1,455 matches
-
aserțiunilor oricât de îndrăznețe ale lui Theodor Codreanu o coerență și o veracitate greu de desmințit. Treptat, ies la iveală legături pe care anevoie le-am fi descoperit din frânturile de informații oficiale ori oficioase ale vremii și care desenează sfâșietoare contururi ale existenței tragice eminesciene, provocate de o adevărată mafie, ostilă nobilei și îndureratei viziuni a creatorului asupra destinului neamului său în istorie și contemporaneitate. Glasul său, unic în concertul politicianismului vremii, trebuia să fie stins. Supăra mult adevărul său
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
când se plămădește, de fapt, viitoarea carte de succes, Complexul Bacovia: "Abia acum îl descopăr cu adevărat pe Bacovia. Posedă o uimitoare putere, tristețea lui are densitatea melancoliei eminesciene fără nimic mimetic. Semnul artei mari: tristețea devine la Bacovia chemare sfâșietoare a vieții, o sete enormă de fericire care îndreaptă spre acel farmec depărtat și așteptat toată viața" (1783). Numere în labirint reprezintă, pentru cititorul contemporan, o lectură din multe puncte de vedere instructivă, chiar fiind, așa cum o descrie autorul ei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
William Shakespeare (Hamlet), Goncearov (Oblomov), Montaigne (Eseuri), Confucius, Tagore, Twain, J. London, J. Osborne, Turgheniev, A. Huxley, Rabelais, S. de Beauvoir... La fel de substanțiale, profitabile și rezistente s-au dovedit lecturile din autorii români. Câteva mostre: "tristețea devine la Bacovia chemarea sfâșietoare a vieții" sau "Rebreanu este un modern, prin excelență, nu un simplu tradiționalist". Îl preocupă, la numai 23 de ani "secretul tragic al lui Eminescu" (nota 1770). Undeva afirmă că autorul Momentelor... "îmbină gluma cu seriozitatea, minciuna cu adevărul. El
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ermetic". Aici Th. Codreanu atacă imaginea încremenită a unui Ion Barbu poet ermetic, din perspectiva unei critici prea comode, tot așa cum, altădată, respingea imaginea (erodată) a unui Bacovia poet simbolist. În altă parte: "Opera lui Sadoveanu este o nesfârșită și sfâșietoare bătaie de clopot. De nuntă și de moarte". Din perspectiva timpului, unele puncte de vedere sunt discutabile, dar asta nu scade cu nimic valoarea unei cărți ce încearcă a sugera devenirea unui eseist de excepție. Spre exemplu, e greu de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ne-a surprins dureros, ne-a descumpănit. Aflasem ceva, cu totul vag, că nu stă prea bine cu sănătatea, dar nici un moment nu ne-am gândit că sfârșitul i ar putea fi atât de apropiat. În fața unei lovituri atât de sfâșietoare, cuvintele devin prea palide și lipsite de expresivitate, spre a putea zugrăvi în culorile cele mai potrivite suferințele unui soț care și-a pierdut sprijinul moral cel mai de nădejde, pe care l-a simțit în permanență apropiat de inima
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
în acest caz, eludarea componentei de frică, tristețe și deznădejde care însoțește, inevitabil, iminența morții. A muri demn e a nu accepta ofensa suferinței, degradarea fizică, decrepitudinea sufletească și mentală. Dacă așa stau lucrurile, moartea lui Iisus e de o sfâșietoare nedemnitate. Răstignirea era, se știe, cea mai dezonorantă pedeapsă imaginabilă, rezervată înde obște tâlharilor de rând. Chinul trupesc pe care acest mod de execuție îl provoca era destrămător. Adăugați acestui chin batjocura gregară, umilințele pe care Iisus a trebuit să
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Pentru patriotismul și realismul său, pe care generalul Ion Antonescu le-a expus în scrisoarea sa, regele a ordonat arestarea generalului și închiderea lui la Mănăstirea Bistriței din Oltenia: „ Maiestate, Țara se prăbușește! În Basarabia și Bucovina se petrec scene sfâșietoare. Mari și mici unități, abandonate de șefi și surprinse fără ordine, se lasă dezarmate la prima amenințare. Funcționarii, familiile lor și ale ofițerilor au fost lăsate pradă celor mai groaznice urgii. Materiale imense și depozite militare, acumulate acolo și menținute
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
și cerbii,/ Iar caii albi ai mării și zimbrii zânei Dochii/ Întind spre apă gâtul, la cer înalță ochii 189. Buciumul, în polifonismul său, deține și el o magie întreagă. E ca și cum, în Trecut-au anii..., un poem atât de sfâșietor de trist, poetul smulge un sunet din trecutul vieții 190. Sunetul buciumului este, ca și cel al cornului, când explicit, ca în Lasă-ți lumea... (Tânguiosul bucium sună,/ L-ascultăm cu-atâta drag,/ Pe când iese dulcea lună/ Din tr-o rariște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
durerea și dorurile de casă. Din când în când, în văzduh se ridică imnuri în sunete calde și blânde, care plâng în noapte. Ei cântă în jurul lui, cântă cu el... cântă pentru el... Cântă blând liniștitor, cântece și imnuri... melodii sfâșietoare... ce-ți înmoaie voința și-ți înduioșează sufletul. Tot satul geme de cântecul lor.Nu există ceva mai înălțător ca imnul acela tânguitor... ori, doina aceea dulce moldovenească... Parcă și foșnetul frunzelor s-a oprit... Simți cum te înfioară în
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
pe zi m-aș duce. Dar Moldova-i prea departe, Nu poți merge fără carte. Cartea n-are cine-o face, Că primaru’ nostru zace...” Cântau elevii seminariști, în seara aceea, cu tânguire în glas de cocoare...cântau răscolitor, cântau sfâșietor de jalnic...Cântul lor înălțându se unduios spre cer ca o rugăciune. Dar gândul tiranic nu-i lăsa... „rușii au rupt frontul la Iași..” „... Să cântăm pentru Moldova !.. Să cântăm pentru cei rămași..!”, se îndemnau ei, doar din priviri. „De-
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de seară, până după crucea nopții... Dar, în seara aceea era altceva... Cântul lor, parcă întărea zvonurile... „vin rușii !.. vin rușii..!”. Cântecul era plânsul inimii omenești pe care o sfâșia durerea. Sunetele continuau să picure, abia auzite, stropi de tristeți sfâșietoare. Nu există ceva mai înălțător decât muzica... E ca și cum Dumnezeu ar coborâ pe pământ... E purtătoarea tuturor patimilor, cuprinde binele și răul, bucuria și nefericirea... dar, mai ales nefericirea. Seminariștii își cântau, în seara aceea... nefericirea lor. Numai omul în
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
binecuvântare. Plângeau băieții cântând... „De-ar fi Moldova în deal la cruce..!”, plângeau de gât cu ei și gospodarii, de ți se rupea inima de jale. Plângeau ascultându-le durerea din cântecul lor, plângeau să le aline durerea.. Era ceva sfâșietor pentru sufletul omenesc. Când, deodată, în bătaia lunii o pată întunecă albul imaculat din fața porții. Părintele Director stătea neclintit ca o statuie, într-o mantie neagră... Era înfricoșător. Primul care l-a văzut, a înlemnit cu „hăiala” în gât, de parcă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
acelui război !.. „Ce crudă nebunie !”, îți zici,cutremurândute. Când epidemia de tifos aducea după ea moartea, groaza și spaima.. iuțeala fulgerătoare și violența cu care lovea, și își dobora victimele, avea ceva care zguduie nervii cei mai tari. O întâmplare sfâșietoare pentru sufletul omenesc, mai stăruie, încă în memoria ieșenilor... Când... într-o duminică dimineața, de ianuarie, 1917, în fața spitalului de exantematic „Veniamin Costachi”, „spectatorii”... dintre aceia care trăiau ultimele zile, au apărut fantomatic, la ferestre, să vadă cel din urmă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
miros de cetini adia de dincolo de creastă. În jurul focului, într-un loc ferit, camarazii lui Baltă stăteau chirciți roată.. Tot așa cum, seară de seară, în jurul focului își cântau durerea și dorurile de casă.. murmurând încet, abia auzit, blând liniștitor cântece sfâșietoare ce-ți înduioșează sufletul. Sub cerul albastru, înstelat, pe Lună plină, nu existau pe pământ, decât numai ei, și focul din fața lor, cu gândul la cei de acasă.. la libertate.. la dreptate.. Greerii, și ei țârâiau prin iarbă împrejur, apoi
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
zâmbet, cu ochii ficși într-ai lor... Era istovit, nu-și mai simțea trupul de durere... Durerea fizică n-o mai simți... locul ei, luându-l o senzație de pustiire și tristețe nemărginită. Cea dintâi întâlnire cu durerea fizică, mai sfâșietoare și mai adevărată, o simți înfiptă în inimă și, i se păru fără sfârșit. Deveni absent.. O mulțime de gânduri îl năpădiră.. mai ales, „anchetarea” uncheșului.. a tatălui său și a Mădălinei... ce însemna suferința lui, pe lângă sacrificiul lor.. Nu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
să se arate printre vârfurile brazilor. Niște păsări despicară văzduhul ca niște săgeți sclipitoare. Clopotele bisericilor din .. Poiana Teiului... din Fărcașa și din Borca.. începură să se audă bătând, umplând de jale văzduhul cu ecoul lor vălurit, de chemări triste... sfâșietor de triste... Glasul lor de bronz, era ca un fior.. o chemare, o tânguire înălțată spre Cer. Era sâmbătă, în ziua de.. Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul. Baltă se închină, înălțându și privirea către Cer, așteptând parcă de acolo să
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
înțeles. Și, cu o voință de neînchipuit, se înălță întrun picior, cătând infricoșat, spre dric... murmurând... „Mamă.. mămăică-mamă!”. Câțiva milițieni tăbărâră cu patul armelor, doborându-l în colbul din mijlocul drumului. De sus, de pe coastă, se auzi un ăuit trist, sfâșietor de trist... „Hau-hauuu... hau-hauuu !”, câinele urla a pustiu.. Când Baltă cu fața zdrobită și pleoapele căzute... se uită, sus pe coastă la căsuța albă, străjuită de trei brazi drepți ca lumânarea și înalți până la cer,.. bătătura casei copilăriei lui era
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Lazăre, vino afară !.. Lazăre, vino..!” Simții furnicături sub piele, pe tot trupul. M-am scuturat ca de un coșmar... dar, ochii s-au oprit la cele trei cruci de pe Golgota... Era ceasul al nouălea..!”, scrie în Sf. Carte,.. un strigăt sfâșietor s-a desprins, parcă, din zid, în mintea mea. „Eloi, Eloi lama sabactani !” Urmând, înainte de a-și da Duhul.. clipa înfricoșătoare a morții lui Iisus, cu un strigăt împăcat... „Tată, în mâinile Tale îmi încredințez Duhul !”. Clipa imaginată.. mă cutremură
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de singur. Lăzile mele de călătorie s-au umplut cu cârpe și amintiri. Veverița din pinul de lângă fereastră îmi urmărea cu ochi umezi gesturile: n-aș fi putut s-o iau cu mine, călătoria era lungă și obositoare. Am plâns sfâșietor. Probabil că Fabia a înțeles întristarea mea și m-a privit rece: știa bine că lacrimile acelea nu erau pentru ea. Plictiseală Dar altceva m-a împins să părăsesc Urbea. A intervenit plictiseala. Brusc. În mod inexplicabil. Din cauza ei, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
lăsat; Pe unde am bătut Rea jale-am făcut. Aș fi dorit să nu mai sfârșească, prin lungimea ei întreținându-mi contactul cu lumea aceasta pe care n-aș vrea s-o las atât de repede, chiar dacă sunt pregătit. Elegia sfâșietoare a bradului are un efect cathartic imediat și mă simt pe deplin împăcat după ce o recit, cu sufletul plin de nostalgie eterică. Golul trebuie umplut Am fost lăsat să intru singur în încăperea mare a sanctuarului, unde Marele Preot îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Clasicii noștri nu mai puțin de șase studii substanțiale: Titu Maiorescu în 1859, Titu Maiorescu - intim, Maiorescu și rolul criticii, Criticul literar, Criticul exemplar, Titu Maiorescu și E. Poe. „Olimpianul” Maiorescu a avut parte de surprinzătoare convulsii și seisme lăuntrice sfâșietoare. L-au marcat puternic asperitățile conjugale și se gândea la un moment dat să se sinucidă. Avea de asemenea un gând excentric de a 1 Clasicii noștri, București, Editura tineretului, 1969, p. 19 2 idem, p.25 26 fugi în
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
vorbește Harry Thürk, În cartea sa Singapore: „Atacurile japoneze se succedaseră În tot timpul nopții. În unele locuri apărătorii fuseseră Împinși Înapoi. Nu exista picătură de apă. Incendiile luau proporții. Pe străzi zăceau sute de răniți, majoritatea civili, care gemeau sfâșietor. Copiii flămânzi mâncau iarba din parcuri. Alimentele erau epuizate, munițiile pe sfârșite. Din cauza aceasta multe tunuri intacte nu puteau trage. La postul de comandă al generalului, singurul aparat de radio existent capta emisiunile propagandistice În limba engleză transmise de japonezi
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și copiii. În total, în cele patru magazii, au fost îngrămădiți peste 5000 de oameni. S-au făcut apoi creneluri în pereții magaziilor, prin care s-au introdus gurile mitralierelor și s-a început să se tragă din plin. Țipetele sfâșietoare au acoperit detunăturile gloanțelor de mitraliere. Deoarece s-a observat că gloanțele nu pot răzbate până la ultimii oameni, s-au astupat crenelurile și ieșirile magaziilor, s-au umplut cu paie podurile, s-au stropit pereții și acoperișurile cu benzină și
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
vol. I, București, Ed.Saeculum I.O, Ed. Europa Nova, 1997, p. 107; - 41 că s-a produs o greșeală și că dl. Mareșal a dat ordin să vă înapoiați la casele voastre. S-au petrecut cu această ocazie scene sfâșietoare. Au năvălit asupra noastră, sărutându-ne mâinile, hainele, mașinile și strigând cu toții: “Trăiască mareșalul Antonescu, salvatorul nostru!” Era un act drept, căci populația n-a avut niciun amestec în catastrofa de la 22 octombrie. Coloana înaintată însă de evacuați a
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
și copiii. În total, în cele patru magazii, au fost îngrămădiți peste 5000 de oameni. S-au făcut apoi creneluri în pereții magaziilor, prin care s-au introdus gurile mitralierelor și s-a început să se tragă din plin. Țipetele sfâșietoare au acoperit detunăturile gloanțelor de mitraliere. Deoarece s-a observat că gloanțele nu pot răzbate până la ultimii oameni, s-au astupat crenelurile și ieșirile magaziilor, s-au umplut cu paie podurile, s-au stropit pereții și acoperișurile cu benzină și
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]