7,237 matches
-
în stele răsar printre rafturile bibliotecii Anul pierderii ia sfârșit anul pierderii ca o floare uscată-i în centrul ființei mele sădit vreascuri gătite în rugul iubirii biblioteca bibliotecarei foșnește se întorc pădurile dinaintea peceții de plumb slovele vii își scutură piei de semnificații sfânt martirizat, suflete, toate învelișurile le-ai dat legăturilor ferecate în cuvinte de aur - Doamne, al cărților iartă-mi cruzimea cu care în două rupeam gâze minuscule - licuricii - burta lor luminiscentă mi-o lipeam în mijlocul frunții și
Poezie by Monica Rohan () [Corola-journal/Imaginative/2746_a_4071]
-
obraz. Sigiliul clipei pe chip îi răstignit. Bate cântarul și bate în jos... Firul de-ntuneric e tors cu trupul meu de spaime albit. Zilele și nopțile-s la fiere; urzelile sângelui sunt invadate de fluturi. Praful anevoios îl mai scuturi... Mâna lui Dumnezeu zugrăvește-nviere!
Poezii by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/2632_a_3957]
-
somn în pleoape Și gât de vioară Iar genele-ți foșnesc lumina Vântul e pe-aproape, Încântă poetul. * Marchidan, vânzătorul de iluzii frumoase Care apar când nu te aștepți Ca o erupție sau ca o eclipsă Întunericul, melancolia. * Teii își scutură cerceii. Parfumul florilor cu miros suav Iubindu-l, îl duc mai departe îndrăgostiții Unter den Linden. * Trec fetișcane cu vântul în plete Corăbii, Care nu știu ce le paște La întâlnirea cerului cu pământul Orizont pe care ar vrea să îl atingă
Poezie by Romulus Ioan Joca () [Corola-journal/Imaginative/2937_a_4262]
-
scos din mizeria traiului zilnic, versurile lui, fulgere pe Capitoliu, (cel de pe Potomac sau de pe Tevere?) boabe de grindină explozii controlate, ce sparg parbrizele de BMWși Cadillac. La cenotaful lui Gramsci, umbros, unde se zăresc o sumedenie de bobițe roșii, scuturate dintr-un arbust și ferit de raza dulce a luminii, (amar omagiu, scris de Pasolini) poate că mai trece,de formă, un beatnik are o sete enormă de Bloody Mary, dar e un revoltat fără partid, spontan și frust. Să
Ultimul beatnik la Roma by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/2895_a_4220]
-
ro); "au fost prea umbriți de băutură și de impresii " (ib.); "își permite niște impresii de zici că e vreun șmecher cu 500 euro pe zi" (resitaonline.ro); "eu cred că ai impresii cam multe...!" (fanclub.ro); "să îi mai scutur mintea de impresii" (motocicism.ro) etc. Adesea sintagma "cu impresii" este folosită pentru a caracteriza ironic anumite persoane; expresia e dublu interpretabilă, ca "impresie a cuiva despre sine", sau ca "impresie pe care cineva vrea să o producă asupra altora
Impresii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11120_a_12445]
-
cantitate brută de informație oferită de biblioteci și arhive o lume vie, aproape stranie, veche și nouă în același timp, cunoscută în datele istorice, mai puțin captată, de obicei, în vibrația ei. Paginile cărții sunt pline de fragmente și scene scuturate de praful timpului și rotite într-un carusel strălucitor, aflat în plină activitate înveselitoare. De altfel, în cadrul fiecărui capitol (Politicale, Amor, Timp liber, Tehnica și orașul, Cărți și gazete, O zi ca oricare alta, Un chip ca oricare altul), începutul
Tren de plăcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11116_a_12441]
-
însetat de ,vești", de ,informații", de ,știri", de vehicularea vorbelor în agora? Este un lucru observat că o femeie cînd se află pe un stadion unde se joacă un meci dramatic... cînd mingea lovită cu sete intră năprasnic în poartă scuturînd plasa, mai, mai s-o rupă, surioara noastră scumpă țipă de plăcere, dar și de groază, o groază specifică. Este țipătul ancestral al femeii atacată de mascul, imobilizată, în vederea faptului natural. Sud-americanii, crainicii lor, vreau să spun, naturi feminine cam
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
opul editat la PUF și tradus ulterior în românește, vedem - la plural - o culme a distorsionării critice. Cu pretenții și aparențe de studiu științific (bine documentat, blindat cu date precise și referințe exacte, nu-i așa?), volumul "cercetătoarei" cercetate și scuturate de Mircea Iorgulescu este de fapt un rechizitoriu construit pe o teză aberantă. În conformitate cu aceasta, Cioran și Eliade ar fi fost antisemiți și legionari/ legionaroizi de la începutul activității lor, în România interbelică, și până la moarte, toată opera fiindu-le impregnată
Impactul critic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10681_a_12006]
-
steagul tău de luptă. ai învins și încă vei învinge. mai vâslește veșnic înainte! timpul din clepsidra te împinge. ia privește astăzi în oglindă. chiar ciobita, ea îți știe anii. dar tu Alex nu te-ascunde-n vârstă că prea des se scutură castanii. ia-ți nepoții pe genunchi și cîntă și învață-i cum să se răsfețe, insă dă-le vlaga românească fiindcă viața are multe fete. prietene, postașul e la poarta. de prin cer măicuța-ți scrie carte; știe cât de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
ce se înfruntă, iscodesc, suspectează, poetei revenindu-i rolul asumat de a focaliza prin metafore tăioase fisura: ,iarna ne-aruncă priviri/ câini de gheață se dau la picioare/ un alb mai puțin mătăsos/ o privire necruțătoare/ râsul tău obez/ își scutură pântecele/ în sus și în jos/ stau la drumul mare/ și aștept". Ceva grav și irecuperabil s-a petrecut între cei doi, de vreme ce tonul este sarcastic în intenția de a penaliza o victorie datorată nu luptei, ci norocului. Prozaismul unor
Cuplul în iarnă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10781_a_12106]
-
stă încordată, gata să se rupă. Martina nu își face probleme. Fie ce-o fi! Va merge până la capăt, în boală și în sănătate! Asta au știut să facă mai toate femeile din familia Sâmbure. Să aștepte, să rabde. își scutură părul căzut peste frunte. Ridică ochii. Privește cerul prin cioburile de vitralii. Este albastru iluzoriu. După toate calculele sale, afară ar trebui să fie deja întuneric. Nu este. Nici lumânările nu sunt aprinse în sfeșnicele din alpaca lucrată în Rusia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
azi nu a dat doi bani pe dragostea adevărată. Acum, brusc, iubirea i-a pus gheara în gât. O sufocă. Este fericită și terbil de tristă, ca o monedă cu două fațete. Ar vrea și nu ar vrea să se scuture de frisonul nebănuit, așa cum bați colbul din pânza unei perdele. Pleoapele grele i s-au lăsat peste ochi și nu mai distinge detaliile, nu vede ridurile, cicatricile de pe fața paznicului înarmat, nu vede mutra insului care, de data asta, o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
din “Nadia”. și exact acesta este simțământul meu de acum... Plutesc deasupra gândului Cernind durerea ochilor tăi Peste imensitatea albastră. Mă doare fiecare geană de zare și aerul Din care tu lipsești. Caii din vis Caii de foc, albaștri Nechează scuturând coama de dor Iar eu le ascult Tristețea tropotului lor sălbatic. Mă cheamă cu ei Purtându-mă pe spinări Arcuite de timp și-mi cer să zâmbesc. Nu pot. Mi-e frică de ei, De boturile lor umede și calde
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cineva scrâșnind se întoarce. Schimbări magice Secvențele pe sticla translucidă cădeau una câte una pe albul perete al memoriei mele mereu circumspecte. Atunci, fără să bat istoric în ușă intram ca o furtună cu iarna pe un umăr fierbinte. Mă scuturam de scântei galbene și de cenușa ce-mi transformau mantaua-n amintiri din recenta-mi vizită pe lună. Apoi, mă pierdeam hăulind către creste rebele și ninse, iar bolta-mi părea ca o simplă planetă de ceară. Netulburat de la fereastră
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
centenare, dar extraordinar de lucidă, al unui amic de la mii de kilometri depărtare, dar de o fantastică fidelitate, însă care are motivele sale de a nu se întoarce acasă. De unde, atunci, va scoate autoritatea de o ureche, dintr-un joben, scuturând un șal ori bătând din palme, un mare și autentic corupt? Va fi el biped, cu doi ochi axiali pe obraz, mono sau bipari-copitat, va avea darul vorbirii? Va fi mascul sau femelă? Va fi tânăr, matur, bătrân? Se va
Asta, da coincidență! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11023_a_12348]
-
să scandeze împotriva lui Dinamo împreună cu ei și cu noi. El a refuzat, iar câțiva jucători i-au strigat Ťcățelușuleť și Ťmaidanezuleť. Atunci, el a arătat pe degete scorul de 5-2. Doi băieți de la noi au vrut atunci să-l scuture puțin, pentru că el se afla totuși în avionul echipei Rapid, nu în alta parte. Nu știu dacă a fost lovit. Oricum, dacă s-a întâmplat, a fost cu siguranță din greșală. Noi regretăm acest incident și credem că nu trebuia
Prăbușirea ca triumf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11064_a_12389]
-
întins pe năsălie. Logica nu are nici o relevanță în astfel de contexte, iar a o invoca de dragul stabilirii adevărului înseamnă a te acoperi de ridicol. Pentru șeful galeriei rapidiste între propoziția ,Doi băieți de la noi au vrut atunci să-l scuture puțin" și fraza ,dacă s-a întâmplat, a fost cu siguranță din greșală" nu există nici o legătură. Și poate că așa stau lucrurile: în natură, adică în sălbăticie, lucrurile se întâmplă de la sine, fără să existe victime sau călăi, vinovați
Prăbușirea ca triumf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11064_a_12389]
-
încuibarea oului în falduri de spumă și lut/ se revarsă zorile cu furcile caudine peste copilul/ uitat într-un sărut/ peste agonia arabescurilor pe marmuri încinse// durerea clatină pînzele crepusculare/ lumina moare arzînd/ fierbe în cenușă/ sîmburii de jar se scutură din fructul mineral// lănci vechi în blazon înnegresc lătratul ogarilor/ departe-n păduri/ la vînătoarea fazanilor de celofan/ am găsit imaginația jupuită în iarbă" (Tablou de vînătoare). Imaginația ultrabogată pare a se învîrti pe loc precum o elice, asocierile se
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
putere ca, prin ideal, să te iluzionezi pe tine însuți. Idealul este ca o proiecție fictivă fără de care adaptarea și progresul în lume nu ar fi cu putință. În această privință, orice om este idealist, chiar și cel care se scutură de oroare numai la simpla auzire a numelui de ,idealism". Ficțiunea idealului, spune Drăghicescu, atunci cînd este trăită cu o minimă consecvență, dă oricărui om o elementară și obligatorie viziune asupra lumii. Intensitatea cu care același om își trăiește emoția
A fi ateu din prea multă credință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10850_a_12175]
-
la suculenta recoltă metaforică, limbajul devine un depozitar de reflexe ce se întretaie relativ pacific: ,Un corp locuind două spații în același timp, un corp promis./ O aripă înafară și aceeași înăuntru deschisă./ Țipătul și tăcerea sacramentală./ Norul ce-și scutură roua și norul ca un abur plutind în oglindă./ Vîntul ca un lampagiu ce aleargă seara pe străzi/ și vacarmul în care se sting lumînările noaptea./ Căderea de plumb a seminței și impenetrabilul corp al seminței./ Limbuția pietrei albe, muțenia
Buba îngerului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10845_a_12170]
-
tăpșane o claie de zări și-o căciulă de stele, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Așa, ca să bei libertatea din ciuturi și-n ea să te-afunzi ca un cer În bulboane și zarzării ei peste tine să-i scuturi, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Și ca să pui tot sărutul fierbinte pe praguri, pe prispe, pe uși, pe icoane, pe toate ce slobode-ți ies Înainte, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Ridică-te, Gheorghe, pe lanțuri, pe funii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
ar fi fost timpul să se lumineze de ziuă. Dar mă rog, acestea erau temerile mele și nu trebuia s-o sperii pe Maria. Am cuprins-o pe după umeri. Avea trupul fierbinte. Din când În când percepeam un tremur ușor scuturându-i trupul, Însoțit de un oftat abia deslușit. - Cum te mai simți? am Întrebat-o. - Mai bine. Era mai greu dacă eram singură, a spus ea cu glas convingător. Era mai bine dacă nu coboram, mi-am zis eu În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
țăranul și muncitorul român, în poezia Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane, el a fost condamnat la moarte, iar poezia a fost socotita manifest legionar anticomunist. Radu Gyr pune în fața conștiinței tuturor românilor o viziune luminoasă, cerându-le să se scuture de viziunea materialista a vietii adusă de comunism: Nu pentru-o lopată de rumena pâine, nu pentru patule, nu pentru pogoane, ci pentru văzduhul tău liber de mâine, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Pentru sângele neamului tău curs în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
tăpșane o claie de zări și-o căciulă de stele, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Așa, ca să bei libertatea din ciuturi și-n ea să te-afunzi că un cer în bulboane și zarzării ei peste tine să-i scuturi, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! și ca să-ți pui tot sărutul fierbinte pe praguri, pe prispe, pe uși, pe icoane, pe toate ce slobode-ți ies înainte, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Ridică-te Gheorghe, pe lanțuri, pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
cu imagini și metafore dintre cele mai colorate. Despre o mănăstire aflată la altitudine, se reține: „Sus, la trei sferturi de oră deasupra orașului, în poiana de sub Stânca Uliului, găseam sute de mașini înghesuite pe iarbă, ca și cum s-ar fi scuturat norii cu toate mărcile și modelele, cu autocare și microbuze”. Mai surprinzător e să vezi - și abia aici devine evidentă marca Filip Florian - că până și momentele cele mai tensionate din istorie sunt transpuse într-o scriitură într-atât de
Proză 3D by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3988_a_5313]