1,344 matches
-
în afară de poziție și de clopot, nimic nu-i alta de văzut în Cetățuie, care ajunsese o ruină mai de tot pustiită”<footnote Theodor Codrescu, op. cit., p. 314 footnote>. După actul Unirii din 24 ianuarie 1859, statul român a trecut la secularizarea mănăstirilor închinate. Conducătorii mănăstirilor închinate după criticile primite au început să repare unele mănăstiri. La 18 aprilie 1863, arhimandritul Platon stareț al Cetățuiei l-a angajat pe arhitectul grec Gheorghe Dimostenidi, să repare ,,cu îngrijire casele ctitoricești, îndreptând și curățind
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
mănăstirii”<footnote Ibidem, f. 97 footnote>. În octombrie 1863 conducerile mănăstirilor închinate depuneau la Casa Fiscului veniturile, fără însă a stânjeni funcționarea lor. Li se punea la dispoziție din partea statului bani pentru cheltuielile de reparații și administrație. După votarea legii secularizării bunurilor mănăstirești din 13 decembrie 1863, noilor egumeni li s-a cerut să se îngrijească să păstreze cu grijă tot ansamblul mănăstiresc, să nu desfigureze arhitectura, să aibă grijă de pietrele de mormânt, să păstreze pomelnicele ctitorilor. S-a cerut
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
anul 1816 aprilie 23. La 1820 egumen este Porfirie. Între 1834-1844, egumen al Cetățuiei este Teofilact. Metodie și Gherasim apar ca egumeni între 1844-1862. Arhimandritul Ioachim Iurașcu și Arhimandritul Chesarie sunt egumeni în anul 1863. În anul 1864 mănăstirea în urma secularizării, a trecut sub administrația Mitropoliei Moldovei și Sucevei. La 26 august 1865 „la Cetățuia s-au mutat Arhivele Statului din Iași, care au ocupat casele domnești, deoarece în mănăstire domnea liniștea pustiului, care a dus la dispariția oricărei activități culturale
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
mod de viețuire. Astăzi din mila Lui Dumnezeu există mănăstiri pe toate continentele Pământului. Viețuitorii lor poate nu mai deranjează atât de mult și nu mai sunt necesare decrete ca cel din 1959. Rolul acelor decrete este jucat astăzi de secularizare, de globalizare, ce apar pe scena vieții de astăzi, dar și de mâine. Dacă după anul 1959 monahii erau cu trupul în lume, dar cu inima și mintea la mănăstire, astăzi trupul este în mănăstire, însă de cele mai multe ori mintea
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
în alte scrieri. Nu am vorbit nici despre procesul de degradare și de degenerare de care nici un fenomen religios nu a fost cruțat. În sfârșit, prin opoziția dintre "sacru" și "profan", am înțeles să subliniem mai ales sărăcirea adusă de secularizarea unui comportament religios; dacă n-am vorbit despre ceea ce omul a avut de câștigat din desacralizarea Lumii este pentru că am socotit că subiectul este mai mult sau mai puțin cunoscut cititorilor. Există o problemă pe care nu am atins-o
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
după care religiozitatea reprezintă o structură ultimă a conștiinței și nu depinde de nenumăratele și efemerele (istorice fiind) opoziții dintre "sacru" și "profan", așa cum le întîlnim de-a lungul istoriei. Cu alte cuvinte, dispariția "religiilor" nu implică nicidecum dispariția "religiozității"; secularizarea unei valori religioase nu este decât un fenomen religios care reflectă de fapt legea transformării universale a valorilor umane; caracterul "profan" al unui comportament înainte "sacru" nu presupune o ruptură; "profanul" nu este decât o nouă manifestare a aceleiași structuri
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
proces face parte integrantă din uriașa transformare a Lumii, asumată de societățile industriale și înlesnită de desacralizarea Cosmosului, prin acțiunea gândirii științifice și mai ales a răsunătoarelor descoperiri ale fizicii și chimiei. Ne vom putea întreba mai târziu dacă această secularizare a Naturii este într-adevăr definitivă, dacă omul modern nu mai are nici o posibilitate de a regăsi dimensiunea sacră a existenței în Lume. După cum am văzut, și după cum vom putea vedea și mai limpede în cele ce urmează, anumite imagini
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
dispare aproape cu totul în urma acestui lung proces de raționalizare.34 Desacralizarea hierofaniilor solare se numără printre multe alte procese asemănătoare, în urma cărora Cosmosul întreg este în cele din urmă golit de conținutul său religios. Cum am mai arătat însă, secularizarea definitivă a Naturii nu este un fapt împlinit decât pentru un număr restrâns de moderni, și anume aceia care sânt lipsiți de orice sentiment religios. Creștinismul a adus schimbări radicale și profunde în valorizarea religioasă a Cosmosului și a Vieții
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
pură, chiar și în societățile cele mai secularizate. O asemenea experiență cu totul areligioasă ar putea deveni curentă într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat, dar deocamdată este destul de rară. Ceea ce se întîlnește în lumea profană este o secularizare radicală a morții, a căsătoriei și a nașterii, dar, cum vom vedea în cele ce urmează, se mai păstrează încă urme și nostalgii ale comportamentelor religioase abolite. Cât despre ritualurile inițiatice propriu-zise, se cuvine să facem deosebirea dintre inițierile de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
însă din homo religiosus și este, fie că vrea sau nu, opera acestuia, adică s-a constituit datorită unor stări asumate de strămoșii săi, fiind în cele din urmă rezultatul unui proces de desacralizare. Așa cum "Natura" este un produs al secularizării treptate a Cosmosului, lucrare a lui Dumnezeu, omul profan este rezultatul unei desacralizări a existenței umane. Aceasta înseamnă însă că omul areligios s-a constituit, spre deosebire de predecesorul său, străduindu-se să se "golească" de orice urmă de religiozitate și de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
istoricul Dumitru Vitcu ni-l prezintă pe Ludovic Steege, care a intrat în cabinetul prezidat de Mihail Kogălniceanu în calitate de ministru de finanțe... Și spune autorul: “Prin urmare, Ludovic Steege a fost unul dintre miniștrii cabinetului politic care a înfăptuit succesiv secularizarea, lovitura de stat de la 2 mai 1864, precum și cunoscutele reforme constituționale și sociale. Memorabilă a fost intervenția sa... în ședința Camerei din 13 decembrie 1863, când, cu prilejul dezbaterii proiectului de lege al secularizării averilor mănăstirești, s-a ridicat cu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cabinetului politic care a înfăptuit succesiv secularizarea, lovitura de stat de la 2 mai 1864, precum și cunoscutele reforme constituționale și sociale. Memorabilă a fost intervenția sa... în ședința Camerei din 13 decembrie 1863, când, cu prilejul dezbaterii proiectului de lege al secularizării averilor mănăstirești, s-a ridicat cu dârzenie și hotărâre împotriva acelor deputați (puțini la număr) care, sub un pretext sau altul, interpretau actul guvernului Kogălniceanu ca inoportun: <Domnilor, e o vreme foarte îndelungată de când se găsește această chestiune pe tapet
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
unde ar fi putut să aștepte un triumf diplomatic, a preferat poate a se expune pericolelor exterioare pentru a vă da cu o zi mai de vreme ceea ce ați cerut de mult>. Drept urmare, Camera a votat “în aceeași zi, legea secularizării făcând inutilă intervenția diplomației europene convocată într-o nouă conferință la Constantinopol”. ― Apoi așa un discurs îți merge la inimă. ― Părinte, în desaga mea, pe care am purtat-o în toate aceste zile de când mă aflu în preajma sfinției tale, așteaptă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
național”. ― Dacă asculți doar titlul, simți cum îți crește tensiunea curiozității, dragule. ― Iată ce spune autorul, părinte: “Cu totul pe neașteptate, urmărind pare-se să câștige de partea sa pe deputați, guvernul Kogălniceanu depuse în fața Adunării proiectul de lege privind secularizarea averilor mănăstirești. În afară de trei, toți cei prezenți primiră legea cu entuziasm și o votară numai după un ceas de discuții. De multă vreme nu se mai petrecuse un asemenea caz de unire în jurul unei legi propuse de guvern. Nici unul din
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
votat, totodată, suma de 82 milioane lei, ceea ce însemna foarte mult față de bugetul general al țării. Dar călugării nu se arătară mulțumiți de sumă. Până la urmă nu li s-a mai plătit nici o despăgubire. Cu deosebită bucurie primi poporul votarea secularizării. Din toate părțile soseau scrisori de mulțumire, felicitări. Aveau loc numeroase serbări în cinstea importantului eveniment. Cu acest prilej se bătu și o medalie comemorativă, în 700 de exemplare, plus două de aur pentru domn, în semn de omagiu (una
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
în cinstea importantului eveniment. Cu acest prilej se bătu și o medalie comemorativă, în 700 de exemplare, plus două de aur pentru domn, în semn de omagiu (una era pentru Elena Cuza). O delegație a Adunării merse să-i mulțumească. Secularizarea mai are meritul de a fi oprit înstrăinarea unor importante documente și valori artistice întrucât mănăstirile dețineau încă o mulțime de obiecte de mare valoare (icoane, manuscrise și tipărituri miniate, legate în aur și argint, împodobite cu pietre nestemate, etc.
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Veniturile lor nu erau controlate de nimeni, fiind risipite în scopuri străine de țară, de către <nămolul acela tot crescând de călugări fără treabă și nepăsători>. Încă de la începutul domniei, Alexandru Ioan Cuza și-a înscris în programul său de reforme secularizarea averilor mănăstirești. În 1859, când printr-o carte vizirală Poarta le absolvise pe acestea de a contribui la cheltuielile statului, guvernul își manifestă autoritatea, punând sechestru pe veniturile lor. După întoarcerea domnului de la Constantinopol, se luaseră și alte măsuri pentru
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
o mare măsură, sustragerii lor. În anul următor, asemenea obiecte au intrat în patrimoniul Muzeului național de antichități, atunci reorganizat printr-un decret al lui Cuza. Totodată, unele documente de interes istoric au fost depuse în păstrare la Arhivele Statului. Secularizarea înfăptuită la sfârșitul anului 1863 constituia deci încununarea unui lung șir de măsuri luate de Cuza și miniștrii săi. Venise în sfârșit timpul a fi rezolvată una din peroblemele de bază ale tânărului stat național, urmărită cu perseverență de Alexandru
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
să nu te superi dacă am să-ți spun că printre cele hârtii colbăite din biblioteca mea am găsit câteva vorbe scoase din cartea: “Pagini din istoria neamului românesc”, unde profesorul Ioan Vlăducă se ridică împotriva acelora care au făcut secularizarea, faptă de căpătâi în devenirea neamului românesc! ― Sunt sigur, sfințite, că știi gândurile mele privind închinarea mănăstirilor către locurile sfinte. Acea îndrăzneață faptă a lui Alexandru Ioan Cuza de readucere în patrimoniul românesc a unor averi incomensurabile, înstrăinate pe calea
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
averi incomensurabile, înstrăinate pe calea închinării mănăstirilor și a dăruirii unor latifundii de către domnitori și marii boieri locurilor sfinte, este o faptă de căpătâi pentru neamul nostru. Așa că nu mă îndoesc că au apărut și oameni care au fost împotriva secularizării. ― Ca să încheiem ziua bine, rogu-te să citești cu glas plin aceste rânduri. Am luat din mâna călugărului cele câteva pagini. ― Să citesc rând cu rând tot ce scrie aici, sfințite? ― Numaidecât, fiule. Altfel nu vom putea pătrunde în mocirla
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ziua bine, rogu-te să citești cu glas plin aceste rânduri. Am luat din mâna călugărului cele câteva pagini. ― Să citesc rând cu rând tot ce scrie aici, sfințite? ― Numaidecât, fiule. Altfel nu vom putea pătrunde în mocirla gândirii adversarilor secularizării. ― Întâi am să citesc din Scrisoarea Sfântului Calinic de la Cernica, adresată ministrului Cultelor pentru a nu seculariza averile Mănăstirii Frăsinei. Și spune Sfântul Calinic: “Nu vă puteți închipui cât de grozav mă izbi acel anunț, puindu-mă din nou în
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
se rugau pentru tot neamul românesc”. ― Acea “parte din veniturile lor” este măsurată de Radu Mihnea voievod prin “ucazul” său bine știut din 26 martie 1618 - a intervenit călugărul cu nemăsurată vehemență. ― “ Aceasta a durat - am reluat eu cititul - până la secularizarea averilor mănăstirești (1859-1863), înfăptuită de doi francmasoni: domnitorul Alexandru Ioan Cuza și Mihail Kogălniceanu”... ― Nu știu ce are a face francmasoneria europeană și cu secularizarea averilor mănăstirești, care e o problemă curat românească!? Citește mai departe și ai să vezi ce “român
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
26 martie 1618 - a intervenit călugărul cu nemăsurată vehemență. ― “ Aceasta a durat - am reluat eu cititul - până la secularizarea averilor mănăstirești (1859-1863), înfăptuită de doi francmasoni: domnitorul Alexandru Ioan Cuza și Mihail Kogălniceanu”... ― Nu știu ce are a face francmasoneria europeană și cu secularizarea averilor mănăstirești, care e o problemă curat românească!? Citește mai departe și ai să vezi ce “român” era acest profesor Ioan Vlăducă. ― “Domnia lui Cuza Vodă se inaugură în 1859 prin acte arbitrare în Biserică. Primul act, comis de guvern
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
bătrânul pe autor. Am reluat cititul: “Astfel aceste mănăstiri începură a trăi în mizerie, din cauza sumelor bugetare ridicole și neînsemnate. Mitropolitul Sofronie Miclescu, care protestă în 1859 demn,... a fost în fine depus, în noiembrie 1860... Apoi prin legea de secularizare a averilor mănăstirești din 13 decembrie 1863, au fost declarate ca averi ale statului toate averile mănăstirești din România”. ― În sfârșit, ne-am adus aminte și de ființa noastră națională! - a izbucnit bătrânul. Citește mai departe. “Prin <legea comunală> din
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
grație grecimii. Ar cam fi trebuit să cerceteze dumnealui istoria ortodoxismului și să vadă cine a fost și când și cum a ajuns la noi Sfântul Andrei... ― Pentru a ne da seama ce a însemnat de fapt această lege a secularizării averilor mănăstirești, iată, părinte, câteva articole din ea: Art.1 - Toate averile mănăstirești din România sunt și rămân averi ale statului. Art. 2 - Veniturile acestor averi se înscriu între veniturile ordinare ale bugetului statului. Art. 3 - O sumă se afectează
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]