1,623 matches
-
solară care are un maxim de emisie în domeniul radiațiilor verzi La celulele tinere în formare, cloroplastele sunt mai mici, mai puține la număr, crescând în dimensiuni și număr pe măsură ce celula se mărește. Formele lor cele mai frecvente sunt ovale, sferice, lenticulare sau discoidale. Cloroplastele conțin 57 70% apă și 30-45% substanță uscată, din care 90% este reprezentată de materii organice. Intre acestea predomină lipoproteidele insolubile și aminoacizii (histidina, arginina, tirozina, prolina, lizina, triptofan, acid asparagic, acid glutamic etc.) care totalizeaza
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
este legat de fosfolipidele lamelei elementare. Se apreciază că, pe o singura lamelă ar exista circa 106 molecule de clorofilă. Pigmenții carotenoizi, hidrofobi sunt plasați în stratul fosfolipidic. Complexul dintre pigmenții fosfosintetici și memberanele fosfo lipoproteice ale granei formează unități sferice cu diametrul de 90Å numite cuantozomi (după Calvin) care au greutatea moleculară medie de 1920000. Intr-un cuantozom ar fi circa 9380 atomi de N. Pe grane, cuantozomii au un anumit mod de orientare spațială, astfel ca să permită absorbția eficientă
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
auditiv reprezintă un tub de legătură între exterior și urechea medie; se comportă ca un tub sonor, plin cu aer, deschis la un capăt (spre pavilion) și închis la celălalt (spre timpan) Ductul auditiv îndeplinește următoarele funcții: transformă undele sonore sferice în unde plane, prezintă o rezonanță în jurul frecvenței de 3300Hz și constituie sediul undelor staționare. Frecvența fundamentală de rezonanță este, pentru cazul din este viteza de propagare a sunetului în aer iar l este lungimea ductului auditiv. cm5,2= Frecvența
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
viteză constantă v (care este viteza de mișcare a particulei în momentul atingerii echilibrului), egală cu: Aici ρ este densitatea corpului care se emulsionează; ρ 0 a lichidului iar g este accelerația gravitațională,. Se admite că particulele coloidale au formă sferică și că au raza r, deci volumul V este: Condiția de echilibru (VI.1) devine: respectiv viteza de sedimentare v se obține din relația: Din această relație se poate determina raza particulei: Echilibrul de sedimentare i-a permis lui J.
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de difuziune al substanței D: care este tocmai relația lui Einstein Relația lui Einstein poate fi utilizată la determinarea masei moleculare a particulelor coloidale. Notând cu Vs volumul specific, adică volumul unui gram de particule, în ipoteza că particula este sferică și are raza r, iar M este masa moleculară a particulelor coloidale, se poate scrie: Scoțând pe r din valoarea lui D dată de relația (VI.14 ) și înlocuind în relația (VI.15 ) se obține: unde K este o constantă
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
platonician, kantian și einsteinian, pentru a le confrunta cu etapele devenirii viziunii poetice eminesciene. Primul este modelul cosmologic pitagoreic, cristalizat de Platon, îmbogățit cu elemente gnostice sau creștine, care a rezistat până în secolul al XVII-lea ca viziune a universului sferic, a cărui lege e armonia muzicală, a cărui mișcare e dansul sau rotirea ritmică a aștrilor după cum explică cercetătoarea de la Cluj. Ipotezele heliocentrice ale lui Copernic, precum și studiile lui Giordano Bruno, experiențele lui Galilei și modificarea revoluționară a bazelor fizicii
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
precum și unele enzime (cu acțiune catalizatoare-proteică) și alte substanțe indispensabile ca: grăsimi, zaharuri, săruri și apă”. „În protoplasmă se găsesc numeroși nucleoli și granule sau bastonașe ca: mitocondriile (corpusculi) și multe vacuole (goluri umplute cu substanțe gazoase sau lichide), adesea sferice, deosebit de unele incluziuni (particule străine) cum sunt picături de grăsime, grăunciori de amidon (glicogen) etc, care variază după tipul celulelor și câteodată după starea lor. Toate aceste corpuri, ca și citoplasma în care ele se scaldă, au compoziții chimice diferite
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
1], este ramificat și conține legături α-1,4 și 1,6 glicozidice [1], carbohidrat format din lanțuri legate de glucoză [2], are aceeași structură ca și amilopectina, dar este ușor solubil în apă, fără a forma un gel, având molecula sferică, ramificații mai dese, conținând 7-8 resturi de glucoză între acestea [5], masa moleculară a glicogenului din mușchi este corespunzătoare unui grad de polimerizare de circa 6000 unități de glucoză, în timp ce cea a glicogenului din ficat corespunde la circa 10.000
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
modul de ocupare cu electroni a orbitalilor atomici respectă nd succesiunea energetică: 1s 2s 2p 3s 3p 4s 3d 4p 5s 4d 5p 6s 4f 5d 6p 7s 5f ..... 1.1.1.8. Geometria orbitalilor Orbitalii s au o simetrie sferică, nucleul atomic fiind în centrul acestei sfere. Orbitalii p sunt compuși din doi “lobi” identici, repartizați simetric în ambele părți ale unui plan nodal, în care este situat nucleul atomic și în care densitatea electronului este nulă. Cei trei orbitali
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
găsesc legați de câte un atom de hidrogen prin legături *, tripla legătură fiind formată dintr-o legătură * și două legături * cu planurile perpendiculare unul pe altul, după cum reiese din figura 8: În hibridizarea diagonală, atomii de carbon participă cu orbitalul sferic și un orbital p, doi orbitali p rămânând nehibridizați. Cei doi orbitali hibrizi sp sunt identici și coliniari, formînd între ei un unghi de 1800. Acești orbitali prezintă ½ character de orbital s și ½ character de orbital p. Atomul de carbon
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
moleculară mult mai mare (106 107). Se apreciază că după 3 4 molecule de glucoză, apare o ramificație formată din 7 -8 resturi de glucoză. Gradul de ramificație depinde de proveniența glicogenului. Macromolecula înalt polimerizată de glicogen are o formă sferică pentru a corespunde la un spațiu mai restrâns. În interiorul sferei găsim trei tipuri de lanțuri; lanțul liniar cu capăt terminal reducător; ramificațiile exterioare terminate cu rest de glucoză ce are hidroxil liber la C4 (capăt nereducător); ramificații interioare terminate cu
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
parțial dublu catenar, o enzimă cu rol în replicarea virală denumită ADN-polimeraza și mai multe antigene. Genomul viral conține patru gene codante ale proteinelor structurale: S, C, P, X. Gena S codează antigenul de pe suprafața VHB, sub forma unor structuri sferice și tubulare. Gena S prezintă mai multe regiuni (S, preS1, preS2), în care se poate iniția transducția și în funcție de care se pot produce 3 variante de proteine HBs: majoră (S), medie (pre-S1) sau mare (pre-S2). AgHBs este caracterizat de determinanți
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
bază cu care AutoCAD-ul descrie suprafețe 3D sunt: 3dface, Revsurf, Rulesurf, Edgesurf și Tabsurf. Ulterior s-au dezvoltat rutine LISP ce aveau la bază aceste comenzi pentru a construi corpuri geometrice de bază: sferă, con, paralelipiped, tor, piramidă, calotă sferică, rutine ce au însoțit apoi permanent pachetul de bază sub numele de 3D Objects. La baza tuturor acestor figuri geometrice stau două tipuri de suprafețe: 3dface, care este o suprafață cu o singură față, mărginită de trei sau patru laturi
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Antonela Burciu () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92825]
-
acestor unde la distanțe mari permite ”interconectarea” diferitelor porțiuni ale atmosferei, fără a fi însoțită de un transport de masă. De asemenea sub acțiunea forțelor Coriolis, pot lua naștere undele Rossby, care depind în mod esențial de rotația și geometria sferică ale Pământului și însoțesc numeroase perturbații la scară mare, produse în troposferă și stratosferă. Atmosfera este, în același timp, sediul unor reacții fotochimice complexe, inițiate de radiația solară, în special de fotonii din domeniul UV și al radiațiilor X, care
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
aparatelor de zbor. Cea mai pronunțată diferențiere sub aspectul proprietăților diferitelor straturi se manifestă în cazul temperaturii, prin natura variației sale cu înălțimea și valoarea gradientului vertical de temperatură. În funcție de acest criteriu, atmosfera este divizată în cinci pături (straturi) principale, sferice: troposfera, stratosfera, mezosfera, termosfera și exosfera, separate prin straturi de tranziție. În fig.2.1. și în tabelul 2.1 sunt indicate pozițiile de denumirile acestor straturi. Limitele lor pot suferi modificări importante pe parcursul unui an calendaristic, în funcție de latitudine
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
arătări și ore,/ pățanii care, neavând contur,/ încă n-aveau nici gură să devore". Simple arătări fără contur, imaginile sunt pre- figurări; ele înfățișează forma nedesăvârșită a inaparentului, scenariul sincopat al prefacerii: "Acolo,-n inima acelui Loc/ ce prevestea pelerinajul sferic,/ ne-am așezat s-aprindem primul foc/ nainte de-a se face întuneric". În locul acestui neloc, ceea ce vine să locuiască prevestește, se așază în locuire ca să apară și să lumineze. Loc de pelerinaj care, acum, rămâne în vedere, îi adună
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
o transpune în transparență. Dacă în lumina divină esența trupului își transcende manifestarea, cu atât mai mult sufletul își eclipsează imaginea proprie, se retrage în asemănarea cu altul: "Luminează, Doamne, cu-ntuneric/ ceasul zilei cel întunecat,/ sufletul închis în semnul sferic,/ întru văzul Tău, nelimitat!" A lumina cu întuneric pune condiția developării apofatice, a negației care de-naturează pentru a revela esența invizibilă a naturii. Revelare a perspectivei inverse, prin ricoșeu, descentrare și răsturnare a categoriilor ființării. În ceasul întunecat al zilei
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
să transpară în lumina care îl întunecă. Dispare în nedeterminare, trece prin ceea ce nu este, prin nedefinibilul nelimitării 71. Pus în paranteza neafirmării, sufletul se neagă în ceea ce este, se golește de propria lumină, își împropriază non-imaginea. Închis, în semnul sferic al determinațiilor, el încă se vede, are o ființă care își interpune imaginea de sine ca ecran vizibil ce obturează transcendența invizibilului. Sfera care îl închide e semnul care îl semnifică drept prezență ce își luminează orizontul. Orizontul acesta trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pozitiviștii în privința metodei. Avem de-a face aici cu o opțiune clară pentru o universalizare obținută pe cale pur conceptuală, căci autorul se întreabă în finalul fragmentului citat cât timp le va fi necesar astronomilor moderni până să ajungă la imaginea sferică a lumii pe care Aristotel o înfățișase "printr-un simplu concept" (Fr. Schlegel în ***, Athenäum. Auswahl, Leipzig, Verlag Philipp Reclam jun., 1978, p. 90, vol. coordonat de Gerda Heinrich). În schimb, un alt mare teoretician al romantismului, Novalis, avansează un
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
o culoare verde albăstruie și o înălțime mult redusă față de a plantelor sănătoase, cu 60-80 % mai mică. Atacul este remarcat în vetre de formă circulară sau eliptică, în care plantele pitice au spice foarte mici, a căror semințe sunt aproape sferice. Deși, conținutul seminței este transformat în spori, masa acestora este densă și se sfărâmă greu. Plantele atacate au un număr mai mare de frați dar fiecare spic are un număr redus de spiculețe (fig. 6). Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în sol
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
alb de miceliu. Plantele infectate mai târziu, formează pălării mai mici, înfloresc înaintea plantelor sănătoase și uneori pot fructifica dar, semințele sunt infectate fără să prezinte la exteriorul lor simptome (fig. 66). În țesuturile necrozate, pe frunzele mature, apar spori sferici de rezistență, galben-aurii, prevăzuți cu o membrană groasă.. Ciuperca mai poate ataca și alte plante din familia Compositae. Transmitere-raspândire. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin miceliul parazit din semintele infectate și prin sporii rămași în sol în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
condiții favorabile, după pătrunderea în vasele conducătoare, ciuperca poate produce ofilirea întregii plante în două săptămâni. Condițiile de temperatură pentru evoluția ciupercii sunt între 17-37șC, cu optimum la 24șC. În condiții nefavorabile, pe miceliul ciupercii apar celule de rezistență (clamidospori) sferice, unicelulare sau bicelulare, izolate sau în lanțuri. Prevenire și combatere. Se recomandă plantarea ardeiului în terenuri ușoare, bine și constant alimentate cu apă, deoarece orice variație bruscă a umidității solului, creează condiții favorabile ruperii perișorilor absorbanți prin rănile cărora ciuperca
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
naturale) frunzelor ce au cel puțin jumătate din suprafața normală. Viabilitatea sporilor depinde de temperatură, de intensitatea luminoasă și de umiditatea atmosferică. Pe timp secetos și la temperaturi de peste 32șC sporii mor. În țesuturile uscate, se formează spori de rezistență sferici, galbeni-bruni. Transmitererăspâdire. Ciuperca este răspândită de apa de ploaie sau apa de irigație. Irigarea prin aspersiune aplicată dimineața până la ora 10, când răspândirea sporangilor este maximă, dă un atac puternic de mană. Transmiterea ciupercii, de la un an la altul, este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
frunzelor, îngălbenire ce progresează spre baza acestora și produce pieirea plantelor. În vetrele de atac circulare sau alungite, în direcția rândurilor, plantele au rădăcinile și tunicile putrezite, acoperite cu un miceliu alb, pufos, în care se formează scleroți mici, negri, sferici, de 0,2-0,5 mm în diametru. Putrezirea plantelor continuă și în depozit. Părțile cărnoase ale bulbilor sunt moi, putrezite și pot fi invadate de bacterii. Transmitere-răspândire. În câmp, în urma atacului se formează scleroți negri, de diferite forme din care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
netratați (Victoria {uta și col., 1974). Prezența acestui hiperparazit determină modificarea culorii miceliului, din alb cu aspect făinos, în alb-murdar. Ciuperca iernează sub solzii mugurilor, ca miceliu de rezistență și formă de cleistotecii (fructificații de rezistență), care au o formă sferică și culoare neagră; aceste cleistotecii deși se formează din luna mai, până toamna nu joacă rol în infecțiile primare din primăvară, sporii eliminați din ele neputând fi captați în livezi. Primăvara, boala reapare ca urmare a intrării în vegetație a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]