168,373 matches
-
stinseseră. Percheziția se terminase. Cu inima bătînd să-mi spargă pieptul, m-am întrebat ce rezultat avusese. Aveam să aflu în curînd. Ajungînd la zidul dinspre grădină, am aruncat o privire precauta în curtea din spate, încercînd să descopăr dacă Securitatea lașase un planton acolo. Curtea părea pustie, dar era prea întuneric pentru a fi sigură. M-am strecurat înăuntru, mergînd extrem de încet, atentă să nu fac nici un zgomot. Totul părea liniștit și am mers înainte, pînă cînd am ajuns la
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
-o. Au plecat? - Da, au plecat - a răspuns, obosită. Dar tu esti înghețată, a exclamat. Vino lîngă sobă, mai e caldă. Îți încălzesc niște supă. - Povesteste-mi ce s-a întîmplat, am spus, după ce am băut supă. Pe cine caută Securitatea? De ce au venit aici? - Îl căutau pe bărbatul ăla. Se pare că a evadat, iar ei au tras după el în timp ce încerca să scape. Erau siguri că l-au nimerit, dar nu i-au putut gasi corpul. Fugise în direcția
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
din librării tirajul volumului de debut, dîndu-l apoi la topit, pe motiv că "oferea o imagine neagră asupra realității socialiste" (Laurențiu Ulici - Literatura română contemporană, București, Eminescu, 1995, p. 364); prea puțină poeticitate și în filarea și avertizarea sa de către Securitatea ceaușistă, "ca urmare a adeziunii sale la programul lui Paul Goma" (Mihai Pelin -Opisul emigrației politice, București, Compania, 2002, p. 220); încă mai puțin lirism în greva foamei pe care autorul o declară în 1978, în semn de protest față de
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
2001; Mihai Pelin - op. cit., 2002; Eugen Negrici - Literatura română sub comunism, București, Pro, 2002; Florin Manolescu - Enciclopedia exilului literar românesc. 1945-1989, București, Compania, 2003) indică faptul că, de activitatea "prozatorului și reporterului" Monciu-Sudinski, s-au interesat deopotrivă critica literară și Securitatea, intelectualii care s-au opus regimului Ceaușescu și turnătorii care îi "fișau" pe indezirabilii acestuia. După topirea tirajului cărții de proze de debut, Monciu-Sudinski se reprofilează pe alcătuirea de "reportaje" (pe care, de fapt, le mimează într-o ficțiune biografistă
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
cenzura, cît și critica literară a vremii), grupate în două volume: Caractere (1973, Premiul UTC) și Biografii comune (1974); în aceeași perioadă, autorul e angajat ca redactor la revista Argeș. La mai bine de un an de la primele fricțiuni cu Securitatea (datorate trimiterii unei scrisori de adeziune la mișcarea lui Paul Goma), Alexandru Monciu-Sudinski revine în atenția "organelor de drept" la 15 mai 1978, atunci cînd, printr-o nouă scrisoare de protest social, se solidarizează cu prietenul său, filosoful Cezar Mititelu
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
Cezar Mititelu." (v. Ierunca, 1997, p. 133) Consecințele acțiunii sale de solidaritate civică nu se lasă așteptate. În același an, Monciu-Sudinski este împins să părăsească țara; în consecință, se expatriază în Suedia, la Stockholm. Citată de Mihai Pelin, fișa de Securitate a scriitorului emigrat îl prezintă în continuare ca pe un potențial pericol la adresa regimului Ceaușescu și a statului comunist: "«Fiind fără ocupație și cu o situație materială precară, poate fi instigat la acte protestatare»" (v. Pelin, op. cit., 2002, p. 221
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
comunist: "«Fiind fără ocupație și cu o situație materială precară, poate fi instigat la acte protestatare»" (v. Pelin, op. cit., 2002, p. 221). Nemulțumirile politice la adresa "recalcitrantului" sînt însă mai vechi și ele vin nu numai din partea autorilor de fișe de Securitate, ci și a celor de fișe de istorie literară. Dacă ar fi să ne luăm după Marian Popa, episodul grevist e nu numai ilegal și derizoriu, dar și motivat de un pragmatism în totală discordanță cu...etica și toleranța autorităților
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
Literatura română sub comunism. Proza, București, Ed. Fundației Pro. Se va acorda un premiu. ESEU/ PUBLICISTICĂ. Ștefania Mincu, Miorița, Constanța, Ed. Pontica l Mircea Mihăieș, Atlanticul imaginar, Timișoara, Ed. Universității de Vest l Marius Oprea, Banalitatea răului. O istorie a Securității în documente, 1949-1989, Iași, Ed. Polirom. Se va acorda un premiu. TRADUCERI DIN LITERATURA UNIVERSALĂ. Ion Acsan - Flavius Josephus, Autobiografie. Contra lui Apion, București, Ed. Hasefer l Marius Dobrescu - Ismail Kadare, Generalul armatei moarte, Iași, Ed. Polirom l Bogdan Ghiu
Nominalizări pentru Premiile Uniunii Scriitorilor pe 2002 () [Corola-journal/Imaginative/13900_a_15225]
-
la cei zece ani împliniți în ultima săptămână a patimilor" (p. 35). Cardinalul este evocat de P. S. Virgil al Oradiei, nepotul Cardinalului, care rememorează câteva secvențe biografice după ieșirea din închisoare în 1964 a lui Alexandru Todea, continua urmărire de către Securitate și mai ales influența determinantă pe care a avut-o asupra sa în alegerea preoției; pentru P. S. Alexandru al Lugojului, Cardinalul a fost "Omul Providenței", iar pentru P. S. Ioan Șiștean al Maramureșului rămâne "flacăra vie a Bisericii". Cu totul revelator
LECTURI LA ZI by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/14276_a_15601]
-
ospăta drumeții ca fîntîna Elenei Farago, Madi cu care ascultam Europa liberă, aproape în fiecare seară, la ea sau la noi, pentru că, de la geamul blocului meu, din Titan, vedeam dacă geamul ei era luminat sau nu. și interminabilele anchete la securitate, trăind cu tăișul la beregată, și vizitele nocturne ale milițienilor - ajunsese un fel de vînat încolțit din toate părțile... și, în tot acest timp, scria poezie după poezie, de parcă și-ar mai fi jupuit o coajă nouă de pe o rană
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
cu fontanelele de unde groaza țâșnea în jeturi groase ori povestesc înfiorate cum își strecurau palmele umede pe sub pânza ce se odihnea pe relieful de vulcan activ al sânilor materni aflați în necontenită ruminație, cerșind de la acest unghi un spor de securitate biologică, atunci când deveniseră ele însele un catarg de feminitate de al cărei miros se răstigneau lacomii culegători de flori cu fața la zidul Berlinului stam, cu gâturile strivind ale nopții arabescuri de fier forjat și cu un picior în aer (ezitând să
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
să vezi că mâine, poimâine îl grațiază pe Arie Deri și-l bagă din nou în guvern... Lizei îi plăcea grozav să vorbească și în timp ce perora încălzită, gândul ei era cu siguranță la fiii și nepoții ei, aflați în deplină securitate, departe de convulsiile societății israliene și pericolele care o pândeau. - Să știți că ceva similar s-a întâmplat și în Peru cu Mario Vargas Llosa, unul din cei mai reputați scriitori ai lumii contemporane, când a candidat pentru președinție. Suntem
Ispitirea lui Mirel by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14437_a_15762]
-
sub „bagheta" căruia dl Djuvara nu a stat prea multă vreme: în 1958-1959 se mută, din nou, la Paris. De astă dată ca secretar general al Fundației Regale Carol I (președinte, profesorul Virgil Veniamin, cel „amestecat" în scandalul, ulterior, al Securității românești denumit „afacerea Caraman", p. 116-17). Intra, din nou, în intrigile urzite de politicienii din exilul românesc! Singurul cîștig: l-a cunoscut pe muzicologul și etnologul celebru care a fost Constantin Brăiloiu („îmi era drag Brăiloiu", cel ce-și „depăna
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
Despre perioada ulterioară anilor '60-'80 din exilul românesc din Franța dispunem de mai multe prezentări. Exilații s-au înmulțit: cei plecați din motive economice („Românii deplasați") se amestecau cu cei ce-și alegeau expatrierea din rațiuni strict patriotice-politice, infiltrările Securității deveneau tot mai frecvente (atacuri personale, atentate etc.). Exilul istoric - elita marelui exil militant românesc - își pierduse eroii și sprijinul moral-material al autorităților Occidentului (E. Lozovan spunea adeseori: „les héros sont fatigues"). în capitolul Noua configurație a emigrației în anii
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
Uoommm"-ul acela? La arestarea Petrei fusese schilodită în bătaie... Grigorița - atunci o fetișcană de nici doisprezece ani împliniți. Sora mai mare, ca majoră, avea să facă închisoare "pentru ajutorarea dușmanilor poporului" ascunși în Făgăraș, Iezerul și Păpușa. Agenții de securitate năvăliseră brusc în casă doborând cu umărul ușa veche, intraseră apoi și în "bucătărioara de vară" unde se făcea focul. Știau că "puiul de năpârcă" nu va face închisoare - era doar un copil, dar o bătaie soră cu moartea tot
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
cuvânt că nu este pregătit. Lui Ionică, cel mai iubit fiu al său, i-a interzis să-i publice opera în regimul comunist. Ionică s-a luptat ca un leu paraleu și a reușit să obțină poemele religioase confiscate de securitate și i-a publicat opera. În anul 1964, după eliberarea din închisoare, Dinu i-a căutat mormântul fără să i-l găsească, deși i se spusese pe unde se afla. M-am trezit într-o dimineață cu certitudinea că îi
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
esențiale ale produselor și serviciilor oferite de către operatorii economici, astfel încât să aibă posibilitatea de a face o alegere rațională, în conformitate cu interesele lor, între produsele și serviciile oferite și să fie în măsură să le utilizeze, potrivit destinației acestora, în deplină securitate” (art. 18 din OG 21/ 1992). Paragrafele de mai sus îmi amintesc și de lupta unei prietene de-ale mele c-o bancă, pe tema unui contract de credit. Fata a cerut draftul de un miliard de pagini acasă, să
Da, companiile vor să ne fure! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21272_a_22597]
-
Dragoș Bucurenci uria e bună la casa omului, pentru că nimic rău nu se schimbă vreodată fără ca cineva să se mânie suficient de tare. Anii petrecuți sub dictatura lui Nicolae Ceaușescu, a Securității și a partidului unic stau mărturie. Dacă furia unui pastor și a câtorva mii de tineri n-ar fi depășit acum 24 de ani teama care paraliza un popor întreg, în România de astăzi s-ar trăi la fel de prost ca
După furie, truda by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82367_a_83692]
-
economice. Condoleezza Rice este tot profesor titular, probabil cel mai faimos dintre ei. N-a luat Nobelul, dar ține două cursuri de politica internațională geniale, condimentate cu anecdote din mandatele ei de Secretar de Stat și de Consilier Prezidențial pentru Securitate. David Demarest a condus ambele campanii electorale ale lui George Bush Sr. și a fost directorul lui de comunicare la Casa Albă. A fost o experiență de neuitat să-l am profesor de comunicare politică în timpul campaniei Obama - Romney. Bill
Ușor cu Nobelul pe scări by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82392_a_83717]
-
infamiei?” Cea mai groaznică siluire a Bucureștiului a avut loc în anii ’80. Ceaușescu a râs un sfert din Bucureștiul istoric sub pretextul “sistematizării”. Cine a îndrăznit să protesteze a fost redus repede la tăcere de organele Miliției și ale Securității. Urmele traumei se văd și astăzi. Nu numai pe harta orașului, ci și în sufletul bucureștenilor. Violență a fost așa de mare, încât n-am știut cum altfel să-i supraviețuim, altfel decât obișnuindu-ne cu ea. În cele două
Un vot simbolic by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82415_a_83740]
-
poporului român în fața jurnaliștilor reuniți la Ferney Voltaire (la granița elvetiano-franceza, la 10 kilometri de Versoix) în seara zilei de 21 decembrie orele 20. “Cer armatei române să răstoarne imediat regimul impostorului Ceaușescu și al familiei sale, precum și să elimine Securitatea. Chem muncitorii la o grevă generală pe tot cuprinsul Țării. Apelez la diplomații români din străinătate, cerându-le să participe la răsturnarea regimului. Cer generalilor precum și persoanelor opuse regimului să procedeze cât mai grabnic la constituirea unui guvern de tranziție
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
nu a dat niciodată un semn că i-ar pasă de oamenii ăia care refuzau să creadă că istoria lor, a vieților și sufletelor lor a fost scrisă și că chiar au venit comuniștii. la noi în casa a intrat securitatea, au intrat comuniștii, dar nu a intrat comunismul. pentru că bunicul meu s-a luptat pentru asta pana la ultima suflare. nu pot să nu cred ca daca regele mihai ar fi dat dovadă de respect și responsabiitate față de cei că
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
că Revoluția n-a fost Revoluție. Că în stradă s-a ieșit de-a-n pulea. Că s-a murit degeaba. Că copilul mamei care încremenise de durere la Piata Română a fost un fraier care s-a lăsat manipulat de Securitate, de CIA, de KGB, de criptocomuniști, de Armată și de toți șmecherii care au facut Revoluția la televizor și care au plecat de-acolo direct la Palatul Victoria, la Cotroceni, la Parlament. M-am maturizat și am descoperit ca rentează
Mulţumesc by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82664_a_83989]
-
reprezintă pedeapsa capitală.) Întunericul era colorat, doar că n-avea contururi. Își mișcă mâna stângă și simți o materie ușor lichidă, extrem de fină. Dormea, visa, dormea din nou și se visa dormind. Se visa mereu doar pe el. Trăia o securitate totală, fără griji și fără resentimente. Timpul nu mai era timp și nimeni și nimic nu-l mai stânjenea. Și nici nu avea dorințe pe care să nu și le poată îndeplini. Timpul nu mai exista, dar el totuși trăia
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
principal al acuzării în procesul lui Lucrețiu Pătrășcanu a contribuit direct la condamnarea la moarte a inculpatului, folosind calomnia, denunțul și minciuna. Toate acestea ne sunt relatate de cumnatul lui Lucrețiu Pătrășcanu, Petre Pandrea, în manuscrisul (datat 1956), confiscat de Securitate și tipărit în Editura Albatros 5. Monografia lui Florin Țurcanu citează caracterizarea făcută lui Eliade în Scânteia la 3 octombrie 1944: "ideolog al mișcării legionare și apologet al dictaturii lui Salazar". Este menționat apoi articolul lui Nichifor Crainic - Mircea Eliade
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]