1,339 matches
-
sub denumirea de "Fundul Vornicului" exista din 1883 ca sat aparte având 86 gospodării și este administrat de un vornic, de unde îi vine și denumirea. În cele din urmă moșia Giuvărăști ajunge în stăpânirea mănăstirii Hotărani de lângă Caracal. Prin legea secularizării averilor mănăstirești din 1863 moșia este expropriată și în 1864 vor fi împroprietăriți țăranii din satul Giuvărăști cu pământurile moșiei. Prima școala a luat ființă în anul 1890 într-o casă particulară în care va locui mai târziu Iancu Giuvărășteanu
Giuvărăști, Olt () [Corola-website/Science/301979_a_303308]
-
-lea aici a funcționat o impresionantă bibliotecă a arhimandritului Ghenadie Pârvulescu conținând manuscrise vechi și cărți valoase. Din nefericire acestea toate au dispărul în incendiul din 1 decembrie 1855 care a mistuit în întregime chilile și anexele. În 1863, odată cu secularizarea averilor mănăstirești, mănăstirea Brebu este desființată și reorganizată ca biserică de mir, pământurile și bunurile călugărilor trecând în patrimoniul Eforiei Spitelelor Civile care le-a scos la licitație. Casele domnești, și ele luate de Eforie, au fost transformate mai întâi
Mănăstirea Brebu () [Corola-website/Science/298849_a_300178]
-
păstrează în oraș diverse statui ale Maicii Domnului cum ar fi cea din piața cerealelor. Pentru a accelera contrareforma principii catolici aduc în Heidelberg călugări iezuiți. Pe lângă aceștia au fost prezente călugărițele ordinului carmelit până când în 1803, ca urmare a secularizării au trebuit să părăsească mănăstirea din Karlplatz. Cu toate aceste încercări masive de recatolicizare orașul a rămas în majoritate reformat. Populația catolică reprezintă doar o treime din locuitorii orașului. Această schimbare deasă a confesiunii religioase este o caracteristică deosebită a
Heidelberg () [Corola-website/Science/298853_a_300182]
-
suprafață a țării, Biserica ortodoxă română fiind, pe atunci, cel mai mare exploatator și latifundiar al României. Dovadă că confiscarea imenselor proprietăți ale bisericii creștine ține de procesul mai larg al destrămării relațiilor feudale de servitute, este și faptul că secularizarea făcută de "Domnul Unirii" a fost precedată, cu puțin timp de abolirea sclaviei în cele două principate române (Moldova (1844) și Țara Românească (1847)), fapt ce a dus și la eliberarea sclavilor deținuți și exploatați de biserică ("robii țigani", sau
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
de obiceiu numită Clocociov”, care seamănă cu Mănăstirea Stănești de peste Olt și este „stăpânită de egumeni și de călugări greci, de la Mănăstirea Cutlumuș din Sfântul Munte” . Începând din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, dar mai ales după secularizarea averilor mănăstirești, complexul a pierdut mai multe avarii, ca urmare a jafurilor, a primului război mondial, precum și a cutremurelor din secolele XIX și XX, care au dus la totala sa degradare. În primăvara anului 1976, stabilindu-se aici Ieromonahul Visarion
Mănăstirea Clocociov () [Corola-website/Science/308524_a_309853]
-
un paraclis, stăreția, arhondaricul, trapeza și chiliile și restaurând vechea incintă. În paralel cu această slujire, el și-a continuat studiile, urmând cursurile de masterat ale aceleiași facultăți, la secția „doctrină și cultură”. Lucrarea de disertație cu titlul „Palamism și secularizare”, a fost redactată sub îndrumarea pr. Dumitru Popescu, și a fost tipărită în anul 2000. În anul 1999 a primit rangul de protosinghel, în același an fiind admis și la cursurile de doctorat ale Facultății de Teologie Ortodoxă din Salonic
Ambrozie Sinaitul () [Corola-website/Science/308633_a_309962]
-
atât pe plan local, între cele două Mitropolii existente în Republica Moldova, cât și între cele două Patriarhii ortodoxe surori care trebuie să ajute Ortodoxia din acest stat independent să-și dezvolte activitatea sa misionară și pastorală într-o vreme a secularizării și a proliferării sectelor . De-a lungul timpului, PS Marchel Mihăescu a fost decorat cu următoarele distincții:
Marchel Mihăescu () [Corola-website/Science/308686_a_310015]
-
fost unificate și puse sub conducerea Ministerului Instrucțiunii și al Cultelor. În 1864, în timpul guvernului Crețulescu, arhivele sunt reorganizate și intră sub conducerea lui Cezar Boliac. Tot acum arhivele primesc o locație nouă, Mănăstirea Mihai Vodă, devenită proprietatea statului după secularizarea averilor mănăstirești. În momentul în care mănăstirea trece în proprietatea Arhivelor Statului, construcția se afla într-o stare avansată de degradare. În anul 1877 mănăstirea găzduiește sediul uneia din primăriile de sector precum și poliția sectorului. Edificiul este restaurat complet în
Mănăstirea Mihai Vodă () [Corola-website/Science/308013_a_309342]
-
era totodată și turnul de intrare în mănăstire. Clopotnița, deși a fost refăcută de mai multe ori de-a lungul timpului, s-a deteriorat, încă din anul 1938 aceasta era deja o ruină. Conform inventarului întocmit între anii 1865-1867, în timpul secularizării averilor mănăstirești, Mănăstirea Mihai Vodă prezenta mai multe elemente de patrimoniu deosebit de prețioase. Printre acestea pot fi amintite: o cruce de sidef, o ușă sculptată din lemn, foarte veche - prezenta și o inscripție în slavonă, 2 vase de argint - unul
Mănăstirea Mihai Vodă () [Corola-website/Science/308013_a_309342]
-
frunte cu cei de la Universitatea Islamică "Al Azhar" din Cairo (Egipt) și cu cei din Iran pentru șiiți, au făcut un efort considerabil pentru a adapta Șaria lumii moderne, transformând-o într-un instrument de luptă ideologică și politică împotriva secularizării. Eforturile lor (cuvântul "Djihad" înseamnă exact "efort" mai degrabă decât "război sfânt" cum este adesea tradus) au determinat întoarcerea multor țări cu majoritate musulmană, dacă nu direct la Șaria, cel puțin la reintroducerea precizărilor izvorâte din Șaria în legislație. Practica
Șaria () [Corola-website/Science/308133_a_309462]
-
adică de liberă interpretare a fiecărui credincios), unele mai suple, altele mai riguroase, dar niciuna nu permite ateismul nici apostazia, pedepsite de către Șaria cu moartea. Din acest motiv, unii reformatori cum a fost Mustafa Kemal Atatürk au estimat că numai secularizarea constituției, statului și legilor poate asigura deplina libertate de conștiință pentru toți cetățenii și celelalte libertăți civile. În credința islamică, Șaria este socotită ca revelată divin, "dictată" de însuși Dumnezeu pantru a ocroti credința, viața, cunoașterea, moștenirea și averea fiecărui
Șaria () [Corola-website/Science/308133_a_309462]
-
Revoluției. Începând cu secolul al XIX-lea, mănăstirea traversează o lungă perioadă de decădere. Cutremurul din 1802 afectează grav mănăstirea și clopotnița. Acestea sunt reparate ulterior de egumenul Dionisie din Ianina, fost egumen al Mănăstirii Xiropotamu de la Muntele Athos. Odată cu secularizarea averilor mănăstirești, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, toate averile mănăstirii trec în proprietatea statului. Mănăstirea este părăsită, fiind transformată în biserică de mir. Plumbuita decade și ajunge în ruină pentru o lungă perioadă de timp. Biserica este avariată grav
Mănăstirea Plumbuita () [Corola-website/Science/307520_a_308849]
-
Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor" publicată în 2003 și reeditata în 2015 într-o ediție actualizată și mult extinsă. Fundamentalismul religios este privit din perspectiva relațiilor politice globale. Teza centrală pornește de la criza identității pe care o aduce secularizarea în comunitățile tradiționale în epoca postmodernă. Concluzia la care ajunge este că fundamentalismul religios nu este un fenomen de ”renaștere spirituală” sau de revenire a religiosului, ci un fenomen de manifestare a unor ideologii politice prin intermediul imaginarului și al limbajului
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
în 1982-1983. În curte se mai găsesc ruinele vechilor case boierești de pe timpul lui Grigore Ghica și cavoul familiei Sturdza (tatăl domnitorului Mihail Sturdza) și a altor membri ai familiei din care doi înrudiți cu familiile Vogoride și Mavrogheni. Până la secularizarea averilor mănăstirești în anul 1863, Mănăstirea Frumoasa era una dintre cele mai bogate mănăstiri din Moldova, având 16 moșii în Moldova, Bucovina și Basarabia. După secularizare, Guvernul a transformat curțile domnești în cazarmă pentru diferite regimente de cavalerie, închisoare militară
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
altor membri ai familiei din care doi înrudiți cu familiile Vogoride și Mavrogheni. Până la secularizarea averilor mănăstirești în anul 1863, Mănăstirea Frumoasa era una dintre cele mai bogate mănăstiri din Moldova, având 16 moșii în Moldova, Bucovina și Basarabia. După secularizare, Guvernul a transformat curțile domnești în cazarmă pentru diferite regimente de cavalerie, închisoare militară a Corpului IV Armată, apoi s-a instalat un spital militar cu specializare oftalmologică. Biserica Frumoasa a devenit biserică de parohie. În anul 1930, închisoarea militară
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
elaborate de taxe, concepții de justiție, legitimitate politică, și umană înfloritoare, care a căutat să realizeze demnitatea umană, înflorirea, sau bunăstarea în întregime independente de drepturile omului".. Conceptul modern al drepturilor omului s-a dezvoltat în perioada modernă timpurie, alături de secularizarea europeană a eticii iudeo-creștine. Precursorul real al discursului privind drepturile omului a fost conceptul de drepturi naturale, care a apărut, ca parte a tradiției medievale Dreptul natural, a devenit proeminent în timpul Iluminismului, cu filosofii, cum ar fi John Locke, Francis
Drepturile omului () [Corola-website/Science/306853_a_308182]
-
moșii, printre care Buhaiul, Cascariu, Dumbrăvița, Puțineni (jud. Dorohoi), Bâlca, Păunești, Borșani, părți din Fierbinți și Haret (jud. Putna), Capotești, Petrești, Scânteia, Valea Satului, Belcești și Filozofu (jud. Vaslui), Iezerul de la Dorohoi etc. La 15 septembrie 1863, prin efectul Legii secularizării averilor mănăstirești, domeniile și bunurile mănăstirii trec în proprietatea statului, în timp ce Palatul doamnei Dafina este transformat în școala satului și casă parohială. Ca urmare a pierderii proprietăților care aduceau venituri mănăstirii și a plecării călugărilor la alte mănăstiri, biserica s-
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
colt rotunde) și turnul-clopotniță prin care se face intrarea în incintă. De-a lungul existenței sale, a fost supusă mereu eroziunii timpului și vicisitudinilor istoriei. Așezământul monahal a fost închinat de la început Patriarhiei Ierusalimului, aflându-se în această dependență până la secularizarea averilor mănăstirești (1863). Schitul a fost prădat de două ori: în anii 1661 și 1671. Patriarhul Hrisant Notaras (1707-1731) al Ierusalimului a pus Mănăstirea Hadâmbu sub ascultarea Mănăstirii "Sfântul Sava" din Iași (închinată și ea la Ierusalim), care administra averile
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
ca metoh al Mănăstirii Galata (închinată și ea Sfântului Mormânt). Biserica a fost reparată în anul 1780, după ce a fost pusă sub administrarea unei epitropii. La Mănăstirea Hadâmbu au viețuit mai multe generații de călugări greci până la promulgarea legii privind secularizarea averilor mănăstirești închinate (decembrie 1863) de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Ca urmare a acestei legi, monahii greci au fost obligați să părăsească mănăstirea. Complexul monahal a rămas în părăsire timp de peste 70 ani. În primul deceniu al secolului al
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
Curtea de Casație din București. Papiu-Ilarian a fost primul român transilvănean care a intrat într-un guvern de la București: între octombrie 1863 și ianuarie 1864 a fost ministru de justiție în guvernul Kogălniceanu, legându-și numele de o reformă importantă (secularizarea averilor mănăstirești). Papiu-Ilarian a fost primul președinte al societății "Transilvania" pe care a condus-o între 1867 și 1874. În anul 1868 (alături de Mihail Kogălniceanu și George Sion) Papiu a devenit membru al Academiei Române, fiind primul academician care a rostit
Alexandru Papiu-Ilarian () [Corola-website/Science/303096_a_304425]
-
1748 în urmă legii lui Constantin Mavrocordat prin care s-a desființat Șerbia. Este sat înființat din clăcașii de pe moșia mănăstirii Cozia, care stăpânea aceste pământuri. Moșia comunei este destul de întinsă, cuprinzând 3907 ha. Ea a aparținut mănăstirii Cozia până la secularizarea averilor mânăstirești de către Alexandru Ioan Cuza în anul 1864. Odată trecută pe seama statului,s-a făcut prima împroprietărire a țărânilor pe categorii: toporași, mijlocași și pălmași. Prima categorie a primit câte 5 ha, a doua câte 3 ha și a
Comuna Vădăstrița, Olt () [Corola-website/Science/302030_a_303359]
-
fost ucis Anton cel Mare din Buda, căpetenia țăranilor răsculați. În 1465 abația s-a înconjurat cu o fortificație de apărare, fortificație distrusă aproape imediat de Matia Corvin ca urmare a împotrivirii cetățenilor Clujului. După 1556, când a avut loc secularizarea averilor mănăstirii, aceasta a devenit subordonată trezoreriei. În 1581 Ștefan Báthory a dăruit mănăstirea Ordinului Iezuit, împreună cu șase sate dintre fostele posesiuni ale abației benedictine de Mănăștur, respectiv Feneșul Săsesc, fostă posesiune a episcopului catolic de Alba Iulia. După Dieta
Biserica Calvaria de la Cluj-Mănăștur () [Corola-website/Science/302612_a_303941]
-
XIX-lea, Mănăstirea Aroneanu avea în stăpânire mai multe moșii: Aroneanu și Zanea (jud. Iași), Armășoaia și Armășeni (jud. Vaslui), Rânzăști (jud. Tutova), Slobozia-Averești și Girov (jud. Neamț), Deluțu (Cașin), Pârliți (Soroca), Deiluța (Chișinău), Stolniceni (Basarabia). În decembrie 1863, după secularizarea averilor mănăstirești, Mănăstirea Aroneanu s-a desființat, iar călugării greci au plecat, luând cu ei cărți și odoare sfinte. Biserica fostei mănăstiri a devenit biserică parohială a satului Aroneanu. Distrugerea mănăstirii a continuat, astfel că în preajma anului 1885 din întregul
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
mai intent în producția pentru piață, degrevarea treptată a proprietății funciare feudale de obligațiile decurgând, pe de o parte, din relațiile vasalice, pe de altă parte din raporturile stabilite de legiuirile cutumiare feudale între stăpânii de domenii și țăranii dependenți, secularizările și vânzările de bunuri ecleziastice că urmare a Reformei, au creat condițiile prielnice accelerării transferurilor de proprietăți funciare. "" Negustorii din Londra nu se mulțumesc să-și folosească bogăția pe care le-o aduce îndeletnicirea lor pentru a se bucură de
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
le-o aduce îndeletnicirea lor pentru a se bucură de viață și de a ajută pe alții, ci își strămută bogăția la țară, cumpărându-și ferme de la gentelmeni onorabili, de la țăranii cinstiți și de la sărmanii lucrători ai pământului. "" (Thomas Lever) Secularizarea unor întinse proprietăți ecleziastice în timpul reformei engleze și mai ales marele jaf al bunurilor mănăstirești din anii 1536-1539 au fus la un imens transfer de pământuri din stăpânirea bisericii sub stăpânirea laică, îndeosebi a Coroanei. Regalitatea, în necontenită lipsa de
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]