1,505 matches
-
de la Sofia. Din 1938, a preluat catedra de slavistică a Universității din Iași. Interesant este că, spre cinstea lor, toate forurile științifice cărora li s-au cerut informări referitoare la fostul pușcăriaș, înfierat ca "dușman al poporului", nu s-au sfiit să vâslească împotriva curentului (adevărat, și vremurile se mai schimbaseră). Filiala Academiei (sub semnătura lui Cristofor Simionescu) îl consideră "un om de știință de mare valoare", Universitatea, la fel ("om de știință în adevăratul înțeles al cuvântului"), Facultatea de Filologie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de mare valoare", Universitatea, la fel ("om de știință în adevăratul înțeles al cuvântului"), Facultatea de Filologie (decan. G. Istrate) subscriind ("unul dintre cei mai valoroși specialiști"). Ba chiar și organele locale de partid (prim-secretar, Miu Dobrescu) nu se sfiesc să-l catalogheze drept "valoros om de știință". Acest ultim referat conține și o mică minciună... bine intenționată: vrând să sugereze că profesorul este în continuare activ și util, afirmă că ar avea "o serie de lucrări ce urmează a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cam fost luat de val. Nu pentru că, între timp, mi-aș fi schimbat opiniile; regret doar faptul că, în focul polemicii, am tratat un eminescolog de certă valoare (Georgescu) la un loc cu un amator încăpățânat (Cernăianu) ce nu se sfiește să recurgă la omisiuni și chiar falsuri în susținerea teoriilor sale. Ultima carte datorată lui N. Georgescu, "Scrisul ca o taină", este o adevărată bijuterie prin exemplaritatea cercetării filologice și coborârea în amănunțimi și finețuri de nebănuită acuitate. Ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
modestă (dar, cum ar spune Caragiale, "curățică"), cu un regim de apariție aleatoriu ("revistă cu volum și periodicitate variabile") și cu un preț de-a dreptul prohibitiv, publicația pășcăneană dovedește, număr de număr, că are ceva de spus, nu se sfiește s-o facă răspicat, fără urmă de complexe provinciale și într-o foarte îngrijită limbă românească. Iar citatul din Titu Maiorescu așezat pe frontispiciu deslușește de la bun început conduita demersului redacțional: "Critica a fost și va rămânea o lucrare necesară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
semnate de Codreanu: "Eminescu, dialectica stilului" (1984), "Modelul ontologic eminescian" (1992), "Dubla sacrificare a lui Eminescu" (1997), "Controverse eminesciene" (2000), "Mihai Eminescu" (2004), "Eminescu martor al adevărului" (2004). Am ales mai întâi titluri dedicate Luceafărului, întrucât Th. Codreanu nu se sfiește să-și manifeste un adevărat cult pentru Eminescu (să fie, oare, momentul?) În Jurnal: Încep tot mai mult să-mi dau seama că, fără acest geniu, noi, românii, n-am avea nici o noimă pe lume. Primul lucru pe care a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
declare ce li se ordona (atât întrebările, cât și... răspunsurile erau formulate de consilierii sovietici!) Pătrășcanu a rămas demn și inflexibil până la capăt: "scuip pe acuzațiile voastre!" a ripostat la proces, dar bunul său prieten Belu Zilber nu s-a sfiit să-l acuze că a plănuit, între altele, "să asasineze în primul rând pe Dej, apoi pe Emil Bodnăraș și alții, după ocazie" (!!) Culmea e că tocmai Zilber, după revizuirea procesului din 1968, avea să ceară... despăgubiri morale fiindcă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
fie exclus din Uniunea Scriitorilor pentru plagiat. Boacăna a fost prea mare, astfel justificându-se excluderea fără precedent a unui scriitor din aparatul de propagandă însărcinat cu îndoctrinarea scriitorilor! Publicându-și în 1982 primul său roman, Vasea nu s-a sfiit să plagieze conștiincios și din dreapta, și din stânga, inclusiv din... Balzac! Măcar dac-ar fi copiat traducând din franceză! Mai la îndemână i s-a părut să transcrie direct dintr-o carte apărută la București, desigur, în limba română. Așa că, dincolo de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
exeget al lui Freud. Numai că eroinele cu pricina fiind, acum, gospodine la casa lor, lectura le-ar putea aduce, pe lângă șoapta gâdilitoarelor amintiri, niscaiva complicații familiale, bașca disconfortul detalierii publice a ședințelor de amor. Unii (Nina Cassian) nu se sfiesc să procedeze, în jurnalul tipărit, la fel, alții inventează nume de cod, în vreme ce un Mircea Eliade, care și-a ținut cu scrupulozitate jurnalul din liceu până-n ultima clipă, a evitat programatic orice referire la delicatul capitol... Gavriliu a lucrat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
asemenea probe de neîndemânare lingvistică). Dar, să revenim la pălărie. Evident, e-o figură de stil până la această vârstă, nu m-am învrednicit să port pălărie. Dac-o iau ca metaforă, trebuie să observ că onorabilul academician nu s-a sfiit să-mi accepte pălăria atunci când, în ani grei, i-am jucat două piese în aceeași stagiune la Teatrul Național din Iași. Mai mult: când domnia sa a împlinit 60 de ani (1988) am dus Naționalul ieșean la Chișinău, spre a-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
a lui Blaga: "limba este întâiul mare poem al lumii". Grigore Vieru, și el plecat în altă lume, își exprimă nădejdea că, atunci "când va fi întreagă limba română, va fi întreagă și țara." Un scriitor din Danemarca nu se sfiește să afirme că "singura limbă care mă întregește ca om este limba română (...) de 40 de ani de când sunt rupt de ea, limba română continuă să-și desfacă evantaiul imensității în fața ochilor mei". Apar și diverse idei de completare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
b) hematorax masiv; c) rupturi multiple de pulmon; d) fracturi costale multiple (accident rutier)..." Doar că la înmormântarea sa n-au mai circulat, ca la ea, un noian de clevetiri și pricini. Cine mă-ntâlnea, mă compătimea și nu se sfia să-mi zică direct: "Mă tem c-a fost vorba de-un blestem"! L-am condus pe ultimul drum: rude, prieteni, colegi, conducători și salariați de la Secțiile de Drumuri și Poduri Naționale Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Agenția Siret, Direcția Regională Moldova
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
complet e doamna avocat Eugenia Vițelaru, chiar așa, Motănica-i doar pentru lumea asta proastă, iar Tarantoaca a sărit ca arsă și a vrut să știe despre ce lume proastă vorbește ea, fiindcă și Năsoasa și Motănica și mama nu se sfiau Îndeobște să vorbească și-n prezența ei despre Tarantoaca aia și prostovanca aia, Însă de astă dată taberele erau altfel Împărțite. Năsoasa și Tarantoaca erau trup și suflet Împotriva Motănicăi ca s-o Împiedice să și-l bage pe bărbatu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
altcineva, și-mi spuse să am puțină răbdare până naște, iar Între timp o să aibă grijă s-o instruiască pe roșcovană. Tot e bine că a ajuns să fie sinceră cu mine. Totuși peste câteva zile uita și nu se sfia s-o ia de la cap cu minciunile. Nu-s gelos de felul meu, o știe doar, dar toate fofilelile astea și păcatele mărturisite doar pe sfert mă cam scot din sărite. Mai Întâi mi-a spus că s-a bărbierit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
făcut, Restoiu a zis, și eu iarăși am zis că să-i fie țărâna În ceaiul copiilor și nepoților, deși Ortansa a rezistat scenariilor sale tumultoase și nu i-a cedat. Dacă nu cumva m-o fi mințit din nou, sfiindu-se să-mi mărturisească o perversiune de zece ori mai atroce decât aceea de a se lăsa bărbierită la fund și dezinfectată cu limba de asistenta aia roșcovană. Totuși n-o prea vedeam coborându-se până Într-atât Încât să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
10 ani de ansamblurile de rromi din Clejani și Zece Prăjini. Ei reprezintă muzica țigănească tradițională, un segment tratat prea puțin În România. Paradoxal, in timp ce "New York Times", "Chicago Reader", "Berliner Zeitung", "Stern" sau "Frankfurter Allgemeine Zeitung" nu se sfiesc să acorde spații largi "magicienilor din România", românii nu se Înghesuie să-și laude reprezentanții, chiar dacă performanțele lor nu ar putea fi egalate vreodată de nici un "star" din show-bizz-ul autohton. Destinele ”Haiducilor” din Clejani și a Fanfarei ”Ciocârlia” (fosta Zece
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
tragerea cortinei pentru micii noștri „prieteni”, sosesc țopăind și scoțând sunete 280 stridente, imaculații pescăruși În căutarea resturilor alimentare lăsate de turiști, o adevărată operațiune de salubrizarea plajei. Mult mai familiarizați cu publicul, se apropie de noi fără să se sfiască sau să Întrevadă vreo primejdie. Le facem și lor o fotografie și ne Îndreptăm spre parcarea Înțesată de zeci de mijloace de transport, În căutarea mașinii noastre. Aveam un sentiment de satisfacție față de spectacolul oferit de micuțele viețuitoare. Dar se
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Stalingrad, Antonescu a adresat Armatei 3 române un ordin de zi, redactat într-un stil patetic, prin care aducea omagiul său și exprima recunoștința țării pentru armata de eroi, care a fost jertfită în această supremă incercare. El nu se sfiește să declare că vina înfrângerii nu o poartă vitejii soldați români, ci aceia care i-au băgat în luptă, fără să fi avut informații exacte și i- au condus în mod greșit. Această aluzie clară la adresa germanilor i-a
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Stalingrad, Antonescu a adresat Armatei 3 române un ordin de zi, redactat într-un stil patetic, prin care aducea omagiul său și exprima recunoștința țării pentru armata de eroi, care a fost jertfită în această supremă incercare. El nu se sfiește să declare că vina înfrângerii nu o poartă vitejii soldați români, ci aceia care i-au băgat în luptă, fără să fi avut informații exacte și i- au condus în mod greșit. Această aluzie clară la adresa germanilor i-a
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
ceia ce nu înșalî-se de mine (CT.1560-1: 21v) (5) deaca vei căuta asupră de rugăciunea noastră, vei curăți-ne sufletele și trupurile de la toată imăciunea de carne și de duh și veida-nefără vină (DDL.1679: 59-60) (6) a. Se sfiască-se și se întoarcă-seînderret toți ce gilăluiescu Sionulu (PH.1500−10: 112v) b. și hiclenșug înnaintea ta feciu, ca să dereptezi-te întru cuvintele tale (CL.1570: 9v) c. Și deca fu a descăra-se noao zmulsemu-ne de la dinșii (CB.1559-60: 222) d.
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
52) a. Pre tine nedejduiiu: să nu rușinedzi-mă în veac și să nu mă râdză aleanișii miei (CM.1567: 238v) b. Nu pomeni fă<ră>delegile noastre întăile, currundu se afle-ne cruțarile tale (PH.1500−10: 67v) c. Se sfiască-se și se întoarcă-se înderret toți ce gilăluiescu Sionulu. (PH.1500−10: 112v) Efectele asociate cu deplasarea la C a verbului la subjonctiv vor fi discutate în §§3.2.2.1; 3.2.2.5 infra. 2.3 "Object
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
faptul că inversiunea imperativă este facultativă în al doilea conjunct (84a-b). Distribuția asimetrică de celălalt fel, cu non-inversiune precedând inversiunea, este de asemenea astestată, însă mai rar (v. și Croitor 2014; Zafiu 2014) (85). (83) a. întoarce-se-vor și sfii-se-vor vârtos currundu (PH.1500−10: 4v) b. Povesti-vor și grăi-vor nedereptatea (PH.1500−10: 79v-80r) c. toate lucrurile beseareciei și împărăteștile turbură-se și răsipescu-se (CC2.1581: 13; Croitor 2014) d. Cerșut-au 2 000 de pedestri
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a doua Agapie. 420 Referire la Ion Todicescu, profesor de limba română la Gimnaziul „Alecu Donici” din Fălticeni, care ulterior s-a mutat la Brașov. De reținut că, deși rudă cu Mircea V. Pienescu, pe atunci elev, nu s a sfiit să-l lase corigent, motiv pentru care tânărul s-a mutat - se pare - la Iași. 421 Ing. T. Ionescu a fost o vreme și administratorul moșiei Krupenski. Cu fiul său Radu Ionescu - Magus, am fost coleg la Liceul „Nicu Gane
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
revenindu-se la forme străvechi, patriarhale de organizare a vieții sociale. În sfârșit, vine și rândul Femeii Tren („noi suntem pe o linie, n-o putem lua nici la stânga, nici la dreapta, numai înainte, spre luminița de la capătul tunelului”). Mă sfiesc să-i spun ceva ca Ion Cristoiu, dar parcă tot i se potrivește denumirea de „muiere capeșă și dăunoasă”, o Chiajnă unsă cu alifii democratice, care va gestiona ce-a mai rămas: sida, sifilisul, prostituția, homosexualitatea, copiii străzii. Clonarea însă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
guvernanți și potentați, aveți suficiente helicoptere? Trebuie să admitem că trăim vremuri cumplite, vremuri prielnice pentru instalarea dictaturilor și dictatorilor, a regimurilor autoritare, a tiraniilor și tiranilor. Pot apare, așa, ca din senin, salvatori ai patriei, care nu se vor sfii să vorbească în numele poporului, abolind culorile și pozițiile ocupate pe scena politică: stânga, dreapta, centru și alte variante. S-ar putea ca scenariile pentru instalarea unor forme de dictatură să fi fost întocmite mai demult și nu se așteaptă decât
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de a intra cu trupele oriunde crede că are un interes de apărat. Vă mai amintiți de găselnița cu independența energetică a României? Ei bine, Europa (UE), care depinde de energia și materiile prime luate din Rusia, nu s-a sfiit să bată palma cu Rusia care a avansat ideea ca proiectul de gazoduct South Stream să primească statutul de rețea transeuropeană de energie, iar proiectul comun Nord Stream este un succes, după cum a spus președintele Medvedev. Dar energia are un
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]