3,287 matches
-
al XIX-lea. Incursiunile operate în istoria literaturii și în mitologie dau scrierii o tentă odobesciană, tipologia de oraș provincial amintește nuvelele Hortensiei Papadat-Bengescu, iar atenția acordată „micului fapt adevărat” poate duce cu gândul la Nathalie Sarraute. Un alt roman, Serbările mării (2002), conceput ca jurnal de vacanță, însumează notații, însă nu (sau doar parțial) de felul celor din Ape adânci de Hortensia Papadat-Bengescu, cu care, tematic, pot fi puse în relație. Sunt aici felurite constatări și observații privind mediul dobrogean
ILIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
1999; Expresionism și autenticitate în literatura română, București, 1999; Retorică și inovație în proza contemporană, București, 2000; Arta portretului în proza contemporană. Homer, contemporanul nostru, București, 2001; Vocația modernității în literatura contemporană română, București, 2001; Homer avea dreptate, București, 2002; Serbările mării, București, 2002. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, „Literatorul”, GL, 1968, 14; Nae Antonescu, „Literatorul”, ST, 1968, 4; Valeriu Cristea, „Trecuta vârstă a Julietei”, RL, 1969, 33; Mircea Iorgulescu, „Domnișoara cu miozotis”, RL, 1970, 52; Laurențiu Ulici, „Domnișoara cu miozotis”, CNT
ILIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
Ținând cont de această atitudine, dar și datorită discuțiilor cu P.P. Carp, șeful guvernului demisionează pe 9 aprilie, cu speranța că noua echipă ministerială va beneficia de o susținere politică mai largă și va putea astfel să organizeze în liniște serbările de încoronare. Dat fiind contextul în care preluase conducerea țării și luptele din interiorul P.N.L., guvernul D.C. Brătianu, format la 10 aprilie, nu avea să reziste prea mult. • „Am vrut ca Europa să nu fie surprinsă și să dăm garanții
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
I.C. Brătianu și Gh. Vîrnav Liteanu, ministrul României la Berlin, Carol avea să fie îndrumat de împărat spre Viena pentru a discuta acolo o alianță defensiv-ofensivă, deși autoritățile de la București doreau un asemenea act încheiat mai degrabă cu Germania. Dincolo de serbări, baluri și diferite petreceri la care, alături de monarh, participă și I.C. Brătianu, sugestia germană dată șefului statului român era o primă dovadă a puținelor obligații pe care erau dispuși să și le asume Bismarck și monarhul său. Cu toate acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
prezența la aniversarea „Constituției Regele Carol II“7. Anul 1940 punea capăt domniei regelui Carol al II-lea, iar calendarul ceremoniilor anuale înregistra foarte bine acest fapt în momentul în care, în ziua de 8 noiembrie 1940, se organiza o serbare legionară în prezența generalului I. Antonescu și a delegațiilor italiană și germană 8. De data aceasta, atitudinea Bisericii ortodoxe față de regimul național-legionar nu a fost unitară, • Eugen Cizek, Istoria literaturii latine, București, Editura Societatea „Adevărul“ S.A., 1994, vol. II, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Bucovina au întemeiat și alte societăți, precum Societatea cantorilor bisericești „Lumina“, Societatea pedagogică română din Bucovina, Școala Română din Suceava, Societatea corală „Ciprian Porumbescu“ și multe altele. Un moment important pe calea emancipării naționale a românilor bucovineni l-a reprezentat serbarea de la Putna din 15 august 1871, organizată cu ocazia împlinirii a patru sute de ani de la sfințirea mănăstirii (1469). Manifestarea a reunit peste 3.000 de tineri, elevi și studenți din toate teritoriile românești. Au participat, de asemenea, istoricii Mihail Kogălniceanu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
firii. Această seninătate, această cumpătare sunt și ale operei lui G. Unele pagini sunt de evocare pur și simplu, fără intenție literară (Amintiri din timpurile „Unirei”, Din Junimea, Cum am început a scrie, O baie în Marea de Nord, O serbare școlară). Zile trăite (1903) este cartea unui memorialist predestinat. SCRIERI: Domnița Ruxandra, Iași, 1873; Încercări literare, Iași, 1873; Poezii, Iași, 1873; Novele, I-II, Iași, 1880; ed. 2, I-III, București, 1886; ed. 3, I-III, București, 1899; ed. 4
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
Torda (1854), și în Don Sanji II, regele Portugaliii (1857), ca și în Pustnicul sălbatecului munte (1853), unde abundă efectele de melodramă, se perorează despre patriotism, despre virtute și fidelitate. Aceeași retorică umflată în „pastorala” închinată domnitorului Al. I. Cuza, Serbare națională sau Visul fericirei (1859), în care se exaltă actul Unirii, folosindu-se mijloace naive de impresionare, din care nu lipsește focul bengal. SCRIERI: Cumplitul amăgit sau Izvorul demoralizațiii, București, 1847; Fragment de operetă a lui Ștefan Vodă, Iași, 1850
HALEPLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287399_a_288728]
-
demoralizațiii, București, 1847; Fragment de operetă a lui Ștefan Vodă, Iași, 1850; Săracul cinstit, București, 1851; Ucenicul șarlatanului, București, 1851; Pustnicul sălbatecului munte, București, 1853; Moartea lui Mihai Viteazu la Torda, București, 1854; Don Sanji II, regele Portugaliii, București, 1857; Serbare națională sau Visul fericirei, București, 1859; Serdarul Iliușu. Tombatera câne roșu, București, 1871. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 292-293; Ion Horia Rădulescu, Contribuțiuni la istoria teatrului din Muntenia (1833-1853), București, 1935, 74-82; Brădățeanu, Drama, 56-58; Dicț. lit. 1900, 422. F.F.
HALEPLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287399_a_288728]
-
ambițioasă. Atribuit multă vreme lui M. Eminescu, poemul Închinare lui Ștefan Vodă (Poemul Putnei, cum i s-a mai spus) reprezintă vârful creației lui G. Dacă nu va fi intervenit în text Eminescu însuși, care l-a citit cu prilejul serbării de la Putna (1871), înseamnă că G. a fost beneficiarul unei stări de grație cu care nu s-a mai întâlnit. Căci, altfel, nu este decât un poet tern, un versificator ocazional, uneori îndemânatic, cel mai adesea convențional și festiv (în
GUSTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
de zăpadă (1924) vor include povești. Tot povești cuprinde și volumul antologic Flăcăul cel isteț, apărut în 1956. De asemenea, la Editura Casa Școalelor, în 1925 și 1927, au fost publicate în colecția „Teatru școlar” mai multe feerii pentru uzul serbărilor școlare (Prinosul îngerilor, Slujnica Maicii Domnului, Steluțele de aur) și basme sumar dramatizate (Domnița adormită din palatul fermecat, Volbură-Vodă, Meșterul Papuc, Doftorul Știe-Tot, Urciorul fermecat), toate jucate cu succes în fața micilor spectatori. Volumul Teatru școlar (1936) va relua câteva dintre
HARSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
metoda ritualurilor, urmărindu-se două direcții principale: 1. familia reproduce anumite ritualuri în ședințele terapeutice (masa de duminică, să spunem), care se analizează și interpretează; 2. clienții sunt îndrumați cum să participe la ritualurile reale de mai mare anvergură (nunți, serbări anuale etc.). Terapia prin participarea la ritualuri urmărește, de regulă, marcarea unor tranziții de la un statut la altul (rituri de trecere, cum ar fi cel de la necăsătorit la căsătorit, de la tânăr la adult). Asumpția terapeuților este că astfel de rituri
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și sociale a tuturor românilor. Educația patriotică fiind unul dintre scopurile de căpetenie, R.j. a organizat diverse manifestări cu caracter național, precum o sărbătorire a lui Avram Iancu (1873) sau la patru sute de ani de la întemeierea mănăstirii Putna (1871, serbare patronată tacit de R.j.), una dintre cele mai importante manifestări ale conștiinței naționale a românilor în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Întrunirile literare erau organizate de un comitet special, alcătuit din cinci membri. Se citeau scrieri
ROMANIA JUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289315_a_290644]
-
unde familia i se stabilise încă din 1897, și ocupă diverse posturi admnistrative în sate din zonă. Debutează în revista „Luceafărul” din Sibiu (1 noiembrie 1908), cu nuvela Codrea, republicată, în timp, sub titlurile Lacrima, Dezertorul și Glasul inimii. La serbările Astrei de la Sibiu (octombrie 1909), ia hotărârea să treacă munții. Vine la București, unde îl vizitează pe G. Coșbuc și participă la cenaclul lui Mihail Dragomirescu, care îi publică în „Convorbiri critice” din 25 octombrie 1909 nuvela Volbura dragostei. Un
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
înscrie la Facultatea de Drept din Viena (1869), susținându-și doctoratul în 1875. Devine membru al Societății România Jună, al cărei secretar a fost un timp și pentru care a alcătuit textele câtorva cântece studențești, fiind și unul din organizatorii serbării de la Putna (1871). A contribuit substanțial la întemeierea Societății Arboroasa a studenților români din Cernăuți, scriind și textul unui imn pe muzică de Ciprian Porumbescu. Între 1876 și 1882 a funcționat ca judecător la Câmpulung Moldovenesc, înființând aici și un
STEFANELLI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289902_a_291231]
-
spirituală din estetica simboliștilor lipsesc, substituite de „lungul extaz de oriental” al imaginilor colorate și feerice, cu originea în versul lui D. Bolintineanu sau în cel al lui Al. Macedonski, după cum „balurile albe și lumea de mătase” țin de atmosfera serbărilor galante verlainiene. Totul e transcris într-o aglomerație febrilă și cu o fluență cvasiminulesciană, care afirmă, prin lux și risipă, o caracteristică a ludicului, dar o și subminează. Cu scânteieri de versuri fantaste („Prințesele din lună/ Cu rochi de pantomimă
STEFANESCU-EST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]
-
1995; Limba română avea ochi albaștri, Buzău, 1995; Povestea sfântului Valentin, București, 1997; Poveste de Paști, București, 1997; Lunile minunile, București, 1998; Autoportret cu cap înfrunzit, București, 1998; Circul, București, 1999; Trei povești până mai crești, Timișoara, 1999; Hai la serbare!, București, 2001; Chiriași poznași, Deva, 2002; Una e Miruna!, București, 2002. Traduceri: Bella Ahmadulina, Lumină și ceață, București, 1983; Bulat Okudjava, Cântecul esențial, București, 1987; Vladimir Vâsoțki, Nerv, București, 1992 (în colaborare cu Andrei Ivanov); Preafrumoasa Vasilisa (basme rusești), București
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
joc sportiv în programele de studii ale școlilor românești, în data de 11 iunie 1899 ziarul local „Közlöny” („Informația”) își anunța cititorii că: „la 25 iunie, fotbalul va fi prezentat pentru prima oară la Timișoara, pe terenul Velocitas”, cu ocazia serbărilor școlare organizate de Liceul Piariștilor. Organizatorul acestui joc de fotbal a fost profesorul de gimnastică Carol Müller. Tot în această perioadă, ca urmare a răspândirii jocului în rândurile elevilor și ale unor cadre didactice, a fost organizat, la inițiativa directorului
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
unui caiet prin intermediul căruia părinții să fie informați săptămânal de activitatea și rezultatele elevei la școală, În care să noteze aspecte semnificative ale activităților desfășurate de copil acasă; realizarea unor activități școlare sau extrașcolare la care să participe și părinții (serbări, expoziții cu produse ale elevilor, excursii, concursuri sportive sau de cunoștințe generale la care să participe echipe mixte formate din părinți și copii, etc.); Întocmirea Împreună cu părinții și eleva a unui „orar” pentru acasă; oferirea părinților de exemple de lucru
ŞI EA ESTE COLEGA NOASTRĂ… Studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
pentru Înlăturarea devierilor de comportament rămân exercițiul și controlul. Prin respectarea și Îndeplinirea unor cerințe Îl putem Îndruma pe copil să-și formeze deprinderi ale conduitei disciplinate. În acest sens se pot folosi resurse formative ale activităților extradidactice (excursiile, vizitele, serbările școlare dezvoltă responsabilitatea copilului față de colectiv), ale jocului (acesta oferă copilului prilejul de a exercita diferite roluri, dar și de a respecta regulile impuse), precum și respectarea unui program zilnic de activitate (prin succesiunea perioadelor de muncă și odihnă, copilul are
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
de răspândire a ideilor junimiste a constituit-o învățământul superior, bună parte dintre membrii societății fiind profesori universitari (Maiorescu, Xenopol, Negruzzi, Missir, Caragiani, Quintescu, Naum, Leonardescu). J. a știut să fie prezentă și la diverse manifestări publice, cum au fost serbarea de la mănăstirea Putna (1871) și comemorarea, în 1877, a o sută de ani de la uciderea voievodului Grigore Ghica. Deosebit de interesată s-a arătat J. în a câștiga mereu adepți, în special din rândurile tineretului universitar. Membrii ei au contribuit bănește
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
Grin, Căpitanul Duke, București, 1964 (în colaborare cu A. Chișinevschi); Graham Greene, Agentul secret, pref. trad., București, 1965, Ministerul groazei, pref. trad., București 1965, Ucigașul plătit, București, 1967, Un caz de mutilare, pref. trad., București, 1968, Comedianții, București, 1969, Sfârșitul serbării, București, 1973, La drum cu mătușă-mea, pref. trad., București, 1982, Al zecelea om. Doctorul Fischer din Geneva, București, 1987, Căpitanul și inamicul, pref. trad., București, 1991, Ni-l împrumuți puțin pe soțul tău?, București, 1993; Frank Hardy, Legenda din
SOLOMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]
-
în 1859, a almanahului „Muguri”, care înmănunchea producțiile literare ale tinerilor învățăcei din Arad, printre care și Iulian Grozescu. A fost un animator al vieții culturale și politice arădene, ales deputat în Dietă. S-a aflat printre delegații trimiși la serbarea de la Putna (1871). La Pesta scoate în 1861 prima revistă umoristică pentru românii transilvăneni, „Tutti frutti”, urmată de „Strigoiul” (1862), „Umoristul” (1863) și „Gura satului” (1867), iar în colaborare cu Iulian Grozescu redactează și o „revistă literară și științifică”, efemeră
STANESCU-ARADANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289878_a_291207]
-
, asociație a studenților români de la Universitatea din Cernăuți care a funcționat între 1878 și 1918. Este succesoare directă a Societății Arboroasa, desființată, pentru „înaltă trădare”, în 1877, de autoritățile habsburgice. Serbarea inaugurală are loc în seara de Anul Nou 1878, președinte fiind Dimitrie Onciul, iar secretar Ciprian Porumbescu. Cu acest prilej s-au lansat și revistele umoristice „Bondarul” și „Curcanul”. Studenții români s-au opus în 1883 ca sediul Universității să
SOCIETATEA JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289757_a_291086]
-
și la expoziția de la București din 1906 și au susținut mișcarea pentru înființarea unei Catedre de istorie națională la Universitatea din Cernăuți, inițiativă finalizată abia în 1912. Preocupările esențiale au fost legate de cultivarea limbii și literaturii, prin organizarea unor serbări și festivități sau prin elaborarea unor lucrări ce erau citite în astfel de ocazii. Sunt de amintit ședințele speciale în care s-a vorbit despre viața și opera lui Vasile Alecsandri, despre scrierea limbii române sau despre Luceafărul lui Mihai
SOCIETATEA JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289757_a_291086]