5,139 matches
-
studii superioare în domeniul sociouman (cu precădere specializări din spectrul psihopedagogic sau al asistenței sociale) și experiență practică în domeniul protecției copilului și familiei, inclusiv în domeniul protecției și asistenței copilului cu dizabilități. În concepția lui Aristotel asupra efectelor deprivării senzoriale, acceptat ca o autoritate timp de două milenii în domeniile științei, filosofiei, medicinei, se afirmă că dacă una dintre facultățile senzoriale era pierdută, rezulta în mod corespunzător și o pierdere la nivelul cunoașterii. După Aristotel, ar exista trei simțuri principale
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
copilului și familiei, inclusiv în domeniul protecției și asistenței copilului cu dizabilități. În concepția lui Aristotel asupra efectelor deprivării senzoriale, acceptat ca o autoritate timp de două milenii în domeniile științei, filosofiei, medicinei, se afirmă că dacă una dintre facultățile senzoriale era pierdută, rezulta în mod corespunzător și o pierdere la nivelul cunoașterii. După Aristotel, ar exista trei simțuri principale: văzul, auzul și mirosul. Lipsa vederii era considerată ca fiind cea mai gravă afectare a simțurilor în raport cu nevoile vieții, iar pierderea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
constatat că unul dintre fiii săi avea o deficiență de auz, a început să facă speculații despre potențialul persoanelor cu dizabilități, care putea fi valorificat prin intermediul unor măsuri de educație specială. El credea că este posibilă instrucția celor cu deficite senzoriale prin utilizarea unor stimuli alternativi. De pildă, el propunea educația nevăzătorilor pe baza simțului tactil și chiar a proiectat un tip de cod în acest sens. De asemenea, considera că și instrucția celor fără auz este posibilă, deși este mai
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
utilizat scrierea pe placă în relief, cât și aranjarea unor pietre sub forma unor litere așezate într-o ladă mare cu nisip. Toate aceste modalități de scriere prezentau un caracter limitativ. În Anexa .... este prezentată o listă cu simptomele dificultăților senzoriale și perceptive la copiii cu tulburări din spectru autist care poate fi utilizată în identificarea și/sau diagnosticul autismului. Filozofia care fundamentaeză și însoțește această formă de educație și terapie are la bază celebra maximă a lui Heraclit panta rhei
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
dar și „urâtul” atunci când jocul nu priește spiritului. P.-F. e astfel și printre primii esteticieni români care definește noțiunea de „urât”, în același timp în care ea circula intens și în estetica europeană. Un accent deosebit cade pe aspectul senzorial al frumosului, în speranța autorului de a afla unele legi estetice precise, el putând fi considerat, în acest sens, un precursor al lui Mihail Dragomirescu. Cel mai important dintre principiile sale stabilește însușirile jocului estetic, care, pentru a provoca frumosul
POP-FLORANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288896_a_290225]
-
evenimente, fie ele și sufletești, ci își caută sensurile existenței, contemplând-o pe un plan ideal, în vaste figurații imaginare. Se mai petrece și altceva: limbajul poetic însuși suferă modificări esențiale; metafora își lărgește enorm arcul, îndepărtându-se de câmpul senzorial imediat și operând tot mai des cu analogii de ordin intelectual. Forma directă, confesivă, a lirismului e părăsită pentru exprimarea aluzivă eliptică; versul capătă o concentrare gnomică. Retorismul, dacă nu poate fi gâtuit, cunoaște o frânare prin care vin să
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
P. mizează pe o cunoștere empatică a poetului. Totuși, pe lângă pasajele memorialistice sau pur ficționale, sunt de notat tentativa autoarei de a disloca vechile poncife suprarealiste (dicteul automat, hazardul obiectiv, umorul negru etc.) prin reabilitarea unor noi teme (plictisul, solitudinea, senzorialul, corporalitatea, copilăria), precum și prin aflarea unor punți stabile de contact între suprarealism și postmodernism. În primul său articol cu caracter programatic (Sensul poeziei, astăzi, 1987), P. își definește propria formulă poetică. Măcar în teorie, aceasta este consonantă cu postmodernismul optzecist
POPESCU-22. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
dar se înnoiește cu discreție și inteligență, experimentând semnificativ, fără să-și trădeze amprenta inițială. În Exerciții de transparență (1983) el își cultivă predispozițiile ca poet al realului surprins în aspectele domestice și înnobilat de ideea armoniei universale prin participarea senzorială la viața nesfârșită a cosmosului. Versurile acumulează o neliniște tulbure: „Umbra ta de femeie singură / taie frigul / și-l risipește / pe caii / din imaginație / Licornii ridică privirea din podea / Afară corbii nu mai sfârșesc de căzut / în lumina roșie a
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
tensionată, concretizând, în proiecții sarcastice sau în concentrate cântece aluzive, ipostaze ale spiritului creator în tentativa de cuprindere și sublimare a realului, de identificare a ordinii tainice a lucrurilor. Și M. afirmă vocația poeziei pentru esențial, pentru transcenderea limitelor experienței senzoriale, vede în actul poetic o asumare a unui destin de excepție, o provocare a cauzalităților adânci și a puterilor obscure ale existentului: „Trebuie tată să rămâi în lucrurile utile/ eu voi locui în podul casei voi bea vinul tare/ eu
MURESAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288306_a_289635]
-
poate prezenta tulburări psihice mergând de la dificultăți de concentrare până la coma uremică. Convulsiile și coma pot fi manifestarea unor tulburări diselectrolitemice severe (în special hipoși hipernatremia asociată cu IRA). Pacientul cu uremie cronică poate prezenta semne și simptome de neuropatie senzorială (arsuri, sindromul „picioarelor neliniștite”) și/sau motorie. Frecvent, aceste manifestări clinice provoacă depresie. Neuropatia uremică vegetativă se manifestă prin hipotensiune ortostatică, tahicardie, inversarea ritmului circadian fiziologic al TA, tulburări de tranzit intestinal, tulburări micționale. Tulburările neuropatice sunt mai pregnante în
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
sangvinolentă, dureri abdominale ischemice; • Semne renale: HTA, proteinurie ≥ 1+, hematurie ≥ 10 H/HPF, creatininemie > 125-250 - 500 μmol/l, creșterea creatininemiei cu > 30 %, scăderea Ccr cu > 25 %; • Semne neurologice: cefalee, meningită, sindrom confuzional organic, convulsii, AVC, leziuni cordonale, pareze craniene, neuropatie senzorială periferică, mononeuritis multiplex. 7.2.2.3. Sidromul Churg-Strauss (SCS) 1. Definiție Inflamație granulomatoasă cu eozinofile a arborelui respirator asociată cu vasculită necrozantă a vaselor de calibru mediu și mic, astm și eozinofilie sangvină. 2. Epidemiologie SCS este o boală
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
sau al complementului. • Manifestări cutanate: purpură (întâlnită în 90 % din cazuri), predomină pe membrele inferioare, se poate complica cu ulcerații și hiperpigmentare cutanată; sindrom Raynaud (30 %), cu sau fără gangrene digitale; • Manifestări reumatice: artralgii (rareori artrită), mialgii; • Neuropatie periferică (60 %): senzorială și/sau motorie, confirmată prin studii electrofiziologice; este secundară vasculitei vasa nervorum sau lezării autoimune directe a nervilor; afectează, în special, membrele inferioare și se manifestă prin parestezii dureroase și slăbiciune musculară; evoluția este progresivă și rezistentă la tratamentul cu
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
general, pacienții adulți tineri par să tolereze mai bine un anumit nivel de hiponatremie, decât pacienții vârstnici. Dezvoltarea acută a hiponatremiei (în câteva ore) la un pacient tânăr, asimptomatic anterior, poate cauza semne și simptome severe din partea SNC ca: depresie senzorială, convulsii sau moarte, chiar la concentrații ale Na+ plasmatic cuprinse între 125 și 130 mEq/l. Aceasta deoarece capacitatea celulelor creierului de a interveni prin mecanisme de adaptare care să elimine particulele osmotic active, diminuând astfel edemul cerebral care însoțește
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
ș.a. Semnează și cu pseudonimele Petre Șiță, Octavian Laurențiu și Dan Bogdan Anghel. Prima carte, Sideralia, îi apare în 1979. Pentru P. poezia nu înseamnă neapărat imagine, ci încercare de determinare aproape matematică a unor spații invizibile, bănuite, sustrase percepției senzoriale. Se permanentizează astfel ideea de construcție, din aproape în aproape, a unui univers guvernat de ființe abstracte sau de anumite concepte personificate. Placheta Farmacii astrale (1981) poate fi privită ca punct de plecare pentru una din direcțiile principale ale poeziei
PENDEFUNDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288753_a_290082]
-
necontenit interesul lecturii este mai presus de toate arta, cu adevărat excepțională, cu care prozatoarea știe să pătrundă în adâncurile cele mai intime ale universurilor interioare. Concretețea investigațiilor analitice prin raportarea sufletescului la fiziologic, a stărilor de spirit la manifestarea senzorială pare să fie nota esențială, specifică artei sale. Mini face de altfel, la un moment dat, o teorie insolită despre „trupul sufletesc”, ce nu e decât o intuiție percutantă pusă în seama unui personaj. Simptomatologia pronunțat fiziologică a stărilor interioare
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
convențională, idilizată sau dramatizată poate și sub influența unor modele livrești. Privirea, atenția sunt focalizate asupra naturii, ca realitate absolută, singura sursă de certitudine și, uneori, de bucurie, într-o viață aflată sub semnul părăsirii, suferinței, zădărniciei și morții. Sensibilitatea senzorială generează câteva tablouri din natură sau din mediul rural, realizate cu finețe picturală, în imagini și sugestii delicate. Dar cum principalul motor este durerea, în cele mai multe poezii se insinuează stări de îndurerare și suferință, care fac din aparentul pastel un
PITIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288829_a_290158]
-
într-un univers de senzații plastice și de trăiri livrești. Cum observă Mihai Dinu Gheorghiu, P. ține realul la o distanță protocolară. Totuși, acesta nu pălește, ci dimpotrivă, văzut de un ochi educat de pictură și captat de un instrument senzorial foarte fin, își păstrează toată consistența. Atâta doar că își schimbă regimul: se mută din ordinea imediatului în ordinea literaturii, iar agentul principal al acestei translații este fraza de o mare densitate. Cât de elaborată, de puțin spontană este expresia
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
are deci un rol esențial în aprecierea pericolului. Activată de unii stimuli de amenințare, amigdala ar putea exercita o influență asupra unui evantai de procese cognitive cum ar fi percepția, atenția selectivă și memoria explicită. Situată între căile de acces senzoriale și memorie, pe de o parte, și generatorii reacțiilor de teamă, pe de altă parte, amigdala reprezintă, în prezent, o țintă favorită a cercetării. Modelul comportamental Goldstein și Chambless propun un model de condiționare interoceptiv pavlovian. Senzațiile corporale, pe care
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nu se afirmă deoarece percep incorect semnalele sociale, fie datorită unui defect de percepție cauzat de un „filtru cognitiv” disfuncțional (tratamentul constă în modificarea schemei cognitive patologice care este implicată în tulburarea de personalitate), fie din cauza unui defect de percepție „senzorial” sau neuropsihologic. 2. Studiu de caz Absența afirmării de sine este responsabilă sau asociată unor numeroase tulburări psihice, dintre care cele mai frecvente sunt tulburările anxioase, în special fobiile sociale, tulburările de dispoziție, problemele de adicție (alcool, drog, benzodiazepine). Absența
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
până la jumătate dintre subiecții cu un diagnostic de tulburare de panică în cadrul populației generale suferă de agorafobie. Sursele de ajutor sunt adesea denumite "obiecte contrafobice". Klein și Fink, 1962. Klein, 1993. Structură cunoscută pentru caracterul său prioritar multimodal al integrării senzoriale (Baloh, 1996, în Viaud-Delmon și al., 2001). Rogue, 2001. Goldstein și Chambless, 1978. Se vorbește de condiționare operantă. Teamă de moarte, de a pierde controlul... Salkovskis și Clark, 1989. Mollard și al., 1988. Iavarone și al., 2005. Dupont și al
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Ele ne sunt pe larg prezentate, ca un dat. Deprinderea limbajului este în primul rând o chestiune de înțelegere a distincțiilor stabilite de conceptele noastre și de capacitatea de a le folosi corect în lumea în care ne mișcăm. Datele senzoriale luate ca atare nu ne pot învăța să facem distincții. Există mult prea multe entități și prea multe diferențe între ele ca să putem face cu succes grupări coerente. Astfel, ne folosim de concepte ca să clasificăm și să organizăm lumea. Să
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
coerente. Astfel, ne folosim de concepte ca să clasificăm și să organizăm lumea. Să ne gândim doar la diviziunile spectrului culorilor: culorile roșu, verde, galben etc., sunt reale datorită convențiilor care le identifică astfel. Mai mult, lucrurile pe care le percepem senzorial, cele pe care le vedem, de exemplu, se pot schimba chiar în timp ce le privim. Trebuie să putem stabili faptul că privim un câine și să-l recunoaștem ca fiind același câine pe care l-am văzut uscat și atunci când îl
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în timp ce le privim. Trebuie să putem stabili faptul că privim un câine și să-l recunoaștem ca fiind același câine pe care l-am văzut uscat și atunci când îl vedem ieșind ud din apă. Simpla acumulare cantitativă a unor date senzoriale întâmplătoare, care se cumulează mereu și mereu, nu ne poate convinge de existența unei coerențe empirice implicite și nici nu ne poate ghida suficient pentru a putea stabili o astfel de coerență. Așadar, percepțiile senzoriale nu ne vorbesc ele însele
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
acumulare cantitativă a unor date senzoriale întâmplătoare, care se cumulează mereu și mereu, nu ne poate convinge de existența unei coerențe empirice implicite și nici nu ne poate ghida suficient pentru a putea stabili o astfel de coerență. Așadar, percepțiile senzoriale nu ne vorbesc ele însele direct, fără o intervenție conceptuală. Pozitivismul simplu, nemijlocit, nu ne poate furniza un fundament solid pentru știință. Provocarea ce ne stă în față este aceea de a pune bazele unui proiect științific esențial pentru agenda
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în condițiile în care pozitivismul simplist trebuie respins și el. Soluția se află în cele două pătrate de la baza tabelului. Aici, din punct de vedere ontologic, fenomenele nu au structură și semnificație fără contribuția activă a minții umane. Lumea empirică, senzorială, este infinit de complexă și oamenii îi conștientizează tiparele prin constituirea de abstracțiuni conceptuale care să încerce să-i reprezinte formele și variațiile esențiale. Anumite fenomene sunt clasificate drept scaune, revoluții, sau guvernări democratice. Pentru a putea face aceasta, se
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]