1,322 matches
-
smulgă de la slăbiciunea Porții, deși această destituire era absolut antiregulamentară. A arătat în tot timpul respect pentru litera Regulamentului, față de acei ce nu-i erau supuși sau când observarea acestei alcătuiri îi venea la socoteală, călcându-1 fără cea mai mică sfială, în chip flagrant, de câte ori era vorba să mulțumească o creatură sau era în interesul ei să-1 calce. A încercat să rusifice Biserica Moldovei, căutând prin fel de fel de intrigi și de uneltiri să aducă în capul ei pe un
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
ce i-a angajat în funcții și cu salarii nemeritate, slujbașii DGP au devenit nu doar simpatizanți ai PSD, ci chiar dușmani fățiși ai adversarilor acestui partid. Disprețul față de organizațiile neguvernamentale (în special față de APADOR-CH) a fost manifestat fără nici o sfială, refuzul de a răspunde public rapoartelor lor încălcînd uzanțele internaționale. Rapoartele critice ale forurilor externe au fost ascunse publicului, care a fost bombardat cu o propagandă penibilă despre marile lor realizări. Schimbarea guvernului și a conducerii administrației centrale a penitenciarelor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de altul, și-au pierdut echilibrul. Vor intra în fluxul descendent al suflului... Gata, nu se mai văd, s-au prăbușit. Nimeni nu-i mai poate salva. Individul deveni palid, oftă adânc și închise ochii un timp. Apoi zise cu sfială: Vă rog, nu aș putea... Cum să vă spun? Pentru echilibrul nostru. Dacă tot ne-am întâlnit... O.K., întindeți mâna și prindeți-mă și de cealaltă mânecă. Gândi că astfel va călători fără să-și rupă haina și nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
obișnuiască cu întunericul. Și atunci, printre copaci, în stânga mea, la vreo 30 m de șosea, mi-am dat seama că s-ar desprinde un fel de garaj, nu, o baracă, o baracă destul de lungă și nu prea înaltă. Cu oarecare sfială totuși mă apropii. Da, desigur, o baracă de scânduri. Înseamnă că trebuie să fie cineva, poate că sunt salvat. Încep să strig: "Este cineva? Vă rog răspundeți!" Nimic. Aștept încă puțin și repet cu glasul și mai tare. Ajung la
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
poate și o instinctivă tendință de dominare, înfrânate mai apoi de homosexualitatea care mi-a impus timidități și, în fine, de rigorile istoriei.“ Ce e uimitor este că discreția și confesiunea totală nu se exclud în aceste pagini: o anume sfială deturnează dezlănțuirea liberă a frazelor și un voal livresc se așterne peste amintiri. „Țineam și jurnal“, își amintește Negoițescu. Este însă un capitol din viață definitiv pierdut: „Când am ieșit din închisoare, în 1964, mama mi-a vorbit de acest
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
trebuia să străbată curtea: o femeie de vreo cincizeci de ani, totdeauna în negru, delicată și aparte, pentru mine cât se poate de ciudată (poate mă impresiona și titulatura ei nobiliară), deși nu mi inspira teamă, ci doar o indicibilă sfială. Mult mai târziu, văzând într-o publicație franceză imagini de la reprezentația pariziană a piesei lui Pirandello Cosí è (se vi pare), mi-a plăcut s-o identific cu doamna Ponza, în mare doliu, enigmatică sub voalul negru, iar mai târziu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
piesă. Hoț n-am devenit însă: consideram „comoara“ ca făcând parte din drepturile mele de erede, ținute deocamdată sub pecetea tainei. După ce am intrat la liceu și am început să adun cărți, l-am rugat o dată pe bătrân (cu ce sfială, cu ce emoție! aproape sigur că voi fi refuzat) să-mi dea bani să cumpăr romanul Graziella de Lamartine, în „Biblioteca pentru toți“. Spre surpriza mea, mi-a dat banii, dar nu înainte de a-mi lua un întreg interogatoriu asupra
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
carte de telefon adresa lui Lovinescu, am aflat, alături de numele criticului, adresa de pe bulevardul Elisabeta. Cum nu eram sigur că e vorba de aceeași persoană, am luat-o îndată spre locul indicat și, la ora 3 după-amiază, am sunat cu sfială la ușa pe care scria numele E. Lovinescu doar pentru a mă informa. Mi-a deschis faimoasa menajeră a criticului, care, fără a-mi pune vreo întrebare, m-a introdus direct în biroul unde, în pijama, el lucra la masa
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ce păreau că duc... niciunde. Acum vedeam Perugia din mașină, magazine, farmacii, săli de Internet, biserici, totul mi se părea nemaipomenit. Mă întorsesem în lume. După puțin timp nu mai eram nici singură; casa preotului era plină. Am intrat cu sfială, m-a poftit ca pe un musafir important, iar înăuntru era o parte din România. Cel puțin zece femei de toate vârstele, unele plecau acasă și stăteau la el până la sosirea autocarului, altele abia venite, ca și mine, altele gonite
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
și un ilustru profesor de limba și literatura română al Liceului Codreanu și al Liceului Pedogogic din Bârlad. * * * De la Vaslui am plecat cu trenul (desigur ... pe blat) direct la Iași ... unde peste două zile era anunțat bacalaureatul. Am coborât cu sfială în gara acestui renumit ... dar pentru mine necunoscut oraș ... cu întrebarea imperioasă că eu ... un nimeni și cu buzunarele complet goale ... unde mă voi aciua pentru zilele acestui "examen între examene". Urcând pe strada din spatele gării, printre clădiri ruinate în timpul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Pentru autorul Desperado, toți eroii sunt disculpați de la bun început, toți au dreptate în felul lor. Cele mai concrete incidente se leagă în final într-o poveste interioară, ni se dezvălui rotițele gândului incipient. Sentimentul rămâne nerostit, el se ghicește. Sfiala Desperado merge mână în mână cu îndrăzneala verbală. Aluzia la sentiment înlocuiește certitudinea cu intuiția. Autorul complică lucrurile prin maniera lui indirectă, dar se ascunde în spatele unui stil clar. Din disperarea de a complica, ce se conjugă cu hotărârea de
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
înainte ca ea să se întâmple. James Joyce înlocuia textul coerent cu tatonările preverbale, cu testarea puterilor limbajului de a comunica fluxul gândirii. El căuta inexprimabilul. De la inexprimabilul verbal la cel psihic e numai un pas. Joyce desființează ideea de sfială (comportament convențional) pentru eroii lui. Conrad descoperă "oroarea" pe care niciun cuvânt nu o poate conține (Heart of Darkness). Eroii lui D.H. Lawrence trăiesc într-un infern al impulsurilor pshice și fizice inexplicabile. Henry James aspiră la onestitatea ființei, mutând
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Nu mai e vorba de o revoluție ci de o diferențiere (poate de aici și gustul predominant pentru deconstrucție), nu de un refuz, ci de un refuz al refuzului. De la introspecția modernistă, autorii Desperado se trag în sfidarea intimității și sfielii. Autori ca Julian Barnes, Alasdair Gray, David Lodge, Doris Lessing, Graham Swift, Malcolm Bradbury, Martin Amis (mai puțin John Fowles și Peter Ackroyd), înclină spre extrovertire și chiar exhibiționism. Ei folosesc Fluxul conștiinței, dar în egală măsură recurg la naratorul
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
aparent "goale", ca să folosesc un cuvânt extrem de prezent în poezia ta. Scrii clar. În spatele clarității vine o armată de sensuri complicate, de tandreți nebănuite. Eliot dădea un adevărat spectacol de vorbe și emoții înzorzonate, zgomotoase. Tu pui o perdea de sfială între adâncimea sensibilității tale și cititor... ALAN BROWNJOHN: Eliot e cel dintâi contemporan care mi-a arătat ce înseamnă poezia modernă. Presupun că modul meu de a spune lucrurile doar pe jumătate vine fie și prin opoziție de la el. Ce
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Nu pun preț pe poezia (ori proza) agresivă care șochează. Adâncimea sensibilității cum zici se dezvăluie doar celor ce sunt foarte atenți la ce spun. Sper că cititorii vor ști să dea la o parte ce numești tu "perdeaua de sfială". LV. Ești dispus să subscrii la vreun curent literar? Cândva i-am numit pe scriitorii contemporani Desperado, fiindcă fiecare luptă pentru individualitatea lui ca un aventurier în vestul sălbatec. Ce zice oglinda ta poetică? E evident că și tu ești
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Oare Pasternak scria la mașină? LV. Într-o zi mai demult, după ce stătusem îndelung de vorbă, m-ai privit lung la plecare și ai adăugat: "Ce crezi tu despre mine e infinit mai mult decât ce cred eu însumi...". E sfială dar e și o enormă îndrăzneală în tot ce scrii. Ești în același timp un poet personal și impersonal. Ți-ai pus în poeme întâmplările dar nu și biografia. Eliot a repetat la nesfârșit că poetul trebuie să fie impersonal
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
conceput după mine. Așadar, când am început să scriu în anii '50, aveam conștiința că sunt intrusă, dar eram și foarte mândră că am alte rădăcini. LV. Mother in Love e un poem de o sinceritate Desperado. E personal fără sfială și sfâșietor de tandru. Porți tandrețea ca pe cătușe la mâini. Majoritatea poeților de azi își ascund vulnerabilitatea. La fel ca Ruth Fainlight, o arăți tuturor dar o și depășești. Ai o voce puternică în poem. Te consideri feministă? Când
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
politehnicii Iașului : Profesorul Dragomir Hurmuzescu, savantul Stefan Procopiu, Cezar Parteni Antoni, primul rector al Institutului Politehnic Iași, fost decan al facultății de inginerie electrică, dar și de marii profesori, mai aproape de noi, Hugo Rosman, Gheorghe Savin și Mihai Antoniu. Cu sfială gândurile mele de prețuire se îndreaptă către voi toți, dragi colegi, și voi ,de asemenea, uitați anonimi invincibili.
MESAJ DE FELICITARE. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Gheorghe Todoran () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1001]
-
împărtășite, fără rest: bucurie pentru descoperire, bucurie pentru încercare spre bine sau bucurie, pur și simplu, pentru prietenie împărtășită și priveliște a omenescului întrupat. Cu demnitate și respect, știa să asculte, vorbea însă puțin și, atunci când o făcea, simțeai o sfiala, nu o rezervă, îndrituita, poate, de convingerea că puterea cuvintelor stă mai mult în trăirea și adevărul celui ce le rostește. Încerc să nu o supăr în acest demers, mărginindu-mă și aici, ca întotdeauna, la locul și rolul meu
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
extinsă: "Linguistica se aseamănă cu un călător de-naintea căruia se aștern două căi, menite a-l duce la una și aceeași țintă: o cale mai scurtă, pe loc șes, cunoscută și sigură, unde poate să pășească fără grabă, fără sfiala, examinând cu liniște tot ce i se înfățișează la dreapta și la stanga; o altă cale mai lungă, pe creștetul unui munte obscur, stropșita de stânci și curmata de prăpastii, unde trebui necontenit să sară cu frica, fără a putea să
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
o raportare personală la Mântuitorul Hristos, constituind, din acest motiv, o excelentă pregătire sufletească pentru momentul unirii cu Sfântul Trup și Sfântul Sânge. În ziua În care ne Împărtășim, trebuie să avem grijă cum ne prezentăm În fața Sfântului Potir: cu sfială, cu conștiința Împăcată și Î mpăcat cu toată lumea, cu canonul făcut și cu dezlegarea duhovnicului. Ținuta exterioară este foarte importantă. Îmbrăcămintea trebuie să fie curată și decentă, femeile având capul acoperit. După ce ne-am Împărtășit, trebuie să avem mare
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
mare păcat să ne spovedim În grabă. Păcatele pe care nu le spunem la spovedanie nu numai că nu se iartă, ci aduc osândă celor care le-au ascuns. Cum spune și rugăciunea de la molitfa dinainte de spovedanie: “spuneți fără de sfială toate câte le-ați greșit; iar de veți ascunde ceva, să știți că toate păcatele de două ori mai mari le veți avea”. În cazul În care cineva se Împărtășește fără să-și fi spus, În mod intenționat, toate păcatele
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92296]
-
să redirecționeze energiile tineretului dinspre patimi politice spre creație. În același timp, Nistor conștientiza calitatea redusă a unora dintre lucrările publicate, dar considera că "nimeni nu poate prezice calitatea fructelor chiar din floare. Să fim deci buni și îngăduitori cu sfiala celor ce încearcă și să încurajăm orice scânteere de talent oricum s-ar manifesta ea"35. O astfel de abordare stârnea totuși controverse, căci o mișcare literară credibilă s-ar fi putut impune doar prin talente autentice și valoroase. Traian
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ca într-o oglindă sau ca într-un palimpsest, descoperim judecăți sau tot felul de estimări care trimit la suprafața și adîncimile limbii române. Filosoful de la Păltiniș s-a apropiat de limba noastră, pentru a-i relua o comparație, cu sfiala cu care se pare că se apropiau, în trecut, minerii de metalele pe care le scoteau din măruntaiele pămîntului. A respins pe cei ce fac piraterie lexicală pentru a compensa precaritățile unei limbi și a admis temeinicia argumentului eminescian potrivit
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în vecii vecilor. Amin.” După aceste rugăciuni, duhovnicul zice către cel ce mărturisește acestea: „Iată, fiule, Hristos stă nevăzut, primind mărturisirea ta cea cu umilință. Deci, nu te rușina, nici te teme ca să ascunzi de mine vreun păcat, ci fără sfială spune toate câte ai făcut, ca să iei iertare de la Domnul nostru Iisus Hristos. Iată și sfânta Lui icoană înaintea noastră este. Și eu sunt numai un martor, ca să mărturisesc înaintea Lui toate câte-mi vei spune mie; iar de vei
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]