1,535 matches
-
-o diversionist și a devenit «Moțiune privind reîntregirea», ca să nu treacă. În acest timp, Duma a hotărât că Rusia are «interese geopolitice în Transnistria și spre Balcani». Au votat aproape în unanimitate și nimeni nu i-a condamnat. Noi ne sfiim să ne arătăm interesele. Acum, basarabenii noștri au votat cu burta că pretinșii democrați din 1992 până în 2000 au fost toți de aceeași culoare roșie. Snegur, Lucinschi, Voronin au făcut și fac aceeași politică rusească la Chișinău. Partidele pro-occidentale și
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
de sânge. Pe timpul regimului comunist, s-a înălțat o cruce enormă de beton și nimeni nu a îndrăznit să întrebe de ce... Oamenii locului urcă pe deal, deasupra Pârâului Alb, să se reculeagă. Coborâm și mergem spre Mânăstirea Războieni. Parcă te sfiești să calci ca să nu tulburi liniștea de piatră. Cu hramul „Sfinții Mihail și Gavriil”, biserica a fost ridicată de Măria Sa Ștefan la 1496, fiind închinată oștenilor care au căzut în războiul de la Valea Albă, din 1476. N-a avut răgaz
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
de șarpe. Unul, Culiță Pustiu, s-a îmbrăcat în diavol și s-a dus la șeful de post. Luase și o cruce din cimitir. «Sărută crucea, mă! Dacă ești cu Dumnezeu, sărută crucea!» Erau comuniștii la putere și milițianul se sfia. Dacă nu săruți crucea, ești de-al meu! Ești de-al meeuuu!», behăia. A intrat în restaurant și striga: «Veniți la mine că vă dau televizoare color, vă dau femei!...» Unul s-a mascat în mort, altul în popă. Dacă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
întrebîndu-l dacă l-a citit. Acesta negă cu capul, luând cartea ca pe un album de preț și răsfoind-o atent cu degetele ușor apropiate de muchia filelor. Privea mai cu seamă desenele. Trecură câteva zile în care Felix se sfii să se ducă la Aglae nechemat. În acest timp ieșise de câteva ori în oraș, luase G. Călinescu unele informații cu privire la universitate și colindase anticăriile așezate pe cheiul Dâmboviței. La început, ceruse voie lui moș Costache să iasă, obișnuit cu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
se întîlnește c-un tânăr, mâine cu altul, o fată greșește ușor. În casa lor stă un student de vârsta ei, pentru care se pare că are înclinațiuni... Cumnata mea Aurica a văzut lucruri decisive, dar, ca domnișoară, s-a sfiit să vă comunice, de aceea am luat eu hotărârea să vă scutesc de o decepție. Înțelegeți, un om mai în vârstă, chiar bogat, nu poate lupta cu temperamentul aprins, poate prea aprins, al unei fete de nouăsprezece ani. Pascalopol lovea
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
mîngîindu-și mustățile terminate în bilă. Apoi se mărturisi la urechea lui Felix: E o fată delicioasă, o fată bună, plină de virtuțile antice. 1Tinere prietene (fr.-n.red.). 2Poți rămâne indiferent la o asemenea frumusețe? (fr.-n.red.). 3Nu te sfii... (fr. - n.red.). - Papa! reproșă Georgeta în glumă. - Zic virtuți, corectă generalul, în sensul de perfecțiune. Efemeia perfectă, totală, nu o matroană, pentru Dumnezeu! - Va să zică, noi suntem matroane, bietele femei măritate! crezu Olimpia că trebuie să obiecteze, pentru întreținerea convorbirii
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
-ți fac curte ca orice pretendent, adăugă Pascalopol, galant, sărutîndu-i mâna și pe o parte și pe alta. Acum ești o partidă bună. Dacă nu mă vrei ca pretendent, rămân bunul prieten al dumitale de totdeauna cu care nu te sfiești să faci escapade. Poți fi pupila mea, putem să ne aventurăm în lume, cum am mai făcut. Nu mi-ai datora nimic, fiindcă ai avea atâția bani câți trebuiesc pentru întreținerea grațioasei dumitale persoane. Ești mulțumită? - Bietul papa, zise Otilia
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
să-mi asigur nemurirea prin urmași, să-mi poarte și mie cineva numele Rațiu mai departe. -Ei, și ce vrei tu să facă Olimpia? Ce, este vina ei? Doar a făcut o dată un copil. Ți-aș spune ceva, dar mă sfiesc de tinerii ăștia. - Astea sunt insinuații care nu se prind la mine, protestăStănică. Familia noastră e cea mai prolifică. Nu e altceva decât rea-voință la mijloc. Olimpia căscă, agasată, fără să privească la bărbatu-său, pe ale cărui vorbe nu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
este o minune a lui Dumnezeu cum se deschide trupul femeii ca să iasă copilul... Cum se desfac oasele, este o minune dumnezeiască, i-a răspuns madam Ana. (Și Sophie, la un jour fixe, Mizei : închipuiește-ți, ma chère, nu s-a sfiit s-o întrebe pe madam Ana cum de poate să iasă copilul pe unde iese...) Lasă, că știe ea mai bine unde și ce se deschide... Nu sunt deloc rare momentele când aici, de pildă, în salon, se uită la
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
șefa serviciului lipsește și trebuie să-i țină locul. La fiecare trecere a lui pe aici, Mihai e asaltat cu întrebări despre ce mai are de gînd să scrie sau i se cer păreri despre cărți ori filme. Nu se sfiește să vină și să întrebe dacă are cineva să-i împrumute bani, cînd îi trebuie, și roagă de multe ori pe Tamara ori pe altă colegă a ei să anunțe secretara secției că e așteptat la serviciul tehnic tocmai cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
pe doamna cunoscută în foaierul teatrului. "S-ar părea că întîlnirea cu mine o să-ți poarte noroc, pui de Vlădean ce-mi ești! l-a privit femeia lung, scoțînd din buzunar o batistă cu monogramă, pe care nu s-a sfiit s-o sacrifice, ștergîndu-l pe frunte cu degetele ei lungi, de pianistă. Deși mă-ndoiesc să mai poată purta noroc cuiva o femeie lipsită total de noroc...", își amintește Mihai acum că a adăugat femeia aceea, dar nici nu l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
lui martie în anul 1193 din capitala sa, ca să-nceapă campania. Ci el avea un inamic cu mult mai periculos în cea mai mare apropiere, cărui în bunătatea și neprevederea lui i se-ncrezuse prea mult și în contra căruia se sfiise să ia măsurile cuvenite. El merse să ia sfat la un ghicitor preacunoscut pe atunci și foarte căutat, anume Basilakios, în casa căruia se văzu pe sine însuși pe-o icoană cu ochii scoși și fără pălărie împarătească; afară de aceasta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Zevrinio et Dux plantationis terrae Fogaras ) laudă meritele ce și le-a câștigat viteazul oștean Ladislaus Dobka, când regele a încercat împreună cu Vodă să cucerească Bulgaria, înseamnă în mod espres moșiile dăruite din teritoriului Făgărașului de lângă Olt și nu se sfiește a crede despre rege că va confirma dania pe de-a pururea într-un mod obligatoriu și pentru. urmașii săi. {EminescuOpXIV 163} Regele Ludovic I pusese cu puțin mai înainte să se zidească castelul întărit al Severinului, să se așeze
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
căci el a trimis pe împuternicitul său în Valachia și-n Polonia, el l-au îndemnat pe Mircea Vodă la alianță, el au îngăduit ca scaunul congresului pentru delegații poloni și cei valachieni să fie capitala sa; dar s-a sfiit de-a subscrie însuși sau de-a pune pe solul său să subscrie și el alături tratatul, pentru {EminescuOpXIV 172} că nu i se părea lucru prudent de-a atrage asupra sa și a țării sale pornirea cu mânie și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Wolkul, ca s-o preschimbe. Pacea cu osmanii și supunerea sub ei. De puțin folos i-a fost însă lui Mircea alianța în trei abia încheiată cu Polonia și Moldova, de vreme ce cu toată legătura aceea sultanul Baiazid nu s-a sfiit, în vremea unei campanii norocite contra Bulgariei să atace și să supuie fortărețele Vidinul și Șiștovul pe care le stăpânea Mircea pe malul drept al Dunării. Și fiindcă, după cucerirea Bosniei, Bulgariei și Serbiei, Baiazid cu puteri adunate îi pregătea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dădură signalul de retragere și apucară spre Dunăre; ci Mircea atunci hotărî să-i atace în câmp limpede, să le împiedice trecerea peste Dunăre, ceea ce-i și succese într-atîta întru cât turcii, pătimind prin atacul său o pierdere însemnată, se sfiiră a continua retragerea lor în Bulgaria în ființa de față a acestui îndrăzneț dușman. În această poziție grea, ce nu-l îngăduia nici a sta locului, nici a pleca, Baiazid primi espedimentul propus de cumintele vizir Ewrenos (sau Brenezes, cum
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lui Ruckert, a cărui distinctivă treaptă de arta constă tocmai într-aceea că întrupează intuițiunile fantaziei prin mijlocul virtuozității în formare și a nemărginitei dominări ce o esersă în lumea formelor; și pentru a împodobi aceste forme el nu se sfiește de-a întrebuința universul întreg cu o libertate atât de temerară și cu o cutezanță desultorică. Această speție de poezii lirice cer o analogă declamațiune poetică. Acea plăcere ce-o află fantazia în sine însăși, acea variațiune a formelor pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
5-lea, al 10-lea ș. a. aparțin ei celor dintîi? " Tot astfel întreb și eu: Noțiunea extensiunei se ține de metafizică? " Ziceți: Da, bine, prin urmare și aceea a unui corp? " " Da". "Dar aceea a corpului fluid? " - Acuma vă cam sfiiți, căci dac-am merge tot așa înainte atunci toate celea se țin de metafizică. De aicea vedem că numai gradul de subordonare (a celor speciale sub cele generale) nu poate determina hotarăle unei științe, ci în cazul nostru diversitatea și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
AU FOST OMORÎȚI OAMENI NEVINOVAȚI Vă prezentăm o poveste urîtă. Daily News, care, sincer, este unicul ziar din Los Angeles specializat În dezvăluiri și unicul ziar din Southland care se poate mîndri cu titlul de „descoperitor de scandaluri“, nu se sfiește să relateze asemenea povești. Povestea șifonează imaginea de erou a unui om considerat de mulți a fi exemplarul perfect al omului drept, care impune legea și ordinea, iar cînd eroii se dovedesc a avea picioare de lut, noi, cei de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
tot În jurul lui fotografii ale lui Lynn. Lynn, blondă și curvă, brunetă și ea Însăși. Lynn despre legătura lui cu Inez: „Poartă-te frumos cu ea și scutește-mă de detalii“. Lynn scriind În jurnalul ei, pe care el se sfia să-l citească, pentru că știa că Îl are la degetul mic. Lynn gîndea Întotdeauna cu doi pași Înaintea lui, apărînd și dispărînd din viața lui, tot așa cum el apărea și dispărea din viața ei. Vălul acela negru palpita: Întrebări, răspunsuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
din această Gesamtausgabe cuprind prelegerile ținute de-a lungul unei vieți de profesorat, atunci dezamăgirea e mare. În volumul acesta, de pildă, Heidegger se întreabă pe zeci de pagini dacă logica este a lucrurilor sau a gândului, fără să se sfiască de banalitatea problemei și fără să se sfiască de a propune în final, în locul logicii, logos-ul lui Heraclit. Însă m-am întrebat, văzând unde te poate duce profesoratul, dacă vreunul din marii filozofi a rezistat deopotrivă ca profesor de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lungul unei vieți de profesorat, atunci dezamăgirea e mare. În volumul acesta, de pildă, Heidegger se întreabă pe zeci de pagini dacă logica este a lucrurilor sau a gândului, fără să se sfiască de banalitatea problemei și fără să se sfiască de a propune în final, în locul logicii, logos-ul lui Heraclit. Însă m-am întrebat, văzând unde te poate duce profesoratul, dacă vreunul din marii filozofi a rezistat deopotrivă ca profesor de filozofie. Și a trebuit să recunosc că, în afara
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
are "sol fenomenal"? Cum să fac să ajung, o clipă măcar, în culisele existenței mele? De unde aerul acesta assure al celor care, ca și mine, deambulează, bezmetici, pe scena vieții pe care nu știu cum s-au pomenit, dar care nu se sfiesc să țină discursuri competente despre un "dincolo" cu care par că se bat pe burtă? Ce impostură să-ți dai doctoratul în "cele nevăzute"! 18 februarie Ce s-a întîmplat mai de soi în ultima vreme? Am început, la propunerea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
publicare a creațiilor populare nu a fost însă sistematică și nici riguroasă. Printre creațiile ce ar fi trebuit să aibă un caracter popular au fost incluse și poezii ale unor poeți cunoscuți din secolele XVI-XVII, iar editorii nu s-au sfiit să intervină asupra textelor originale (Bandet, 1997, 132). Frații Jacob și Wilhelm Grimm sunt cei care vor continua opera de reconstituire a creației populare germane începută de Brentano și d’Arnim, cu o rigoare și o perseverență nemaiîntâlnite până atunci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
o atmosferă deschisă schimbului de idei, Într-o casă unde s-au perindat multe din personalitățile de marcă ale lumii culturale ieșene. Discuțiile treceau de la viață literară la politica. Uneori polemicile Îmbrăcau o haină virulenta. Fostul deținut politic nu se sfiia să critice regimul ceaușist pe față, fără să țină cont de anturaj. De altfel, la mijlocul cumpliților ani '80 familia Tăcu ceruse să emigreze, din motive politice, În America. Desigur că acest fapt nu a rămas fără urmări. Asupra rudelor și
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]