104,273 matches
-
adevăr, fresce și ziduri sînt din școala stoicilor. Tot la Pisa, la Museo delle Sinopie, am văzut și m-am convins de un lucru de bun-simț, pînă la urmă, care totuși îmi păruse straniu în momentul în care-mi fusese semnalat. Schițele ce stau la baza frescelor sînt atemporale fiindcă sînt reduse la esență. La primitivi ajungi trecînd prin clasici. La toate acestea s-ar putea adăuga și că o frescă nu-și poate alege anturajul. E pe veci încremenită pe
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
cu miză grea, sau superbe speculații iscate din simple flecuștețe, toate reprezentînd opera gazetărească a lui John Updike din ultimul deceniu. Nu ezit să apelez la o formulă care unora le-ar putea părea oximoronică, operă gazetărească, pentru că rostul volumului, semnalat de Updike însuși, tocmai acesta este: de a demonstra că jurnalismul literar e o profesie nu doar serioasă, ci și de reală valoare, nu o efemeridă sortită pubelelor de reciclare a hîrtiei de ziar și reviste, ci scriere autentică, destinată
Gazetăria de substanță by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16829_a_18154]
-
Tucă ca director de ziar, ziar cu care eu cel puțin am fost permanent în relații cordiale, apreciez faptul că domnia-sa, de câte ori s-a referit la persoana mea, a făcut-o la modul pozitiv. Dar nu pot să nu semnalez faptul că unele dintre emisiunile sale - de altfel toate foarte temperamentale - sunt basculate copios spre piraterie. Cum aș putea defini altfel o ediție specială a emisiunii sale, într-o după-amiază la oră de vârf, în perioada guvernării Ciorbea, când împreună cu
Pirații micului ecran by dr. Harald Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/16856_a_18181]
-
delirul verbal, beția de imagini, disprețul pentru formă, falsa profunzime, teribilismul, maeștrii la modă, "moda la maeștri". După cum se vede și din simpla înșiruire, nu e vorba de o respingere a poeziei vremii, ci de o încercare de a-i semnala morbul care a condus-o la manierizare și imitații fără valoare. Investigarea simptomatologiei nu ocolește "maeștrii" și nici capodoperele (un volum mult prețuit, de altfel, pentru discursul conceptualizant și metafizic, 11 elegii, este "judecat" și prin limitele sale, din care
Vîrsta lirică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16858_a_18183]
-
în cărți. Talentul individual. Nu ajunge să contești în cor cu leatul pentru a dezlocui alt leat și a obține "recunoașterea publică". * Ne pare rău că ne-am luat cu vorba și ne-a rămas prea puțin spațiu pentru a semnala un remarcabil studiu din acest număr - I.L. Caragiale și Emil Cioran de Ieronim Tătaru. Cu toată vasta bibliografie și multele note publicate la sfîrșit, textul nu are tipíc didactic, e plin de subtilitate și scris cu o plăcere ce transpare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
articolul (marea țară, importantul vicepreședinte), cu excepții oferite de anumite adjective pronominale și de alte forme influențate de ele: tot omul, întreg satul, însuși băiatul. Particularitatea de a preceda un substantiv însoțit de articolul hotărît - cogeamite omul, ditamai băiatul - e semnalată în Gramatica pentru toți a Mioarei Avram. Exemplele actuale par să sugereze chiar o preferință pentru această construcție, în care însă articolul hotărît nu are nici o funcție de individualizare. Cum multe din exemplele mai vechi înregistrate în DA pentru cogeamite (ditai
"Ditai", "ditamai", "cogeamite"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16878_a_18203]
-
dar și delicatețea imaginilor care alcătuiesc mozaicul narativ al scrierii de debut al Aglajei Veteranyi - au atras pe bună dreptate atenția criticii. Autoarea a fost invitată să participe la concursul literar "Ingeborg Bachmann". Ulterior, la Berlin, a obținut, așa cum am semnalat, premiul literar "Chamisso". Dezinvoltura cu care Anglaja Veteranyi jonglează cu cuvintele și cu limba germană nu este apanajul unui artificiu formal, ci rezultatul unui anumit mod de a "vedea lumea". Într-o stare de imponderabilitate între fictiv și real, discursul
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
Z. Ornea N.I orga - se știa îndeobște - nu agrea teoretizările filosofice în materie de istoriografie. În 1928 nu s-a sfiit să mărturisească cu franchețea care îl caracteriza: "eu nu pot vorbi abstract, este o incapacitate din naștere", semnalînd "timiditatea mea, de cîte ori mă apropiu de mari probleme abstracte pentru care nu sînt făcut". Altădată (în 1933), referindu-se la opera fostului său profesor de la universitatea ieșeană, declara tot atît de sincer: "Xenopol era mai ales un gînditor
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
a violoniștilor), ne asumăm de multă vreme, rușinați și sfidători, anacronismul. Dar complexul desuetudinii instrumentelor noastre ne provoacă o admirație vecină cu uluirea în fața posibilităților extraordinare ale editării computerizate și în special ale difuzării în "rețeaua" care acoperă planeta. Cronicarul semnala prin iarnă prima revistă literară românească în variantă exclusiv electronică, NORII, editată de Ștefan Bălan. Acum, la adresa ei de pe Internet, http://sites. netscape.net/stefanbalan, sau http://www.norii.home.ro/Norii/Revista Norii.html se poate citi nr. 2 al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16902_a_18227]
-
fi de ignorat nici pisica posibilei mafiotizări a ofertei politice, mafiotizare la care Emil Constantinescu a declarat că n-are intenția să ia parte. Și s-ar putea ca pînă la alegeri să mai apară și alte voci care să semnaleze acest pericol. Mai simplu spus, dincolo de perdeaua nu prea consistentă a doctrinelor, important e din ce direcții vin banii pentru campaniile electorale în cazul fiecărui partid. Și ce reprezintă aceste direcții producătoare de bani pentru campanie. Dacă președintele Constantinescu își
Oferta lui Ali Baba by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16903_a_18228]
-
Lucian Blaga, și, respectiv G. Bacovia, încorporate odată pentru totdeauna în galeria marilor simboliști, se bucură de o atenție proaspătă. Recitirea operei lor cu efectul direct perceptibil în interpretări de dată relativ recentă - a dus la rezultate remarcabile, demne de semnalat, mai ales dacă știm și vrem să vedem în ele o dovadă de înnoire a codurilor de lectură. Îndepărtarea de teze depășite grație mutațiilor petrecute la nivelul înțelegerii textelor, al proiectării lirismului pe un ecran care scoate în relief alte
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
dinspre simbolism spre ceva pe care l-aș fi numit, absolut preliminar, postsimbolism) mi-a atras atenția o notă semnată în anii '30 în coloanele ziarului Vremea de cel ce avea să devină curînd unanim apreciatul gînditor Constantin Noica. El semnala în amintita notă impresia că versurile lui Bacovia se sustrag simbolismului, acumulează o durere în ritmul accelerat al vieții, nu al artei, și că din acest motiv, întrupează trăsături pe care nu știe să le definească. Bineînțeles că acesta era
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
suprarealism vîscos și dicteu dadaist. Dilatarea mitică la Blaga, cu fericitul recurs la frumusețea rădăcinilor, a originilor, niciodată pierdute, nu anulează cît diferențiază reperele bacoviene. Frigul, umidul, astenicul terorizant, categorii obsesive într-o estetică fundamental compensatoare față cu realul demențial semnalează, prin Bacovia, cît de necesară este reclasarea unor atitudini față de real. Expresioniștii noștri (li se adaugă Aron Cotruș, Adrian Maniu, mai recent Ștefan Aug. Doinaș, Petre Stoica, Marin Sorescu, Ioana Crăciunescu și alții) sensibilizează ceea ce exponenți de limbă germană ai
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
oferă, în continuare, nici o șansă?... În virtutea aceluiași reflex comparativ, trebuie spus că nu am văzut la Karlovy Vary nici un cîine vagabond, nici un cerșetor și nici un copil al străzii. Singurii copii ai străzii erau cinefilii frenetici, cu bocceluța în spinare... De semnalat că numai un sfert din bugetul acestui festival internațional, înțeles ca o veritabilă carte de vizită a Cehiei, provine din fondurile de stat (Ministerul Culturii). Președintele festivalului, Jiri Bartoska, un actor de mare popularitate în Cehia, povestea cît de mult
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
influențat în mod "catalitic" spiritualitatea românească, autorii au încercat s-o valorifice din plin, punând în seama acestei influențe realizările majore ale Cercului Literar de la Sibiu și dezvăluindu-le cu sagacitate "sursele originare", temele și motivele predilecte, tendințele clasicizante etc. Semnalând faptul - deseori trecut cu vederea - că nici în "Manifestul", nici în "Revista Cercului Literar" nu circulă opinii prea bine închegate" (ideea "autonomiei esteticului" nu se potrivește deloc cu respingerea "purismului"), Ov.S. Crohmălniceanu și K. Heitmann văd în atitudinea rezervată a
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
Gheorghe Grigurcu Deși nu credem în "criza criticii" actuale (ajunge să deschidem orice revistă literară pentru a ne da seama că e plină de texte critice), nu putem a nu semnala o frecvență progresivă a comentariilor semnate de poeți. Cauza fenomenului nu ni se pare cea sugerată de Cassian Maria Spiridon și anume faptul că o serie de critici "au abandonat activitatea critică pentru una mult mai pragmatică, dar și mai
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
ar putea intra într-un proces de fuzionare. În măsura în care această veste e adevărată, cam toate programele personale ale acestor partide se dovedesc lipsite de consistență inițială în raport cu spaima că ar putea să nu intre în Parlament în această legislatură. * Vă semnalăm un duel, care nu e tocmai duel, între EVENIMENTUL ZILEI și JURNALUL NAȚIONAL. Ziarul condus de Marius Tucă - show la Antena1 - se străduiește să-l declare pe Cornel Nistorescu drept colaborator al Securității de ieri și de azi. Motivul e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16939_a_18264]
-
sesizat Parchetul General împotriva acestui ziar. Premierul de atunci dădea de înțeles că România liberă urmărește compromiterea statului român. La TVR au fost infirmate "zvonurile" colportate de ziarul condus de Petre Mihai Băcanu. Iar observatorii care ar fi trebuit să semnaleze dacă România încalcă embargoul, observatori internaționali, n-au avut nimic de reproșat autorităților române. Ulterior, fostul șef al SRI, dl Virgil Măgureanu, a declarat că România a încălcat embargoul printr-o decizie luată la cel mai înalt nivel. Asta deoarece
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16957_a_18282]
-
Ștefan Cazimir Despre Catastihul amorului și La gura sobei (roman anonim din 1865, semnalat de D. Bălăeț și reeditat de el în 1986), N. Manolescu scrie în Istoria critică a literaturii române: "este de fapt primul nostru metaroman, străbunicul Martorilor de Mircea Ciobanu, și totodată primul nostru roman parodic". Sublinierea, de două ori, a
"Catastihul amorului" - o traducere localizată by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17002_a_18327]
-
de procesiunea pedeseristă la Parchetul General pentru susținerea morală a lui Gabriel Bivolaru, perlamentarul urmărit de justiție pentru delicte care ar fi băgat rapid la pușcărie pe orice falsificator lipsit de protecție politică. Riscând să intre pe teritorul Telecomando-ului, Cronicarul semnalează o afirmație a șefului PRM, Corneliu Vadim Tudor, la o emisiune realizată de Adrian Păunescu după meciul de fotbal dintre România și Germania. Distinsul patriot consideră că fotbaliștii români s-au comportat ca eroii de la Mărășești în acel meci. Cum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
atâtea neamuri în jurul lor? Toate întrebările asupra lor pot fi lăsate fără răspuns: la Bolintineanu, Pecenegii nu sunt decât flatus voci - o vagă identitate sonoră ce fixează reveria. Precizarea temporală, "o oară și mai bine", nu e deloc gratuită. Poetul semnalează astfel că tot ce se întâmplă se situează în timp profan, iar nu în vremea suspendată, în non-timpul inițiatic: amiază plină (când soarele e la zenit) și plinul miez de noapte (guvernat de nadir). Scriitorii români de prin anii '30-
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
după-amiezii, și cu "panorama care mă îndestula sufletește", un paradis al copilăriei, cu livezi, foc de tabără și fotbal până noaptea. Cititorul este fermecat în mai multe pasaje de naratorul în plină "vârstă" a inocenței, și a cărui naivitate este semnalată, paradoxal, de proeminența realității romanești, pasaje în care recunoaștem, de altfel, inflexiunile vocii poetului: "Și după ce Vadu Alb se îndreptase încet spre hamacul de iubire cu stelele, ajunsese ca să se sărute cu întunericul. Și oamenii Vadului Alb acolo se duceau
Vârsta și scriitura inocenței by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17053_a_18378]
-
citit-o și îmi fac datoria față de cititorii mei să o comentez. Și asta pentru că aceste cărți ale d-lui N. Georgescu (poate că aceasta de a doua mai puțin decît cea dintîi, dar au o idee de continuitate evidentă) semnalează o maladie pernicioasă cu totul pentru istoriografia literară. Aceea că autorul își imaginează un scenariu posibil, căutînd apoi - și negăsind - probe documentare care să-l sprijine și să-i dea viață. Dar, cum spuneam, probele neputînd fi colectate, pentru bunul
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
proxim și accesibil, de la ultima ediție a Festivalului "CineMAiubit" - au de regulă indicative distincte, cu semnături multiple, pentru namet, scenar, dramaturg. Numai limba română n-a fost încercată în acest sens, rămînîndu-se la comasatul "scenariu" cu autor autarhic. Inutil se semnalează local, de vreo 30-40 de ani, pe toate căile, scris și oral, în varii împrejurări și instanțe, acest prim stigmat - marginal și neînsemnat detaliu, nu-i așa? - păstrat intact din cea dintîi perioadă de glorie a cinematografiei socialiste, sub inducția
Confiscarea șanselor by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17060_a_18385]
-
a doua ipoteză. Dl. Liviu Grăsoiu nu o spune explicit dar destule dintre aprecierile sale conduc spre această concluzie. Ceea ce este, negreșit, un record pentru un comentator al operei lui Topârceanu. Asta, să adaug, deși istoricul literar nu pregetă să semnaleze realele izbînzi lirice ale poetului, inclusiv cele din Rapsodii sau din Balade. Ciudat lucru, atît de lucid în aprecieri cît privește lirica lui Topârceanu, brusc dl. Grăsoiu e cuprins de cecitate în spațiul prozei. Și memorialistica despre înfrîngerea de la Turtucaia
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]