2,307 matches
-
fine, ca o prelungire corectoare a ultimei etape, autorul distinge un stadiu complementar, cel în care spiritul își ia revanșa asupra cărnii sub forma paideică a Bildung-ului cultural. Încheierea cărții are tonul unui avertisment premonitor: într-o lume în care seducătorii autentici - cei care ispitesc în numele spiritului - dispar și locul lor este luat de cabotini capabili doar de forma seducției triviale, viitorul culturii este pus sub semnul întrebării. Nimeni nu trăiește cu adevărat dacă nu cade sub o formă sau alta
Fatalitatea seducției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9023_a_10348]
-
regăsim cu viața noastră trăită ca destin, ceea ce înseamnă: trăită pe cont prorpiu. Prima concluzie a acestui studiu este: vai de cei care nu au apucat niciodată să fie seduși! Iar dacă este așa, apare imediat întrebarea: Unde ne sunt seducătorii?" (p. 256)
Fatalitatea seducției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9023_a_10348]
-
lumea aspră a locuitorilor Deltei Dunării. O combinație de suflet rusesc și sânge tătăresc în care revoltele vîsoțkiene se topesc printre pahare de vodcă în melancolii eseniene, viața oamenilor este guvernată de reguli ancestrale, iar obiectele au nume cu sonorități seducătoare și semnificații misterioase, imposibil de descifrat în absența unor dicționare. În mod paradoxal, deși este încărcată de pitoresc și conține dezvoltări epice, poezia Cătălinei Cadinoiu pare mai degrabă una de factură intimistă. Poeta nu își propune nicio secundă să facă
Arheologia Eu-lui by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7454_a_8779]
-
52 de ani, era obosit de ofensele și decepțiile suferite în țară. După un secol, călătorim la Berlin pe urmele lui, încercînd să aflăm: cum a trăit Caragiale în exil?" Cum a trăit Caragiale în exil - temă pe cît de seducătoare pe atît de dificilă; pentru că documentaristul are atît de puține puncte de sprijin ca să pătrundă în miezul "trecutului mort"; între timp, pînă și geografia locului s-a schimbat radical; Berlinul de acum o sută de ani, practic, nu mai există
Anul Caragiale: Franzela amară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14388_a_15713]
-
întregului an artistic al Muzeului Florean a fost cea de-a doua ediție a Salonului internațional de pictură. Peste trei sute de lucrări, sosite din toate colțurile lumii, au umplut pînă la saturație întregul spațiu al unei hale industriale dezafectate. Premiile seducătoare, 5000 USD premiul I, 3500 USD premiul II și 2000 USD premiul III, oferite de Muzeul Florean, au atras în jur de o sută de pictori, în mod surprinzător de data aceasta, dacă avem în vedere capacitatea de reacție a
Muzeul Florean în 2008 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7770_a_9095]
-
singurătate, avînd o singură călăuză posibilă, propria-i poșetă - citat din Maaz Ek- ca un fel de baston alb al nevăzătorilor - un băiat de băiat care vibrează la Bach și îl traduce pe limba lui, a corpului său, inteligent și seducător - n-am înțeles de ce, dacă tot l-au invitat, îl folosesc atît de puțin, de ce nu asistăm la confruntări, la tensiunea unei ciocniri, provocatoare și la nivelul limbajului corporal, proiecții cu blocuri și ferestre infinite care îmi stîrnesc valuri de
Vă place Bach? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9615_a_10940]
-
1981 e, totuși, pasabilă, reluarea din 1991 (alături de Kathleen Battle în rolul Adinei) te sperie de-a dreptul. Priviți-i și ascultați-i pe Netrebko și Villazón și veți înțelege saltul uluitor din preistoria operei în contemporaneitatea ei cea mai seducătoare. Acesta e și atuul decisiv al generației de cântăreți de azi: talentul actoricesc. Apropierea de teatru și de film e atât de mare, încât granițele dintre genuri se șterg. Inexpresivitatea scenică deprimantă, statismul vechilor cântăreți sunt înlocuite de un dinamism
Seara târziu, după spectacol by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4562_a_5887]
-
care cu greu o poți intui în evoluția multora dintre marile ansambluri profesioniste. Nu se poate uita, în concertul susținut în marea sală a Sinagogii din Novi Sad, Simfonia a VII-a "Pastorala", de Beethoven, a dispus de transparențe timbrale seducătoare, de omogenitatea fluxului interior al muzicii, de o dinamică structurată pe direcția definirii relației atât de prețioase a omului în spațiul inspirator al naturii. Solistul concertelor turneului, violonisul Ștefan Beșan, elev al Liceului de Muzică "George Enescu" din București, a
Tineri muzicieni by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7715_a_9040]
-
nu poate servi drept model unui intelectual însuflețit de idealul eroului. Femeia nu-i poate fi pildă, ci doar catalizator al ambițiilor. Dar scopul unui spirit de elită nu e seducerea femeilor, ci transfigurarea spirituală. De aceea, un bărbat devine seducător numai după ce a eșuat în propriul efort de transfigurare. Don Juan este un eșec al masculinității, fiindcă el practică femeia așa cum alții practică un sport de performanță: virtuozitate goală și repetiție cantitativă fără culminarea într-o trăire de ordin spiritual
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]
-
resimțit ca ostil, alienant. Dacă nu plonjează în suprarealismul ca atare, întemeietorul revistei Contimporanul (1922-1932), cel mai important și mai longeviv periodic al avangardei autohtone, se apropie de libertățile dicteului automat printr-o lejeritate a asociațiilor care oferă o alternativă seducător mozaicată a ordinii realului abhorat. Respins în accepția sa convențională, acesta e prizat în registrul său de mobilități, de disponibilități, de metamorfoze inepuizabile. Discursul poetic se impune printr-o frenezie a metaforei imprevizibile, printr-o beatitudine a manierei caleidoscopice: ,Trup
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
ilustrului scriitor, pe două plăci instalate de o parte și de cealaltă fiind marcate următoarele texte: „José Saramago 1922-2010” și „Nu a urcat la stele, deoarece aparținea pământului”. Am zăbovit câteva clipe la umbra acestui măslin, meditând la universul literar, seducător și cu multe fațete, al creației marelui scriitor lusitan.
Fundația „José Saramago“ – Lisabona Expoziția „Sămânța și roadele“ by Ma () [Corola-journal/Journalistic/4018_a_5343]
-
mai ales în campanii, al ziaristului - în mod constant. Preșdintele provoacă simpatie sau antipatie, respect sau rezervă, oricum nu trece neobservat ca personalitate. Însă romancierul îl percepe altfel, intuiește în Președinte altceva: germenele voinței de putere ori o vocație de seducător sau pofta de cuceritor al masei, firea unui luptător sau diplomația periculoasă, carisma ori darul blestemat de a genera noi fantasme, de a acționa asupra inconștientului colectiv într-un mod incontrolabil. În orice caz, catalizatorul unui proces de reflecție pe
Președinți și scriitori by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6609_a_7934]
-
treceau drept cetățeni onorabili, au văzut hoți, care se simțeau neobservați. Au văzut perechi de buze, care se atingeau pentru prima oară. Ochii nu s-au putut închide nici de plăcere și nici de amărăciune. Ochii orașului privesc cochet și seducător, trist și pofticios, stăruitori și plini de secrete, mereu deschiși, niciodată trădători. Vanitoși, dar nu corupători. Vedeau totul și știau totul, fără a șantaja. Aveau puterea, fără să știe. Tragicul lor consta în imposibilitatea de a interveni. Acoperișurile orașului sunt
Miniaturi sibiene () [Corola-journal/Journalistic/5086_a_6411]
-
acest justițiar distins, Otto Flamm l-a mai văzut, în Revanșa, în foaierul Academiei, ei bine, domnișoara Strohdeiher a avut privilegiul de a-l întâlni, tot acolo, într-o ipostază mai puțin obișnuită. Rămasă singură în hotel, ea descoperă, un seducător personaj de foileton: "Romanul se intitula Le Bouchon de cristal, și într-una din ilustrațiile care îl însoțeau putea fi admirat portretul și o parte din bustul unui bărbat chipeș, de aproximativ 30-40 de ani, îmbrăcat numai în alb și
Farmecul discret al filologiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7218_a_8543]
-
interdicție. Asamblate după un alt scenariu, fotografiile spun, de fapt, povestea celui care le-a făcut. Și asta poate să însemne orice. Chiar și pericol. Tournier, în romanul său "La goutte d'or", pune în pagină unul dintre cele mai seducătoare discursuri despre imagine și unicitate, despre arta sinelui și arta portretistică, despre tabuuri, despre pericolul și chiar nocivitatea civilizației fotografice. Un păstor berber este fotografiat, pe furiș, de o franțuzoaică. Cu alte cuvinte, imaginea i-a fost furată. Tînărul pleacă
Povești cu fotografii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8405_a_9730]
-
solemnii își impuneau conturul printre stele, pe un albastru intens și limpede. Mă gîndeam că tot așa arată, poate, și sufletul celor care cîntă muzica binecuvîntată, celor care trudesc și sînt fericiți, în același timp, într-o artă nobilă, deschisă, seducătoare, care cucerește și se lasă cucerită. Ca o femeie înțeleaptă din poveștile arabe. L-am urmărit, de atunci, constant pe Marin Cazacu. Nu doar ca violoncelist. M-a emoționat că nu-și uită Maestrul, pe Serafim Antropov, că îi duce
Plînsul violoncelului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6113_a_7438]
-
supermaraton Arad-Bekescsaba și alte evenimente l în fiecare luni, marți, miercuri și joi, de la ora 14,30, la Biblioteca Județeană Arad au loc audiții muzicale din operele marilor compozitori l până în 29 mai, la Sala Clio poate fi admirată o seducătoare expoziție de artă naivă l în 19 mai, Filarmonica arădeană propune un concert cu invitați din Anglia: dirijorul Robert Max și pianistul James Kirby; în program, Concertul nr. 1 pentru pian și orchestră, de Beethoven, Simfonia a IV-a „Romantica
Agenda2005-21-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283726_a_285055]
-
1843) după ruptura logodnei cu Regine Olsen și a fost singura din cărțile lui Kierkegaard care a avut parte de două ediții antume. De altminteri, aceasta e și cea mai celebră lucrare a lui, părți din ea - de pildă Jurnalul seducătorului - fiind publicate separat, precum niște volume de sine stătătoare. Deși cartea a apărut sub pseudonim - Victor Eremita -, nimeni din lumea intelectuală a Copenhagei nu s-a îndoit de adevărata identitate a autorului. Și, cu toată senzația pe care a produs
Un răstignit pe crucea căinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7865_a_9190]
-
sa spontană de a face sex cu controlorul pentru a se încălzi, par desprinse dintr-un film, dar nu sunt de neimaginat într-o Românie de dinaintea căderii regimului comunist. Terre salée este un roman al pasiunilor fără limite, terifiant și seducător pe care, odată lectura începută, ți-e greu să-l mai lași din mână. Combinația de tragedie antică și modernitate, limpezimea exprimării, stilul perfect egal al narațiunii (Irina Egli"filmează" totul rece, impersonal, nu sugerează verdicte morale, nu se străduiește
Tragedia antică reloaded by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10192_a_11517]
-
Ministerul Culturii. Cine este Alexandra Nechita, despre ce expoziție este vorba și ce căuta Președintele și instituțiile statului în această ecuație? În primă instanță, răspunsurile sînt simple: Alexandra Nechita este acum o fetiță în pragul adolescenței, o româno-americancă inteligență și seducătoare, socotita un talent plastic ieșit din comun (de acolo i se și trage supranumele ridicol de "micuța Picasso"), victima a două categorii de interese. În ceea ce privește partea americană, adică familia și staff-ul Alexandrei, interesele sînt de ordin financiar și mediatic
Despre vanitate, prostie si geniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18170_a_19495]
-
ne sunt prezentate cu un fel de duioșie macabră, ca niște lucruri inevitabile și, în fond, profund umane. Când vreau să aflu ce se mai întâmplă în subsolul lumii românești, deschid televizorul și privesc frumoasele prezentatoare care debitezaă cu zâmbet seducător cele mai inimaginabile atrocități. Constat, iarăși și iarăși, că suntem iremediabil atinși, în formele cele mai degradante, de maladia voyeurismului. Privesc amestecul de cruzime și oroare și nu-mi vine să-mi cred ochilor: oare cât de jos poate coborî
De ce nu zâmbesc românii? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7676_a_9001]
-
Acest Eden este al tuturor, este de ajuns să treci pragul la Sephora. Infernul olfactiv nu mai există. Boala, bătrânețea și moartea sunt inodore. Iar oamenii par să sufere toți de anosmie. Imaginea majoritară este aceea a unei femei frumoase, seducătoare, purtând bijuterii (la care renunță!). Din când în când este însoțită 32, dar cel mai adesea ne fixează cu privirea, sigură ursitoare capabilă să ne promită plăceri (olfactive, senzuale, erotice, estetice)33. Fabricanții de parfumuri suferă de un handicap: trebuie
Dintre sute de parfumuri? by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/7772_a_9097]
-
ce se afirmă spectaculos pe scena muzicală internațională. Într-un repertoriu ce cunoaște nenumărate interpretări de referință el a reușit să "sune" proaspăt. Natură solară, trece totul prin filtrul unei "înțelepciuni" care atenuează asperitățile și se dezvăluie într-un lirism seducător, într-un echilibru desăvârșit care regizează sonorități catifelate, fragile sau somptuoase. În Nocturne pianul a dobândit vocalitate, Mazurcile au avut ondularea aceea "mândră, tandră și provocantă" cum o definea Liszt, născută dintr-un raport special cu timpul "furat" (faimosul "tempo
Chopin, o "fata morgana"? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17397_a_18722]
-
ca părinții lor să nu se despartă." Am și o altă explicație. Finalul inventat de Tournier m-a dus cu gândul la fabula lui La Fontaine . Pierrot fiind furnica, omul muncitor, cuminte și cazanier, Arlechin e greierele, artistul, boemul și seducătorul. Prejudecata copiilor, alimentată de opinia părinților, n-are cum fi favorabilă lui Arlechin. Imaginarul colectiv e dintotdeauna defavorabil artistului. Munca lui de pictor sau de cântăreț nu seamănă cu a brutarului. De aceea e suspectat de lene și de frivolitate
Greierele și furnica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6706_a_8031]
-
artistului. Munca lui de pictor sau de cântăreț nu seamănă cu a brutarului. De aceea e suspectat de lene și de frivolitate. Libertatea nu reprezintă pentru cei mai mulți o valoare la fel de mare ca apartenența. Urmărind să convingă, artistul trece drept un seducător. Și așa mai departe. Nu înseamnă însă că viața confirmă în mod absolut prejudecățile educative. Fetița care îl respinge pe Arlechin nu va fi neapărat scutită, când va fi mare, de nesocotința Colombinei.
Greierele și furnica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6706_a_8031]