de făină de grâu și mei; din fasole neagră arsă, pisată, amestecată cu scrum de câlți de cânepă; din miere de albine și burete pucios. Spălări și comprese cu fierturi din rădăcină de brusture pisată. În caz de bubă neagră malignă, se aplică pe rană burete uscat de bubă rea și se fac spălături
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
caldă de cal, cu cenușă de ciocălăi, de fasole muiate În lapte dulce sau cu salivă, cu miere, amestecată cu usturoi; cu cenușă de gândaci de frasin, amestecată cu smântână; cu dohot de la căruță, cu pucioasă și lapte dulce, cu scrum de țigară, cu spumă albă de pe cărbunii din vatră, cu mujdei de usturoi și cenușă. Pecinginile se mai ungeau cu smoală de alun, obținute prin arderea a 3 crenguțe, cu smoală sau cu rășină rezultată prin arderea unei crenguțe de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]