9,019 matches
-
mărunt, puținii jurnaliști de investigație din presa centrală și locală și organizațiile nonprofit. În ceea ce privește competența miniștrilor tehnocrați ai cabinetului Cioloș, aceștia ar trebui să se bucure de un capital de încredere consistent din partea alegătorilor. Pentru politicienii și televiziunile care desființează semantic cuvântul tehnocrat (specialist într-un anumit domeniu) există întrebări despre competențele și capacitatea lor de management. Să dea - indiferent că se cheamă PSD, PNL, ALDE, UNPR, PC - un singur exemplu al unui domeniu reformat complet în România, care funcționează perfect
În lunile care i-au mai rămas ca premier, Dacian Cioloș trebuie să facă un singur lucru () [Corola-blog/BlogPost/339135_a_340464]
-
rezultatul tabloidului migrat din presă, televiziune și industrie de entertainment în politică. Priveam aseară câteva discursuri ale candidatului republican. Așa cum observă și analiștii New York Magazine, este plin de adjective cu grad de comparație superior (better, greater) și adjective cu valoare semantică de absolut (best, amazing, huge, unbelievable). Trump a supralicitat în discurs ca să fure voturile. Candidatul republican arată ca un website cu titlurile care țipă la tine, dar nu au prea multe în interior. Rămâne de văzut dacă alegătorii lui vor
Good night and good luck, America! () [Corola-blog/BlogPost/339200_a_340529]
-
participanți la vot, cele sub opt milioane de voturi care-l alungă respingându-l categoric pe cel ales cu mult mai puține, raportul dintre aceste două cifre puse în ecuație cu cele exprimate de votările anterioare, explicarea diferenței nu numai semantice dintre „absenteism” și „boicot”, definirea aspectelor acestui ultim termen, de la voința personală a liberei exprimări până la manipularea penală a liberei exprimări ... Precum și alte igrediente de natură etnică, istorică, geopolitică, a psihologiei naționale, sau a ce doresc de la noi alții, cu
DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAŢIEI (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340892_a_342221]
-
această compasiune este: Sărmanii, nu-și pot găsi un loc de muncă. Dar unii nu-și caută un loc de muncă în regiuni în care munca este căutate. Referindu-mă la ei pot, literar, afirma: Mizerabilii, nu vor să lucreze. Semantic vocabula mizerabil îmbracă atât un nevoiaș cât și un bogat dar care, dintr-un anumit motiv, nu respectă o regulă socială sau o cutumă. Potrivit operei amintite a lui Victor Hugo un sărman care nu-și găsea loc de muncă
SĂRMANII BOGĂTAŞI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340909_a_342238]
-
Acasă > Orizont > Meditație > ORIGINEA LIMBAJULUI. SÂNGE/THE ORIGIN OF LANGUAGE.BLOOD. Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1550 din 30 martie 2015 Toate Articolele Autorului Am vorbit de lanțul semantic soare-foc- flacăra, lumină-roșu-sânge-rană-vin. • Lat. sanguis are originea necunoscută. În Pași ... noi l-am dedus din chin. sang „a răni“, dar acum vedem o relație cu sngi „soare“ în limba khasi din India. Gr. haima, de asemenea cu et. nec., se
THE ORIGIN OF LANGUAGE.BLOOD. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340987_a_342316]
-
personalitate decât dacă s-ar fi insistat pe descrieri fizice. Volumul este plăcut, antrenant la citit tocmai pentru că prezintă fapte autentice, renunțând la încărcarea acțiunii cu artificii și rafinamente narative formale. În «Frosa», autorul performează chiar, ilustrând cu dibăcie particularitățile semantice ale zonei: ”- Ce urli, fă, Leană, că doar nu dau turcii!/ - Ieși, fă, la poartă, că-ți veniră neamurile!”, dar și atmosfera spațiului geografic al Olteniei din care provine autorul, sesizându-se la acesta o intenție de a zugrăvi imaginea
OPINIA UNUI EDITOR de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341043_a_342372]
-
la nivelul oamenilor politici (de azi), vă asigur că fiecare dintre noi, care a evitat să pătrundă în acest infestat domeniu, vă umblă singur..." În această singurătate tradițională, asimetrica, ermetica și convențională, am intrat, fetii moșului, dintr-o garantată și semantica eroare (h)umană ! Maestrul nostru de necontestat, Corneliu LEU, mă înnebunește cu analizele lui pertinente spre care eu nu am nici o fărîma de chemare, poate și pentru că trăiesc în sihăstria mea franțuzeasca de cîțiva ani buni (rău de tot )!; da
NU STIAM DE CE SINT SINGUR de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341247_a_342576]
-
o asumă în arta verbală.Această funcție este pentru noi o funcție emoțional-estetică atunci când consider că scopul imaginii poetice este de a provoca o stare de uimire, adică o emoție estetică. Definirea tropilor, luându-se ca punct de plecare transferul semantic, se datorește lui Aristotel, care a aplicat-o primul metaforei. Aceasta ar fi trecerea asupra unui obiect a numelui altui obiect fie de la gen la speță, fie de la speță, fie prin analogie, așa cum amintește Aristotel în Poetica. Transferul de semnificațioe
ROLUL METAFOREI CA LIMBAJ FIGURAT ÎN POEZIE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341347_a_342676]
-
el pare un Q “contaminat “, îmbogățit sau sărăcit, adică “metaforizat “.Dau un exemplu, în versul:” Jinduit bluestem de aur, mărul,/ îl pândim să cadă în panere: “(Radu Gyr- Mărul de aur )- toți termenii subliniați de noi apar, prin conținutul lor semantic, îmbogățiți, căci bluestem de aur depășește sensul substantivului” invocarea urgiei divinității, nenorocire a cuiva, imprecație, ocară, meledicție“, de aur, pe acela de bogăție frumoasă, să cadă, însemnând speranța unei împliniri, panere, obiect din împletitură unde se păstrează ceva ce a
ROLUL METAFOREI CA LIMBAJ FIGURAT ÎN POEZIE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341347_a_342676]
-
de aur depășește sensul substantivului” invocarea urgiei divinității, nenorocire a cuiva, imprecație, ocară, meledicție“, de aur, pe acela de bogăție frumoasă, să cadă, însemnând speranța unei împliniri, panere, obiect din împletitură unde se păstrează ceva ce a fost cules. Jocul semantic dintre propriu și figurat, sprijinit pe accepția metaforică devenită sens fundamental, poate fi reactualizat în limba poetică prin confruntarea celor două sensuri sau, altfel spus, prin constrângerea sensului “figurat “ de a reveni la înțelesul propriu, inițial. Fenomenul reclamat de comunicarea
ROLUL METAFOREI CA LIMBAJ FIGURAT ÎN POEZIE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341347_a_342676]
-
limbii, așa cum ne spune și Jean Cohen, unde se constituie raporturile asociative a căror natură nu este numai intelectuală, ci și afectivă, (vezi Tudor Vianu- Simbolul artistic, în Postume, p.141). Schimbarea nu se reduce la un act de analogie semantică, ce presupune modificarea semnificației primare și crearea unui conținut nou. Condiția creării sensurilor metaforice este dată de “alterarea “ sensului fundamental, care este denotative, pentru a face posibilă națterea concomitentă a sensului figurat, care este conotativ,, ce funcționează ca sens nou
ROLUL METAFOREI CA LIMBAJ FIGURAT ÎN POEZIE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341347_a_342676]
-
metaforice este dată de “alterarea “ sensului fundamental, care este denotative, pentru a face posibilă națterea concomitentă a sensului figurat, care este conotativ,, ce funcționează ca sens nou și “propriu “. Metafora nu este un simplu transfer de sens, ci o metamorfozare semantic. Cuvântul poetic este în același timp “mort et resurrection du langage “( Jean Cohen), el implică “ pierderea“ sau suspendarea sensului la nivelul denotațiilor, pentru a se putea naște o semnificație nouă în contextual conotațiilor. Totuși metafora nu înseamnă, o spunem noi
ROLUL METAFOREI CA LIMBAJ FIGURAT ÎN POEZIE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341347_a_342676]
-
texte ale unor cântece.” Florentina Dinu își folosește cu pricepere calitățile estetice, oferind cititorului frânturi de artă, frânturi din adevărurile trăirilor ce-și caută eliberarea din strânsoarea adâncilor tăceri. Volumul care urmează să vadă lumina tiparului, - “Vipera”, are o încărcătură semantică despre care ne vorbește chiar tânăra poetă. “Motivele pentru care am ales titlul volumului de față, "VIPERA": - imi place nespus de mult această reptilă și apreciez comportamentul său calculat și răbdarea cu care este înzestrată, așteaptă mult și bine, analizandu
NOTE DE LECTOR .VOLUMUL VIPERA , AUTOR FLORINA DINU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341367_a_342696]
-
râurile / și le-ai pus în locul destinului.../ ( Universul meu) Aflată în contact permanent cu realitatea înconjurătoare, lăsând “ loc liber sincerității, corectitudinii și maturității să înmugurească”,trăirile-i sunt acompaniate de “note realiste”, fără a se pierde prea des în “absolutul” semantic al cuvântului. Libertatea interioară a gândului, imaginarului, îi permite să hoinărească la braț cu luna, împrumutând din vraja-i argintată cu care-și aureolează cuvintele țesute în poeme sensibile, cu miresme de fân proaspăt cosit. Natura este locul unde zborurile
NOTE DE LECTOR .VOLUMUL VIPERA , AUTOR FLORINA DINU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341367_a_342696]
-
definitivarea graduală și colectivă, cu participarea și coordonarea permanentă ale diriguitorului, ale maestrului, Andres Sánchez Robayna. Procesul de translare a informației estetice are în vedere toate palierele, încât traducerea este, potrivit programului afirmat în cuvântul introductiv, o reîncorporare a structurii semantice în textul de sosire, într-o proporție cât mai mare, cu respectarea strictă a alianței dintre rigorile filologice și spiritul creator (v. p. 16). Printre alte exemple, reținem suplinirea pierderii, pe care o implică renunțarea la rimă, prin respectarea ingenioasă
VOCI ALE POEZIEI MODERNE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341418_a_342747]
-
alte exemple, reținem suplinirea pierderii, pe care o implică renunțarea la rimă, prin respectarea ingenioasă a metricii, a măsurii, dar și efortul, de cele mai multeori răsplătit, de a menține ritmul interior al textului (și al limbii!) originalului, distribuirea accentelor semantice deopotrivă cu cele metrice, pentru a evoca, atât cât este posibil, atmosfera inconfundabilă pe care textul poetic o degajă. Spre ilustrare, apelăm la două poeme dintre cele reținute din lirica românească: Lucian Blaga: “Mamă, - nimicul - marele! Spaima de marele/ îmi
VOCI ALE POEZIEI MODERNE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341418_a_342747]
-
Welt" din Karl Christian Felmy (ed.), Kirchen im Kontext unterschiedlicher Kulturen, Vandenhoeck und Ruprecht, Göttingen, 1991. 14 Ioan Bizău, Liturghie și teologie, p. 234. 15 Ibidem, p. 270. 16 Vezi Paul Siladi, „Cuvântul, un concept la interferența a două sfere semantice", Renașterea 6 (iunie 2010). 17 Jacques Ellul a glosat foarte mult pe tema ambiguității cuvintelor și a importanței caracterului lor conotațional. Vezi în acest sens spre ex Jacques Ellul, Ce que je crois, Grasset & Fasquelle, Paris, 1987, p. 40; sau
RECENZIE: PR. DR. IOAN BIZĂU, LITURGHIE ŞI TEOLOGIE, EDITURA PATMOS, CLUJ-NAPOCA, 2009, 331 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341978_a_343307]
-
în puterea de materializare a cuvintelor, similară, de altfel cu puterea de spiritualizare prin harul și meșteșugul artistului asupra creației. Evanghelia Apocalipsei ‒ Epifanii, chiar din titlul textului-cheie ‒ Apocalipsa Poetului-Mag ‒ trimite implicit spre conținutul de idei, conducând înspre cele două arii semantice, una religioasă, în fapt numai pretextul, cealaltă, laică, fundamentală, un autentic Manifest întru sănătatea Poeziei și a Limbii Române. Structural, cartea este construită pe principiul simetriei. Simetria este asigurată de raportul dintre constructul poemelor ‒ o formă specifică, tipic răpaniană, încadrarea
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
Articolele Autorului Theodor Răpan FIIND (365 +1Iconosonete) Editura „Semne” București, 2013 Un adevărat regal de poezie ne-a invadat, în trecutul an 2013, dinspre sonetistul teleormănean, THEODOR RĂPAN (celebru, de-acum, prin Evangheliile sale cele patru, pline-depline, în aria lor semantică[1]!) Volumul actual și cel mai proaspăt, intitulat FIIND[2] (ca o mărturie și ca un IMN al Gloriei Re-Trăirii Sinelui, scăldat, din nou, în Universul Creației, iscat din preaplinul IUBIRII DIVINE!) - se vrea (prin conținut și masivitate) o replică
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
-ul este singura Armă/Armată Celestă („Cuvintele îmi sunt oștiri vernale,/ Zidirile luminii mă așteaptă,/Topiri vuinde brațele îndreaptă:/ Refac doiniri de jad, monumentale!”), prin care merită și chiar trebuie să fie cucerite Lumea și Iubirea. Din nou, două complementarități semantice, la THEODOR RĂPAN! Iubirea fiind echivalentul semantic-demiurgic al Armoniei Cosmice a Creației/POEZIA SACRĂ - Poetul poate să-și ofere și sincope terestre ale Iubirii, în favoarea Armoniilor Celeste ale RIMEI POETICE: „Vei îndrăzni, Madonă, cu asprime/Să mă condamni? O, nu
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
Unele intra ca materie primă în schițele sale umoristice, altele în „zicerile” sale. Aș zice că pasiunea pentru cuvinte îi vine ereditar de la antecesori talmudiști, aplecați asupra cuvintelor și literelor Cărții căutând sensurile sensurilor și jucându-se cu fineturile nuanțelor semantice ale vocabulelor ebraice. Cand nu sunt menite să ofere „învățături morale”, aceste „ziceri” ne delectează cu vivacitatea lor, cu istețimea jocului logic și dezinvoltura cu care sucesc sensurile cuvintelor pentru a parafrază ori împrospătă vechi adevăruri. În noianul de „ziceri
UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENŢIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342145_a_343474]
-
Rațiunea fiind ea însăși lumină din întuneric, iradiantă și perturbantă a fasciculelor în dispersie. Paronimia lor a deschis drumul spre inițiere omului a cărui ființă zăcuse în timpul istoric și a făcut să le putem întâlni în Universul sacru al vieții: Semantic vorbind, spune Gilbert Durand, se poate spune că nu există lumină fără întuneric, în timp ce contrariul nu e valabil: noaptea având o existență simbolică autonomă. Regimul Diurn al imaginii se definește așadar la modul general ca regim al antitezei.[1] Imaginarul
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
nu înțeleg, nu văd și nu sărbătoresc Darul cel mai minunat și mai sfânt pentru noi: Pruncul Isus venit pe pământ ca un „Sfânt Crăciun”. Cuvântul „Crăciun” este un cuvât vechi dacic, negăsit în limba altor neamuri și are înțelesul semantic de „Născutul Isus”. Sărbătoarea Crăciunului este “Sărbătoarea Născutului” (fr. Noel, de Natale). Unii lingviști consideră cuvântul „Crăciun”, în limba română, provenind din limba tracă, de la expresia „bela-gines”, care înseamnă „naștere curată” sau „eveniment miraculos”. De la această sintagmă tracă se crede
VESTEA BUCURIEI de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342484_a_343813]
-
două cuvinte foarte greu de definit. Doresc să aprofundez o stare sufletească fără de care suntem sortiți unei vieți neîmplinite și cenușii, umbrită de lipsa bucuriei și neînțelegerea rostului omului pe pământ. Cele două cuvinte: „Bucurie” și „Mântuire”, prin unirea lor semantică ne dau sensul stării de beatitudine, adică „de stare de fericire deplină”. Sintagma „Bucuria Mântuirii”, dragul meu cititor, când o rostești, prin citirea eseului meu, aș dori să te facă să simți, în sufletul tău, cum te inundă o bucurie
BUCURIA MÂNTUIRII de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 112 din 22 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342501_a_343830]
-
ascute fremăturile de stânci, (...) la Eminescu, Sara pe deal este timpul uman, unde actorii iubirii au nostalgia decorurilor fluctuante. Să nu uităm că vremea la Eminescu, poate măsura și timpul etern, imuabil, circular, al naturii. O astfel de dublă polarizare semantică a vremii (care sugerează și timpul individual al lui Macedonski, dar și timpul naturii eterne) putem afla în Revedere, unde vremea exprimă mai întâi timpul regenerator al naturii, foarte apropiat de cel cosmic: "Codrule cu râuri line/ Vremea trece, vremea
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342564_a_343893]