5,765 matches
-
de aflat ce opinie ar exprima ei dacă ar cunoaște consecințele psihosociale ale opiniilor pe care le oferă (Yankelovich, 1996, apud Datculescu, 2006). Referitor la a treia teză, să observăm că multe alte informații, în special cele vehiculate în mass-media, simplifică realitatea și că, de fapt, este irațional și chiar imposibil să se ofere publicului larg elemente detaliate despre orice problemă. Însuși publicul este cel care, în general, reclamă asemenea tip de informație: simplă, sintetică; iar presa vine în întâmpinarea oamenilor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
semantic. Imaginile sînt florale, astrale, ornitologice, explicite mai totdeauna, vaporoase, convenționale. Epitetul este apreciativ, personificator, ornant, coloristic, așa cum Îl aflăm și la ceilalți poeți pașoptiști, cu o mai mare, poate, frecvență la Alecsandri a valorilor plastice. Călinescu găsea, totuși, prea simplificat elementul vizual În poezie: cerul e „albastru”, cîmpul este „verde” sau „alb” sau „negru” etc... Edgar Papu crede, dimpotrivă, că Alecsandri a inaugurat tehnica impresionistă În lirică: „primul exponent al impresionismului european În poezie, stil identificat ca atare sub specia
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Satira misogină apare și la Pann, și la alții, Îngrijorați de istericalele femeii modiste. Unii trubaduri fac deosebirea Între femna (noțiune peiorativă) și dòmna, aceea care unește, „joie et plaisir avec corps gracieux et parfait”... Stamati, Pann și alți misogini simplifică lucrurile concentrînd indignarea lor asupra nevestei rele: femeia matură care se Îndepărtează de tradiție și de religia familiei. Ei mută accentul de pe planul crosului pe acela al moralei. Retorica amoroasă Întîmpină la poeții români dificultăți și de alt ordin. Retorica
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mai vrea ori nu dintr-un fel și se purta, într-un cuvânt, ca un om binecrescut față de o persoană străină silită a mânca la aceeași masă a unui restaurant, din cauza aglomerării. Lui Ioanide aceste supărări îi conveneau, căci îi simplificau viața, scutindu-i-o de orice gesturi inutile. Intra ori ieșea din casă, se așeza și se scula de la masă, stătea aplecat meditativ asupra biroului, mulțumit că nimeni nu-i spunea o vorbă de prisos, după un mecanism perfect. După
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Clișeele lor, gramatica dubioasă, platitudinea fac pe ascultători să caște gura. Ei n-au "delicateța" oamenilor educați: atacă năprasnic pe adversari, cu o pornire de ură sinceră, sau părând astfel, care place. Eu, chiar după ce prin examen critic mi-am simplificat limbajul, nu fac, vorbind, aceeași impresie, sunt privit cu nedumerire și îndoială. Îndată ce vine Cioarec după mine și spune exact aceleași lucruri mai prost, mai confuz, ascultătorii sunt în delir. Le place Cioarec în sine, îl simt al lor, n-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
primare? . - Pentru biserică, am fost lăsat în drum! - Frumos lucru, nu zic, dar acum te-ai găsit, când baterăzboiul la ușă? Primăriile primiră de la guvern ordinul, în care mâna lui Pomponescu avu un rol, să reexamineze bugetele și să le simplifice de tot ce nu este strict necesar. Primarul avu mult de furcă spre a demonstra că fondul pe care-l folosește nu e al primăriei, ci numai administrat de ea, un dar public. Principiul însuși de a colabora cu acest
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
făcut cunsocută istoria diplomației culturale și a influențat, fără îndoială, capitolele 2 și 4 ale cărții de față. Consider o binecuvântare privilegiul de a fi lucrat alături de acești minunați colegi mai tineri. Colaborarea cu un număr mare de oameni a simplificat considerabil cercetarea propriu-zisă. Andrew Kohut și Nicole Speulda de la Pew Research Center mi-au acordat un ajutor inestimabil prin furnizarea de date. Sally Kuisel de la Arhivele Naționale, Susan N'Garim și Erin Carriere de la Departamentul de Stat, ca și bibliotecarele
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
cucerire.35 Robert Kagan a surprins în mod corect faptul că aceste schimbări sociale au mers mai departe în Europa decât în Statele Unite, deși afirmația sa e drept, ingenioasă cum că americanii ar fi de pe Marte, iar europenii de pe Venus simplifică prea mult diferențele.36 În definitiv, europenii s-au alăturat în susținerea intervenției armate în Kosovo în 1999, iar războiul din Irak a dovedit că există și europeni veniți de pe Marte, tot astfel cum există și americani care preferă planeta
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
în privința redecorării unora dintre restaurantele sale din America.28 Profilul globalizării nu are trăsături exclusiv americane, chiar dacă efectele sale actuale reflectă ceea ce se petrece în cea mai mare economie a lumii. Așezarea semnului egal între globalizare și americanizare înseamnă a simplifica prea mult o realitate complexă. Cu toate acestea, unele caracteristici ale Statelor Unite fac ca această țară să apară ca un centru al globalizării. America a fost întotdeauna un pământ al emigranților, iar cultura și societatea sa multietnică ilustrează aspecte din
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
întreprinderilor naționale. Direcțiile urmate de aceste transferuri ideologice sunt deci demultiplicate, iar polivalența celor din urmă se înscrie într-un context de mondializare prezentat ca o sfidare a întreprinderilor naționale fragilizate. Această trecere a endogenizării unei figuri exotice epurate și simplificate la o distanțare față de modernitatea exotică în același timp complexă și dualizată obligând la o situare în raport cu polii ei culturali pozitivi și negativi desenează o coerență în peisajul cultural actual al unei "culturalizări" a economicului care se detașează de întreprindere
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ca punct de plecare și câmp de observație situația pe care o trăiesc actualmente diverșii actori. Chestiunea centrală constă în realitate în a înțelege cum se actualizează sau se dizolvă în prezent configurația specială fasonată de istoria minieră. Pentru a simplifica: în urmă cu cincisprezece ani, oamenii trăiau într-un spațiu urban extrem de segregat, în care ierarhiile din cadrul muncii determinau raporturile de vecinătate. Cele din urmă nu existau decât sub forma rupturii, a separării ierarhice (incluzând o ruptură în funcție de origini). Această
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de Paște și Păcat, cât și la drama Năpasta, se impune de la sine. Apare însă un element caracteristic, În vreme de război aparținând unei alte vârste spirituale a prozei caragialiene. Această deosebire stă în sensibila schimbare a înseși viziunii tragice. Simplificând, vom spune că în timp ce O făclie de Paște, Păcat și Năpasta asimilează filonul tragic dintr-o perspectivă terifiant realistă (un original amestec între tezismul naturalist-zoolist și esticismul ftidic cu descendență tolstoliană), În vreme de război învederează atracția scriitorului pentru analiza
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
la granița poloneză să nu fie corectă. Muller sugerează că ezitarea lui Kohl nu a avut legătură cu poziționarea strategică, ci a reflectat considerații electorale interne (Muller, 1993, pp. 145-147). Astfel, afirmația că negocierile privind unificarea s-au desfășurat bilateral simplifică prea mult gradul ridicat la care acest proces a fost instituționalizat. Într-adevăr, Muller subliniază că, "dat fiind că miza o reprezentau cele mai importante interese naționale, procesul unificării a fost ancorat într-o rețea uimitoare de consultări și ajustări
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
la NATO și s-a expus la costuri financiare și riscuri umane crescute. Totuși, aducându-și la zi angajamentele instituționale, Germania a urmărit să susțină și să lărgească Alianța Atlantică. Astfel, interpretarea acestor evoluții în termenii utilitariști sugerați de analiza instituționalistă simplifică prea mult situația. Numai o concentrare asupra valorii intrinseci a NATO surprinde caracterul guvernat de norme al evoluției atitudinilor Germaniei față de recursul la forța militară. Baumann și Hellmann au rafinat această analiză în lumina tendințelor dezvăluite în timpul crizei din Kosovo
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
va și modela evoluția identității politice a Chinei și integrarea ei în comunitatea internațională" (Yahuda, 1996b, p. 1). Autorul arată că există stimulente funcționale puternice pentru ca RPC să demonstreze un angajament față de statul de drept în Hong Kong. Acest fapt ar simplifica accederea Chinei în OMC și ar reprezenta un precedent puternic pentru o abordare de tip "o țară, două sisteme" față de integrarea Taiwanului în RPC. Totuși, autorul subliniază și că: [...] revenirea Hong Kongului sub suveranitatea chineză va cauza multe probleme Chinei
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
acești termeni permite înțelegerea lui ca simptom al forțelor ce funcționează în politica mondială, și nu ca o apariție contingentă ce reflectă o anumită combinație de forțe, unică pentru un anumit stat la un moment dat. Prin urmare, această perspectivă simplifică includerea unuia dintre cele mai importante evenimente din raporturile internaționale din a doua jumătate a secolului al XX-lea într-o imagine de ansamblu coerentă a schimbării istorice globale. Mai mult, liberalismul se situează pe o poziție unică ce îi
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
regimurile de schimb" (adică modurile de construire a valorii lor) în care se inserează. Ele depind de diferitele tipuri de ofertanți, de intermediari și de consumatori pe care îi mobilizează, de "rețelele" în care se înscriu. Caracteristicile lor formale sunt simplificate la extrem: pictura este calificată drept "abstractă" sau "figurativă", "istorică" sau "contemporană", "avangardistă" sau "clasică". Motivul este că această sociologie se limitează la categoriile utilizate de "indigeni" (cei care le califică în cadrul pieței), ale căror roluri sunt (considerate) dominante. Definiția
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
lor atât cât permit o sută de milioane de franci: este ceea ce nu se vede. Calculați, puneți în cifre și spuneți-mi unde este profitul pentru masa populației? Eu în schimb, vă voi spune unde este pierderea și, pentru a simplifica, în loc de a vorbi de o sută de mii de oameni și o sută de milioane de franci, să facem raționamentul pe un om și o mie de franci. Iată-ne în satul A. Recrutorii fac turul și mobilizează un individ
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de cataractă) nu va întârzia să răspundă: "Sfinte Sisoe! Cu această sută de parale le dădeam eu foarte bine de muncă." Acest motiv lăsat deoparte, celalalte se arată în întreaga lor goliciune și dezbaterea între fisc și săracul Jacques se simplifică foarte mult. Să îi zică statul: Îți iau o sută de parale pentru a plăti jandarmul care te scutește să veghezi la propria ta siguranță; pentru a pava strada pe care o traversezi în fiecare zi, pentru a indemniza magistratul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și al luptelor sale dramatice? Acest scrupul singular vine din ideea că guvernul și societatea sunt unul și același lucru; o idee mai falsă și mai funestă cum nu a mai fost alta. Dacă această identitate ar fi existat, a simplifica guvernul ar însemna, în fapt, a micșora societatea. Dar oare doar prin faptul că forța publică se va mărgini la a face să domnească justiția se va tăia ceva din inițiativa cetățenilor? Este oare acțiunea lor închisă, chiar și astăzi
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și ceea ce nu poate exista decât ca domeniu al credinței. Credinciosul, cum spune Luther, prin chiar credința sa, este făcut "prizonierul lucrurilor pe care nu le vedem". Ecuația credinței se bazează în cele din urmă pe bună-credință. Să ne imaginăm, simplificând lucrurile, că un om are privilegiul de a fi astfel situat încît să poată vedea ceea ce se petrece într-un spațiu la care ceilalți nu au acces. El este, de pildă, supraînălțat pe o scară sau urcat în vârful unui
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pe care le primesc, mai cu seamă din ale tinerilor, reiese că plecând tocmai de la felul meu de a formula ei ajung să devină conștienți de cutare sau cutare experiență, care de altminteri este accesibilă până și ultimului imbecil. Când simplifici o gândire dincolo de expresia ei originală, ea devine banală, nu mai spune nimic." Totul este spus aici. A scrie nu înseamnă a avea "idei originale", ci a face să intre în vibrație coarda care ești. "Ideile" nu fac doi bani
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
aflăm pe pământ, vorbim o singură limbă, "una singură" ca nealte popoare, și aceasta în oceane de popoare streine ce ne încungiură, e dovadă destulă și că așa voim să fim noi, nu altfel. Vedem dar că cestiunea noastră se simplifică din ce în ce. Românii voiesc a li se garanta uzul public al limbei lor pe pământurile în cari locuiesc și vom vedea că toate mișcările pe cari le-au făcut, în acest senz le-au făcut. Față cu această
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se conjugă. Ea este necesară, de asemenea, pentru a se încerca să se ia în considerare apelul insistent care vine dinspre suferințele reale suportate de victimele violenței. Criticile "sociologice", prin caracterul lor totalizant, împiedică acest lucru: negând orice responsabilitate locală, simplificând etiologia violenței într-o simplă producere socio-economică, ele trimit la speranța într-o iluzorie mare seară 11 când armonia postrevoluționară ar rezolva aceste probleme la urma urmei secundare. Dincolo de reconsiderările politice, pe care mulți cercetători ai violenței în școală le
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
puțin "un serviciu civil" (sau, în cazul Franței, "fonction publique"), adică, un fel de organizație publică cu propriile-i caracteristici și modalități de oprerare, și mai mult o organizație oarecare, ca orice altă organizație din sectorul privat. Bineînțeles, acest lucru simplifică ceea ce reprezintă de fapt o situație destul de complexă, iar o trăsătură a statului contemporan este faptul că, în prezent, coexistă un număr de modele concurente ale administrației și politicii publice în interiorul aceluiași stat fară ca vreunul dintre ele să fie
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]