40,428 matches
-
niciodată în repaus, nu este nicicând satisfăcută cu un adevăr inteligibil, ci aspiră mereu și mereu spre adevărul de necuprins, nu este mulțumită niciodată cu ceva finit... Ea despică bolta cerească, se avântă în nemărginire și, prin eter, pătrunde în sferele superioare, parcurgând treaptă cu treaptă adevăruri tot mai înalte." Or, care este suprema aspirație a spiritelor dotate cu inteligență și iluminare divină: eliberarea metafizică. Focul și eterul mistuire și renaștere ca spirit pur sunt realitățile eliberatoare ultime care constituie cheia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
că a reușit să-i înșele agerimea și de data aceasta. Omalissan își plătește ierburile care-o fac stearpă cu perle dăruite de el. A cumpărat o slujnică arabă, cu buza despicată, și-i dă, în fiecare lună, o nouă sferă perfectă de lumini roz-gălbui, desprinsă din șiragul care-i înconjoară mijlocul. Oare ce va face când se vor termina? Musa așteaptă cu interes rezolvarea ecuației. Între timp, închide ochii. Și tu îi închizi. Pleoapa cade cu foșnet, acoperă pupila. Catifea
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
de tranziție economică, piața muncii din România a cunoscut transformări importante în ce privește structura principalilor indicatori de forță de muncă. Populația ocupată a avut o tendință generală de scădere, mai ales până în anul 2000. Această evoluție este urmarea schimbărilor petrecute în sfera economică, socială și politică a țării în perioada de după 1990, care au avut efecte negative de ordin demografic asupra resurselor de muncă : scăderea numărului populației din cauza scăderii natalității, a nupțialității și a creșterii ratei divorțurilor, scăderea duratei medii a vieții
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de pe scaun, ți-ai pune haina pe tine, ai porni-o cu pas șovăielnic la început, apoi sigur, către ieșire, tinerelul acela s-ar avânta ca din pușcă după tine; i-ai sparge mitul, l-ai putea vedea coborând din sferele lui înalte direct în pielea de om, desfigurat, supus furiei de cea mai joasă speță. Cerându-ți banii pe consumație, gata să sară la bătaie. Și totuși nu ai curajul. Cum să pretinzi unui zeu să tropăie ca un descreierat
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
îi spune vocea interioară de ce te temi mai mult ca să-i vorbești de Bau-bau decât de Dumnezeu, și nu te neliniștești de ce îi impune credința în îngeri și da, credința în vrăjitoare, privește cum făcând asta îi pun în distinctă sferă.... privește, Avito, privește bine", și se reîntoarce la izvorul copilăriei sale, a acelei copilării de care niciodată nu vorbește. "Taci!, taci!, taci impertinentule!" îi zice Avito. * Cu facultatea de a vorbi începe Apolodoro să exerseze imaginația sa, inventând minciunile, antrenându
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
alt concept se impune pentru înțelegerea fenomenului tragic: acela de sublim. I se datorează lui Schiller faptul că, în studiul Despre cauza plăcerii pe care o resimțim în fața obiectelor tragice (1792Ă1, va antrena în interpretarea fenomenului categoria de sublim, integrată sferei esteticului; scriitorul face pasul decisive și pune capăt disjuncției existente până atunci între teoria sublimului și cea a tragicului, făcând din lumea omului zona privilegiată de aplicare a sublimului. În opera citată, Gabriel Liiceanu afirma: “Așa cum în tragicul însuși, moartea
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
easy go: ușor vin și ușor pleacă sau, altfel spus, trebuie să-ți știi clienții pentru a lua măsurile necesare ca să-i menții. De ce să-i menții? Deoarece, dacă sunt nemulțumiți, vor aduce la cunoștință acest lucru tuturor celor din sfera lor de influență, lucru care te va afecta și pe tine. De ce să-i menții? De regulă, atragerea unui client nou presupune un efort financiar mult mai mare decât păstrarea unui client vechi. Experiența îmi spune că, în mare, costurile
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
creau probleme celor cu care lucra, prin eliberarea blocajelor energetice, prin eliminarea entităților energetice malefice și prin descoperirea cauzelor unor afecțiuni psihice și vindecarea acestora cu ajutorul hipnoterapiei. O preocupare științifică majoră a lui Vasile a fost explorarea trecutului și a sferelor energetice subtile cu ajutorul unor medium-uri potrivite. Cartea de față este rezultatul unor astfel de acțiuni. Dispunând de un medium excepțional, În persoana Alexandrei C., a reușit să intre În contact cu entități din lumea 4 astrală, rezultatul fiind cele
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
Demersul nostru asupra c?utarilor eminesciene În sfera naturii este datorat Încercării de a ?? și unui r?spuns sub forma unui principiu care s? justifice imaginarul artistic din opera poetului. În cazul de fă?? credem că natura eminesciana reprezint? desacralizarea unui mit, al Paradisului pierdut. Tema literar? a
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
fragment-motiv") pentru a desemna elementele ce reprezint? aceste topos uri, dar aria motivelor ?i a temelor crea?iei eminesciene este mult mai cuprinz?toare. Astfel, G. C?linescu identific?, sub genericul „teme romantice": „facerea ?i desfacerea", „luna", „lumile siderale", „muzică sferelor", „cristalul", „regnul vegetal", „straturile", „mortul frumos, viul cadaveric", „dublul", „magnetismul", „nebunia", „geniul", „femeia titanic?", „omul ve?nic", „speran?a", „iubirea", iar sub sintagma „cadrul fizic" „somnul", „visul", „doma ?i apă", „zborul uranic", „halucina?îi de timp ?i spa?iu", „erotică
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
-genera?îi ale fiin?elor umane se succed neîntrerupt, fiind supuse legilor universului. Chiar ?i b?trânul dasc?l, de?i cunoa?te „num?rul sacru", nu poate schimba „destinul imediat al fiin?ei care Îl poart?", r?mânând În sfera destinelor umane „peste care plute?te contemplându-le ?i egalizându-le ochiul cosmic al lunii, la a c?rui perspectiv? revine, simetric, discursul liric final". Privit din aceast? perspectiv? metafizic?, spa? iul terestru se desf??oar?, sub ochiul impasibil al
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Miron ?i frumoasă f??? corp) Că ?i steaua din crea?iile folclorice, floarea albastr? Încununeaz? fiin?ele alese; devine astfel simbol al transcenderii, prin iubire pur?, a „cercului strâmt" al realului. Purtând o, fiin?ele obi?nuite se Înal?? În sfera superioar? a absolutului. „Polisemia" de accep? îi a acestui topos poetic iubire, aspiră?ie metafizic?, fabulos folcloric d? poeziei eminesciene o frumuse?e aparte, o str?lucire simpl?, adâncime filozofic?. În „Miradoniz", florile sunt „gânduri de aur" d?ruite p
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ai toreadorului Nietzsche ("Ce credeați voi? Că doamna Bovary sîne eu? Voi sînteți doamna Bovary, nemernicilor!") Dumnezeu e mort! Cu acest tip de replică, pusă în ramă și trecută prin cele șapte Troie ale intertextualității, autorul îmi pare a fixa sfera de interes a teatrului său în zona voinței de comunicare interspirituală (nootropică). Pentru domnia-sa, după cum se pronunță în falsul tratat ("Un spectator de școală nouă"): "teatrul este arta care se parodiază pe sine și-n fericirea și-n nefericirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
instituții. La unele infracțiuni, unul dintre elementele constitutive ale acestora este ca făptuitorul să fie funcționar. În lipsa acestei calități, nu suntem în prezența infracțiunii respective, de la caz la caz, fapta având o altă încadrare juridică sau iese cu totul din sfera penală, situându-se, cel mai adesea, în sfera civilă. 2. Cea de-a doua obligație din cuprinsul poruncii a IV-a este cea referitoare la respectarea și cinstirea zilei a șaptea, ca zi de odihnă, zi în care Dumnezeu Însuși
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
ale acestora este ca făptuitorul să fie funcționar. În lipsa acestei calități, nu suntem în prezența infracțiunii respective, de la caz la caz, fapta având o altă încadrare juridică sau iese cu totul din sfera penală, situându-se, cel mai adesea, în sfera civilă. 2. Cea de-a doua obligație din cuprinsul poruncii a IV-a este cea referitoare la respectarea și cinstirea zilei a șaptea, ca zi de odihnă, zi în care Dumnezeu Însuși S-a odihnit după ce a sfârșit lucrarea Sa
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
unei acțiuni civile, persoanele vătămate pot, în anumite condiții, să-și recupereze sumele pe care angajatorii le datorează pentru munca depusă de angajați; 10. Nereturnarea bunului împrumutat este o altă formă de furt fără corespondent penal, ci cu reglementare în sfera civilă; 11. Folosirea unei funcții pentru a obține bani sau alte foloase necuvenite: “Art. 295 Delapidarea (1) Însușirea, folosirea sau traficarea de către un funcționar, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
rostogoli în prăpastie. Nu mă va sechestra într-o căsuță de lemn, dându-mi pastile la ore fixe și obligându-mă să modific acțiunea în funcție de preferințele ei absurde, nu-mi va rupe labele picioarelor fiindcă am încercat să evadez din sfera ei de influență malefică și niciun șerif bătrânel, cu mustață și cojoc, nu va fi împușcat la un moment dat, victimă colaterală a unei întâmplări nefericite. Îl citea cu nesaț pe scriitorul din Maine - auzise că are un venit anual
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
cârlionțat și ochi mult prea mari, ca și cum sculptorul anonim ar fi ținut cu tot dinadinsul ca personajul său să dea senzația că este prizonierul etern al unei priviri holbate, inexplicabile. Picioarele bătrânei, introduse în papuci moi, confortabili, călduroși, cu o sferă de puf albă plasată la o treime de vârf, se odihnesc de minute bune pe covorul gros (aveți grijă la culoarea covorului, ar fi păcat să nu existe o oarecare simbioză cromatică între acesta și draperii), unul în care sunetul
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Comportament Organizațional - Teorii, exerciții și studii de caz - 2006 - Fiicelor mele, Mara și Smaranda Preda CUPRINS Capitolul 1 Locul comportamentului organizațional în studiul organizațiilor 1.1. Ce sunt organizațiile? 1.2. Funcțiile organizațiilor 1.3. Disciplinele de studiu din sfera organizațiilor: managementul, marketingul, managementul resurselor umane, comportamentul organizațional Capitolul 2 Organizațiile: Abordări teoretice, cultură organizațională și probleme etice 2.1. Teorii privind organizațiile 2.2. Culturi organizaționale 2.3. Probleme și dileme etice în organizații Capitolul 3 Resursele umane. Indivizii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
organizațional în studiul organizațiilor Obiective specifice: În urma parcurgerii acestui capitol trebuie să puteți explica: Ce sunt organizațiile și ce le diferențiază de simple mulțimi sau grupuri; Care sunt principalele funcții ale organizațiilor; La ce se referă disciplinele de studiu din sfera organizațiilor: managementul, marketingul, resursele umane, comportamentul organizațional; La ce folosește studiul comportamentului organizațional. 1.1. Ce sunt organizațiile? Două elemente ale vieții noastre cotidiene sunt în mod fundamental legate de studiul organizațiilor și comportamentului organizațional: cu toții facem parte din diverse
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
în foarte multe dintre organizațiile moderne (în special în organizațiile centrate pe profit) sub forma unor departamente distincte: de marketing, de producție, de resurse umane, de administrare și conducere (management financiar și management general). 1.3. Disciplinele de studiu din sfera organizațiilor: managementul, marketingul, managementul resurselor umane, comportamentul organizațional Departamentele menționate mai sus, care sunt asociate unor categorii de activități fundamentale pentru organizații, au determinat constituirea unor discipline de studiu specifice: marketing, resurse umane, management. Spre deosebire de acestea, comportamentul organizațional este mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
strategică este procesul prin care managementul unei organizații stabilește prioritățile, formulează scopurile, obiectivele și țintele fundamentale pentru organizație, pe termen mediu și lung, ca și modalitățile de atingere a acestora. Termenul, care are o origine militară, a fost împrumutat în sfera organizațiilor datorită similarităților competiției, confruntării, dintre organizații, cu cea dintre armate. Deși presupune și elemente anterioare, precum analiza situației trecute și prezente a organizației, stabilirea priorităților ș.a.m.d., se poate spune că structura centrală, coloana vertebrală a unui plan
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
studiile de caz și o instituție publică pentru problemele specifice de management al schimbării într-o organizație birocratică, centrată pe angajați, și nu pe beneficiari, și caracterizată de rezistența la schimbare, dar și pentru problemele de evaluare a performanțelor în sfera serviciilor. Problemele legate de promovarea schimbării în instituțiile de învățământ superior nu sunt caracteristice doar României. Într-un articol recent publicat în Financial Times (13 mai 2006), „Out of his league”, sunt analizate încercarea și eșecul lui Larry Summers, numit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
îl reprezintă proprietate personală. Nu există nici sfială în înlocuirea sacrului; decretăm că proprietatea este sacră fără a conștientiza că prin asta ne situăm în cadrul unui surogat de religie. Poezia ne poate învăța să simțim. ٭ Păcatul legilor: sunt elaborate în sfera rațională fără să-l ia în considerare pe a simți. În urma unui avion pe cer rămâne o urmă, un mic norișor. Ne-am pierdut dreptul la un cer senin; ceea ce este deasupra noastră (în imediata vecinătate, să spunem) nu mai
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
oameni se fac în funcție de titlurile științifice obținute, acesta reflectând munca depusă cu creierul. Situația dă seama de un mod anume de ierarhizare a valorilor care încă nu s-a sedimentat deplin în legi, efectele fiind observabile deocamdată doar în anumite sfere ale moralei. Suntem o națiune marcată de diferența dintre teorie și practică. Proprietatea ca expresie a dorinței omului de putere. Dorința și satisfacerea dorinței ca elemente primordiale ale lumii prezente. Dorința este dorință de putere dar este și supunere la
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]