KorAP: Find »[drukola/base=semantică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...47 48 49 ...75 >

1,859 matches

Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483

despre o identitate cognitivă, potrivit căreia avem aceeași situație "formală" ca în cazul identității ontologice, cu diferența că nu mai este vorba despre "ființări", ci despre "poziții" în structura raționamentelor. Mai trebuie spus că, deși rupe procedural sintaxa identității de semantica sa, formula A este A, luată strict formal, s-a instituit deja, ca un veritabil model, în chiar spațiul de valabilitate al adevărului, adică acolo unde sunt "valabile" și cele două specii ale principiului identității, luat în sens larg. Unii

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
de intelect intuitiv) prinde individualul, ea are, totodată, în chiar această preluare a individualului, universalul. Dar distincția între acești doi termeni rămâne și, de asemenea, este instituită și altă diferență, aceea dintre particular și general (am putea spune, forțând puțin semantica termenilor, specie și gen în loc de particular și general). Diferențele dintre facultate și obiectul ei, apoi dintre individual și general, dintre particular și general devin ele însele constitutive cunoașterii. Regulile pe care Aristotel le va formula, în cadrul proiectului logicii-organon, sunt legate

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
anume acelea care fac cu putință însăși constituirea structurii existențiale a Dasein-ului. Oricum, limbajul filosofic heideggerian nu mai ține cu totul de condiția mult prea tehnică în care l-a dus metafizica modernă; el pare a fi mai apropiat, în semantica sa, se-nțelege, și terminologic, poate și pragmatic, de "situația" sa prearistotelică. Pe de altă parte, Heidegger nu se poate rupe de condiționările istoric-spirituale, filosofice, proprii orizontului său cultural; este cuprins el însuși, cu acest orizont cultural, în gândurile sale

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
cu totul particular. Totuși, expresia în cauză trimite de la bun început către un sens fenomenologic-existențial încărcat cu o funcție de semnificare clar determinată: utilizată de autor pentru a desemna un existențial foarte important în constituția ontologică a Dasein-ului, ea ține în semantica sa câteva sensuri fundamentale ale intenționalității (factice a) acestuia. Contextual, expresia desemnează un fenomen cerut de constituirea "fenomenului ca", unul dintre "operatorii" enunțului, el însuși conceput de Heidegger drept existențial ce caracterizează "înțelegerea". Aceasta din urmă, împreună cu "situarea afectivă" și

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
totuși activați prin mișcarea fiecăruia de la un termen la altul al "gândirii care se gândește pe sine", așa cum îi găsim și la Eleați). Kant, de asemenea, a recontextualizat logic gândirea-care-se-gândește- pe-sine, prin felul în care a concentrat-o în semantica termenului "eu gândesc" (apercepția originară) și prin analitica fenomenului de constituire a cunoștinței veritabile, prin schematismul temporal al imaginației, prin diferența dintre lucrul-în-sine și fenomen etc. Spre deosebire de Aristotel, care se folosește direct și formal în mod radical de ideea despre

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
apophantikos) provoacă "eliberarea" gândului (a elementului propriu-zis logic). Abia acum expresia (sau "formula", "carcasa lingvistică") are suficientă autonomie pentru a conta și fără conținutul propriu, "gândul"; deși, pe de altă parte, date fiind cercetările din filosofia limbajului și cele din semantica logică, teoriile semnificației, ale referinței, ale adevărului etc. din ultimele decenii, este clar că o "sintactică" pură este imposibilă. În ciuda ideii despre imposibilitatea unei sintactici pure, fenomenul autonomizării expresiei nu poate fi nesocotit. Așa încât, este firesc să ne întrebăm ce

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
variabilă. Totuși, intervenția timpului este "necesară", ca și aceea a verbului, fiindcă toate demersurile îngăduite de reglementările judicative ale reformalizării logos-ului au angajamante ontologice imposibile în absența timporizării verbului care sunt mai degrabă prelungiri ale unor angajamente directe privind semantica semnelor ("simbolurilor"), aspectul alethic al acestora etc. Oricum, întreaga evoluție a cercetărilor de logică și filosofie din orizontul logos-ului reformalizat se află sub semnul a două principii, ele însele cu o anumită tradiție în orizontul judicativ al primei formalizări

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
puterea de a se întoarce către sine (a se cunoaște și recunoaște), în condițiile în care ea este deschisă către Celălalt, iar acesta către ea. Cele două direcții, către sine și către Celălalt, sunt simultane și își adună sensurile în "semantica" ființării conștiente. Dar ființarea conștientă este timpul care timporizează simultan, adică prezentuiește, în-ființând o ființare care, prin prezentuirea sa (prin timp), totodată cheamă trecutul (se cheamă pe sine, căpătând reflexivitate) și suportă survenirea viitorului (deschizându-se către moartea proprie, care

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
socotită uneori drept "logică materială"; mai bine spus, ontologia a fost reprezentată drept disciplină complexă, care cuprinde o "logică" (un fel de sintaxă, socotită ontologie formală) și o interpretare a acestei logici, variabilele ei primind anumite valori (un fel de semantică, socotită ontologie materială); așa stau lucrurile, de exemplu, și în fenomenologia husserliană. Oricum, sensul de "rang ontologic" este fundamental pentru orice reconstrucție filosofică. O cercetare a elementelor din construcția unei ontologii și a elementelor dintr-o logică ar putea scoate

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
finit al celui prezentuit, în-ființat sau constituit. Nimic nu scapă, în orizontul dictaturii judicativului, autorizării, chiar dacă, uneori, ceea ce se ivește aici pare a fi mai puternic decât timpul. Oricum, doar spațiul se poate măsura cu timpul; dar spațiul scos din semantica sa judicativă și "recondiționat" după rosturile unui tărâm "nou", ale cărui "rațiuni" ne sunt încă neclare, chiar dacă ne-am apropiat destul de mult de limitele dictaturii judicativului. 5.2.4. Saltul de la ontologic la pragmatic Cum știm, timporizarea are rosturi logice

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
concentrare a sensurilor elementelor (și aspectelor) judecății în "poziția subiect" are acum cea mai mare importanță. Poate și pentru că sensurile acestor elemente nu sunt izolate, ci, potrivit părtinirii, ordonării și autorizării, ele se află de la bun început într-o "structură" (semantică). Într-un fel, subiectul, prin poziția sa logică, reprezintă toate elementele originare ale judecății și judicativului. Acest fapt trebuie luat în linie semantică, pentru că subiectul-poziție-logică adună în sine doar sensurile celorlalte elemente judicative. De aici urmează că nu doar sensul

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
mai fost susținut în această lucrare; acum se adaugă un context nou, care dat fiind contextul! are rosturi semantice. Subiectul, ca poziție logică structurantă, ce crează contexte de gândire, rostire și făptuire, împreună cu ceilalți trei termeni din structura judecății, reglează semantica oricărei obiectualități constituite; este vorba, prin urmare, despre un reglaj răsfrânt asupra oricărei gândiri, rostiri, făptuiri. În genere vorbind, semantica păstrează pragmatica în însăși structura sa "logică"; de fapt, aceasta din urmă funcționează ca un fel de "element", de temei

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
ca poziție logică structurantă, ce crează contexte de gândire, rostire și făptuire, împreună cu ceilalți trei termeni din structura judecății, reglează semantica oricărei obiectualități constituite; este vorba, prin urmare, despre un reglaj răsfrânt asupra oricărei gândiri, rostiri, făptuiri. În genere vorbind, semantica păstrează pragmatica în însăși structura sa "logică"; de fapt, aceasta din urmă funcționează ca un fel de "element", de temei, de formă activă a semanticii: în afara folosirii cuvintelor, acestea nu au, propriu-zis, un sens. Frege susține, cum știm, că sensul

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
vorba, prin urmare, despre un reglaj răsfrânt asupra oricărei gândiri, rostiri, făptuiri. În genere vorbind, semantica păstrează pragmatica în însăși structura sa "logică"; de fapt, aceasta din urmă funcționează ca un fel de "element", de temei, de formă activă a semanticii: în afara folosirii cuvintelor, acestea nu au, propriu-zis, un sens. Frege susține, cum știm, că sensul nu este decât modalitatea în care semnul se raportează la semnificația sa ("obiectul" la care se referă).233 Dacă lucrurile stau astfel, atunci sensul nu

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
sunt consecințele directe ale actului de autorizare a autorizării asupra subiectului și ființei, adică asupra logicului și ontologicului, autorizarea fiind luată ca fapt reprezentativ pentru pragmatic? Pentru a răspunde, voi merge pe două linii: a) indicarea unor consecințe la nivelul semanticii și metafizicii post-ontologice, cele două cercetări ale logicului și ontologicului care acoperă perimetrul judicativului regulativ; b) testarea posibilităților de instituire a unei de-constituiri a judicativului constitutiv. Prima linie este o continuare a ceea ce s-a făcut până aici în

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
orice gând, rostire, făptuire. În privința gândirii, rostirii și făptuirii filosofice, sunt constituite cele două instituții despre care am vorbit încă de la începutul aceste lucrări: analitica și dialectica. Dar tot din perspectivă filosofică au apărut ca fiind după normativitatea judicativă și semantica (privitoare la forma "noțiune" a gândirii și rostirii, dar, de fapt, la subiect ca "poziție" logică) și metafizica post-ontologică (privitoare la ființă, la individualul-universal, însă, de fapt, la ne-ființă). Analiza semantică și metafizica post-ontologică sunt, de fapt, disciplinele proprii

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
logică) și metafizica post-ontologică (privitoare la ființă, la individualul-universal, însă, de fapt, la ne-ființă). Analiza semantică și metafizica post-ontologică sunt, de fapt, disciplinele proprii judicativului regulativ; dar tocmai de aceea, ele aparțin normativității analitice și, respectiv, dialectice. Faptul că semantica și metafizica post-ontologică s-au constituit de sine stătător de curând, în istoria culturii, reprezintă un simptom al accentuării demersurilor de natura judicativului regulativ și al creșterii gradului de probabilitate a unei de-constituiri a dictaturii judicativului. Despre acest simptom

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
simptom al accentuării demersurilor de natura judicativului regulativ și al creșterii gradului de probabilitate a unei de-constituiri a dictaturii judicativului. Despre acest simptom va fi vorba mai departe. 6.2. Fenomenul originar al judicativului regulativ: "retragerea timpului" Discuția despre semantică și metafizica post-ontologică a instituit o temă oarecum nouă, care privește judicativul regulativ. Acesta a mai constituit subiect de atenție și în alte locuri din lucrarea de față, însă acum el devine "obiectul" de aplicație al reducției judicative. Diferența dintre

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
această absență: ea nu indică, de fapt, o absență ca atare, ci o neîmplinire: în judicativul regulativ, cele trei operații părtinirea, ordonarea și autorizarea sunt, de fapt, la un nivel pre-operațional. (Ceea ce înseamnă, cumva, că analitica nu trece de condiția semanticii, iar dialectica, de cea a metafizicii post-ontologice.) În privința diferenței anunțate, luând în seamă ceea ce tocmai a fost stabilit, nu ne putem gândi, așadar, decât la felul în care judicativul intervine în părtinirea, ordonarea și autorizarea gândirii, rostirii și făptuirii. Întâi

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
conceptul și nu imaginea este fapt al Eului-Trup, ca eu constituant potrivit (care corespunde) logos-ului ca atare, dar atâta vreme cât acesta este încă "descoperit" (observat etc.) dinspre judicativ; totuși, nu dinspre judicativul constitutiv, ci dinspre acela regulativ, ale cărui discipline semantica și metafizica post-ontologică trebuie ele însele prinse într-o reducție pentru a deveni cu putință o veritabilă de-constituire a dictaturii judicativului și, în continuare, o cale către concept, ale cărei coordonate nu pot fi acum nici măcar prejudecate. Lucrul, de

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866

196. În deplină concordanță cu originea reală a lacului care este izvorul, în planul strict al realului, lacul-"minune" din vârful dealului împădurit al Ipoteștilor este "hrănit" de patru izvoare, care-i întrețin și viața și vraja. Cuvântul izvor subîntinde semantica plenară a originii, inclusiv în plan ontologic: Astfel părinții din părinți/ Un suflet îmi meniră/ Un viu isvor de suferinți/ Ce nu mai conteniră 197. Sau: Viața mea curge uitând izvorul 198. Dinamismul vital al izvorului este vădit în Sara

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876

este șutată de Popescu, ci "de către" Popescu, balonul nu se mai lovește de bară, ci "de către" bară, semnalizarea nu-i făcută de tușier, ci "de către" tușier. N-are nici un rost să venim aici cu autoritatea argumentelor savante, să vorbim despre semantica discursivă și cea pragmatică, despre raporturile sintactice în cutare context situațional, fiindcă idioțenia sare în ochi oricui, de departe și oricând. Ei, și? Dacă prostul dă drumul bolovanului la vale, cine și cum să-l mai oprească? Această amărâtă prepoziție

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870

restrictiv sau permisiv, iar relațiile intrerpersonale pot fi caracterizate mai degrabă de adversitate sau de parteneriat simbolic. Un factor influent al profilului cultural este constituit de limbajele activate, formate din coduri de comunicare implicite sau explicite. Limbajele, așadar, conțin o semantică ascunsă și simboluri articulate într-o gramatică și structurate după "legi" de transmitere a informațiilor mascate, nerostite sau deschise, transparente. Apoi, merită evocate regulile care guvernează relațiile interpersonale, întemeiate pe deschidere sau, dimpotrivă, pe închidere interpersonală. O dimensiune privilegiată care

Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc (2011) [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183

asociativă a percepției asociația dintre sunet și imaginea vizuală în oglindă, ilustrată sau simulată pe Introducere în recuperarea tulburărilor de comunicare verbală 91 calculator a engramei fonoarticulării a fonemelor, asociația dintre sunet și vibrațiile laringiene, nazale, toracale etc., asociația dintre semantica concretă indicată, ilustrată și reprezentată sau semantica abstractă generică reprezentală și cuvântul ca formă sonară sau scrisă - pentru formarea canalelor paraverbale în recepția și decodificarea semantică a mesajului interlocutorului. Trasarea unui plan și a unui program de recuperare este prima

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
imaginea vizuală în oglindă, ilustrată sau simulată pe Introducere în recuperarea tulburărilor de comunicare verbală 91 calculator a engramei fonoarticulării a fonemelor, asociația dintre sunet și vibrațiile laringiene, nazale, toracale etc., asociația dintre semantica concretă indicată, ilustrată și reprezentată sau semantica abstractă generică reprezentală și cuvântul ca formă sonară sau scrisă - pentru formarea canalelor paraverbale în recepția și decodificarea semantică a mesajului interlocutorului. Trasarea unui plan și a unui program de recuperare este prima etapă ce deschide reabilitarea oricărui deficit de

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]