2,521 matches
-
eu, această testare empirică nu a fost încă pusă în practică. Una dintre primele strategii care apar în repertoriul copilului, cel puțin la popoarele creștine unde greșelile sînt imediat remarcate, este trucul menționat mai devreme de a-și încrucișa degetele, simulînd astfel semnul crucii și evitînd pedeapsa divină pentru păcatul de a minți. Alte tactici sînt acelea pe care Pascal le-a dezaprobat, fiind practicate de călugări iezuiți din secolul al XVII-lea (Pascal 1967:140). Ele includ eschivarea și "restricția
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
înșelătorie, cu complexitate crescîndă. La un nivel mai primitiv descoperim plante și fluturi care înșeală prin aspectul exterior; aceste specii nu au încotro, fiind nevoite să inducă permanent în eroare. La un alt nivel, există păsări care încearcă să păcălească simulînd rănirea; trebuie să apară un stimul corespunzător, după care urmează involuntar reacția la acesta. La un al treilea nivel, întîlnim animale care învață să mintă, cum este spre exemplu cazul cîinilor care pretind că au un picior lovit deoarece experiența
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
lansată de Bok (1978:18) care vorbește de situația cînd toate afirmațiile ar fi "adevărate sau false în mod întîmplător"; atunci, spune ea, "acțiunea și opțiunea ar fi subminate din start". Și aceasta este o condiție ipotetică; ar putea fi simulată în laborator, însă în lumea reală e greu de crezut că ar putea exista. Puțini autori au discutat despre situația extremă în care toată lumea ar spune permanent doar adevărul; nici pentru această circumstanță nu există dovezi în lumea reală, cu privire la
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Diferența dintre cele două concepte sau termeni opuși este întotdeauna însoțită de o diferență ascunsă înăuntrul fiecăruia dintre termeni. Niciunul dintre ei nu este pur identic cu sine, complet prin sine, sau complet închis față de celălalt, deși acest lucru se simulează. Astfel, se sugerează că totalitățile, fie ele conceptuale sau sociale, nu sunt niciodată complet prezente sau pe deplin stabilite. Mai mult, nu există stabilitate pură, ci doar stabilizări mai mult sau mai puțin reușite, deoarece există o anumită cantitate de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
considerații cu privire la ironie pe care le vom nuanța și relaționa concret în analiza discursului polemic arghezian. Privind-o "ca agent de ficțiune", C. Munteanu îi explică astfel mecanismul de funcționare: "Semnificatul real (mesajul real) este camuflat de un mesaj literal. Simulând mesajul real, deturnându-l prin ingredientul literal, ironia în pamflet complică structura textului, care apare ca un eșafodaj de enunțuri și artificii ale ironistului"47. Gândită ca modalitate literară operantă în text, ironia își relevă particularitățile atunci când e situată în
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
parodie, calambur, anecdotă etc.) Legată, psihologic vorbind, de plăcere, ea comportă un "efect de reversibilitate" mereu posibil, devenind "principiu de mișcare indispensabil imaginației" pe care textul polemic arghezian îl valorifică din plin. Gluma are rolul de a neutraliza agresivitatea, chiar simulând-o, mizând pe reactivarea sentimentului infantil al "bucuriei distructive" (J.-Ch. Darmon) pentru că: "În pamflet, ca și în comedie, și ca în toată satira, rezidă puterea imbatabilă a surâsului"51. În structura sa profundă, gluma reflectă ideologia polemistului și sistemul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
genul: "cititorul a constatat" sau "aș fi voit să mai stăm de vorbă cu cititorul și despre alte subiecte decât (...)". Formalismul adresării traduce o reverență în fața publicului, perceput ca destinatar colectiv sau individual, atitudine prin care polemistul se distanțează strategic, simulând poziția protocolară în fața unei instanțe superioare. Acest Tu, convertit metonimic în El (țara, cititorul etc.), este, în esență, beneficiarul, ipso facto, al polemicii literare. Efortul persuadării îl vizează implicit pentru că, până la urmă, el stabilește învingătorul. În alte situații, adresarea directă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
argumente punctuale (uneori chiar numerotate, pentru a facilita coerența ideatică), aserțiuni categorice cu verbe verdictive și comportative (J.L. Austin), enunțuri cu caracter axiomatic, strategii proleptice etc., dublate de o juvenilă gesticulație retorică. Astfel, tonul capătă accente patetic-imperative sau retoric-interogative care simulează efortul persuadării. De fapt, avem de-a face cu piruete gratuite, executate condescendent în locul în care discursul riscă să fie afectat de rigiditate. Spre exemplu, după o scurtă pledoarie despre timp și fericire, filosofare de îndrăgostit imberb, conchide eminescian: "E
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
acest din urmă caz, sentimentul ororii este accentuat prin transferarea culpei asupra unui tu imaginar, ipotetic și, evident, punibil, în măsura în care duce la îndeplinire previziunile. E frecventă, la Arghezi, această punere în discurs care se relevă ca un joc al enunțiatorului: simulând interpelarea performativă a unui partener nedefinit, el alege, fără îndoială, rostirea cu cel mai puternic efect perlocutoriu. Să urmărim exemplul: "Decum pleci la război, mentalitatea ta trebuie să se schimbe atât de radical încât să nu mai simți în tine
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
interogația are, la Arghezi, o funcție complementară pe de o parte relevă tensiunea emoțională și dinamismul participării la dialog, iar pe de altă parte, grație conținutului virtual (acuzație, reproș, resentimente etc.) pe care îl transmite, accentuează, printr-o tehnică subsidiară, simulând atitudinea dubitativă, latura persuasivă a discursului. La fel, exclamația retorică, departe de a fi expresia unui patetism necenzurat, este, în textul polemic arghezian, amprenta unei agresivități gratuite ca izbucnire scurtă și necenzurată a pamfletarului: "Cu ce ușurință vă hrăniți din
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
satiriza o întreagă clasă politică, el inventează un personaj-tip al cărui nume Ubibene, sugerând cameleonismul și oportunismul demagogilor care se călăuzesc după adagiul latin, reprezintă indiciul prim că dialogul imaginar se poartă exclusiv pe terenul satirei. Aici discursul poetului simulează falsul panegiric, în manieră caragialiană: "Admirația mea fizică e mai ales politică, iubite Ubibene, și dacă mi-am permis să-ți adresez acatistul meu cu cădelniți, m-am gândit de preferință la capacitățile dumitale de ubicuitate. Te văd lângă un
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
nu a intuit întotdeauna corect mersul istoriei, a anticipat, cu siguranță, consecințele dezastruase ale extremismului ideologic de orice fel. În pasajul citat, prozopopeea duce tensiunea descrierii hiperbolice la un nivel de maximă eficacitate retorică. Din punct de vedere tactic, polemistul simulează retragerea din enunț, plasând exclamația incriminantă în gura adversarilor săi. Așadar, aici, pluralul persoanei întâi nu-l include pe autor, ci apare ca autodescalificare imperativă a personajelor negative ale microficțiunii. Un alt procedeu de fictivizare a obiectului polemicii este anecdota
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Nebunul regelui"254 prefigurează disimularea argheziană prin asteism și diasirm, figurile de bază ale polemicii literare urbane. E un model de pamflet politic care combină ironia prin antifrază și zeflemeaua neagresivă, "glacială și nepăsătoare fața de obiect"255, și care simulează, cu o naivitate perfidă, acceptul ironistului față de deciziile politice ale adversarului său. Doar titlul lasă să se înțeleagă dispoziția ironică a autorului, prin trimiterea la unul din personajele clasice ale literaturii comice din toate timpurile: nebunul. În cel mai general
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
băieților sportivi lungiți în soare". Comicul debordează, cu fiecare pasaj, în planul stilistic, uzând, din plin, de un lexic al corporalului rizibil, de oximoron (figura, prin excelență, a umorului paradoxal), de perifraza și epitetul eufemistice, iar în cel al enunțării, simulând condescendența prin performative și prescriptive ale bunei-intenții. La un moment dat, adversarului i se oferă stratagemele unei corespondențe familiale reușite, printr-un raționament deplasat și absurd, care se finalizează cu o aluzie malițioasă: "...vei întrebuința, după ce te stabilești la Tekirghiol
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
regăsește, în el, cinismul călăului pentru care execuția publică nu mai are nimic spectaculos. În "Asasinarea unui mort"266, Arghezi proiectează asupra victimei sale, un literat-dramaturg căruia nu-i recunoaște nici o calitate artistică, imaginea unui cadavru (literar) în descompunere și simulează preocuparea de a feri tinerii talentați de "aerul de miazme și putrefacție". Aici, prin limbajul figurat, bazat pe sugestie senzorială, pamfletarul transpune obiectul rizibilului într-un scenariu comic-funerar, însă procedeul depășește umorul negru (care e brut și respinge metaforizarea) și
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
o greșală de tipar) denunțată, fără indignare, de pamfletar: "domnul C. Rădulescu-Motru scrie că "Atât statul cât și cultura sunt cuvinte răbășite"". Sublinierea grafică e un prim indiciu al dilemei semantice în care pare să se găsească autorul. De aceea, simulând ignoranța și curiozitatea, își propune, o "cercetare" amănunțită. Efectul comic e speculat, mai întâi, la nivel fonetic, prin disonanță și prin ludicul compunerii și al desinențelor, apoi prin contrastul atât de izbitor între semnificația inferioară a termenului și pretenția abordării
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a domnului Iorga: numai cele bune sunt ale domniei sale". Dar atacul disimulat nu se oprește aici: conținutul citatului incriminant va fi reiterat, strategic, în text, prin două paranteze ce stârnesc râsul. Reamintind cititorului că vorbește despre "cartea domnului Iorga", insistă, simulând intenția (auto)convingerii: "(da, a domniei-sale!)" , pentru ca, apoi, spre finalul articolului, să întărească și mai comic, prin argoul hâtru cu iz slugarnic, semnificatul blamabil din enunțul advers: "(să chiorăsc dacă nu-i a domniei sale)". Și vanitatea adversarului face obiectul unei
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sau absurd. "‹‹Iudaica›› în idiș"307 este unul din textele concepute, aproape exclusiv, în registrul unui comic subversiv, mizând din plin pe efectul incitant al antifrazei, pe care Arghezi o prelungește, ispitit de bulversarea logicii raționale, cu o alta, ce simulează naivitatea infantilă: "Domnul Iorga e incontestabil un mare român, ceea ce nu-l împiedică să fie și un foarte mare iudeu". Pretenția anulării incompatibilității dintre etnii, prin falsa acceptare a paradoxului, trimite la o logică puerilă, amuzantă prin conexiunile bizare. Iată
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
comporta ca un "expert", dar întotdeauna mai curând sub forma interogativă decât normativă); să fie tot timpul disponibil; să nu șocheze prin cunoștințe, vocabular etc. Cercetătorii cu experiență spun că este important să aibă (să capete, să se simtă, să simuleze) statutul de invitat în mediul cercetat și să adopte un comportament în consecință: să fie politicos, simpatic, răbdător, tolerant, să evite să ia partea cuiva, "să creadă totul și nimic", să se mire mai mult decât să judece, să ia
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
deviația standard; este media aritmetică a măsurătorilor. În acest mod se studiază atât coloranții individuali, cât și amestecurile de coloranți în condițiile diferite de mediu, dar și în prezența diferitelor substanțe utilizate la vopsire, soluții cu o compoziție complexă, care simulează condițiile reale existente în apele reziduale. Ulterior, datele obținute în experimentele de adsorbție pentru un domeniu larg de concentrații ale adsorbatului și doze de adsobent se prelucrează și se interpretează după cum se va prezenta în continuare în Capitolul 2.3
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
încărcate negativ carboxilat și fosfat disociază mai mult, iar cele aminice încărcate pozitiv mai puțin, cu rezultate în creșterea reținerii Methylene Blue și diminuarea pentru Reactive Red 4 (Cai și al., 2009). Speciația biomasei în funcție de pH-ul soluției a fost simulată conform tipurilor și numărului de grupe funcționale ale nămolului activ (Figura 4.54). La pH < 2,0 aproape toate situsurile de legare au fost ocupate de protoni, iar reținerea colorantului bazic Methylene Blue nu a fost favorizată. Pe măsură ce pH-ul
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
anionici și se bazează pe atracția dintre adsorbentul bogat în situsuri pozitive și molecula colorantului anionic. A fost investigată microalga care apaține speciei Spirogyra ca biomaterial viabil pentru decolorarea colorantului azo Reactive Yellow 22, existent într-o soluție sintetică care simulează o apă reziduală. Rezultatele obținute în urma experimentelor statice relevă dependența capacității de decolorare a microalgei atât de concentrația colorantului, cât și de biomasa de algă. Pentru elucidarea mecanismului au fost determinate, paralel cu procesul de decolorare pH-ul, potențialul redox
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
un bioacumulator promițător pentru îndepărtarea ionilor metalelor grele și a coloranților reactivi din efluenții reziduali (Taștan și al., 2010). 4.4.6. Efectul altor coloranți Studiul biosorbției unui colorant sau a unor coloranți dintr-o soluție multicomponentă de coloranți care simulează efluenții textili industriali este important pentru proiectarea ulterioară a procedeelor de depoluare. În timp ce există numeroase studii despre reținerea unei singure specii de colorant de către microorganisme, se cunoaște relativ puțin despre efectele combinate a doi sau mai mulți coloranți și despre
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
cărui valoare a fost de 121,5 mg g-1 biomasă, care concordă bine cu datele obținute experimental. Din forma neliniară a modelului Thomas s-a obținut valoarea constantei de viteză kTh de 0,002 L mg-1 h-1. Curba de străpungere simulată prin modelul Thomas prezentată în Figura 4.93 concordă cu datele experimentale. În următorul stadiu al experimentului colorantul reținut a fost eluat cu HCl 0,1 mol L-1. Curba de eluție (Figura 4.93) prezintă o tendință generală și
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
care să ia în considerare proprietățile fizico-chimice ale diferitelor clase de coloranți. De aceea, sunt necesare studii aprofundate care să elucideze influența structurii chimice a coloranților asupra capacității de adsorbție și a mecanismului implicat. Condițiile experimentale trebuie alese pentru a simula pe cele existente în ape reziduale reale. Cu toate că există un progres remarcabil în cazul unor sisteme sorbent neconvențional-colorant la scară de laborator, aplicațiile la nivel industrial sunt limitate și ar trebui intensificate în această direcție.
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]