11,710 matches
-
un volum de Proust, la întîmplare ales, la orice pagină, găsesc cîte un rînd care se pretează la paranteze, la comparații, la întrebări. Astfel că nu există decît un mijloc de cunoaștere a operei acesteia: lectura particulară, serioasă, în deplină singurătate. Nu este nici o greutate. Trebuie numai răbdare pentru primele pagini, după aceea atmosfera îți devine apropiată." (p. 111) Dar cel care i-a închinat lui Proust cele mai miezoase pagini rămîne Camil Petrescu. L-a iubit atît de mult că
Memoria involuntară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8571_a_9896]
-
omenescului. Excepționala intuiție a contradicțiilor psihologice îl conduce spre alte escapade spirituale. Există însă și o omogenizare. Departe de a fi previzibil și univoc, cinicul său, - Jiquidi, bântuit și el de diverse manii, îndură ca Ivan cel Groaznic spaima de singurătate. Dispare însă auxiliarul mistic. La bătrânul amfitrion transpare teama în fața zidurilor închise. Claustrofobia îl poartă pe străzi, evadează în scurte pauze din locuința sufocantă. El efectuează plimbări în pas alergător ca să curme melancolia. Se surpă alura de infailibilitate când despică
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
întregi generații. Există speranța că dacă partea "scripturistică" e la pământ, rămâne șansa comunicării directe. Or, constat că lucrurile merg mână în mână. Acești oameni fie n-au ce să-și spună, fie nu găsesc necesar să coboare din propria singurătate cyberspațială pentru a-și împărtăși trăirile. Generalizarea "blogosferei" nu e decât simptomul unei boli ajunse la metastază. Ambiția supremă a omului tânăr de azi nu e să comunice: el vrea să aibă dreptate. Pentru micul lui adevăr sacrifică totul. Inclusiv
Când ați scris ultima oară o scrisoare de dragoste? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8595_a_9920]
-
planetei prin transmisii de televiziune, au fost strânse în albume care i-au consacrat faima. A cunoscut iubirea și a pierdut-o, într-unul din războaiele din Balcani. S-a retras într-un turn (sau far) ca să-și îndure în singurătate suferința, întrebările, pierderile. În spațiul închis, izolat al turnului, înfățișat ca o curiozitate a locului de vocea feminină care le oferă turiștilor turul orașului, el își duce propriul război cu sine. Rememorează ce a trăit, încercând să transpună în fresce
Granițele ficțiunii, după Arturo Pérez-Reverte by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8591_a_9916]
-
aparte, este un bărbat acrișor, disonant, este o agrișă de bărbat care iuțește viața, o necumințește" (p. 105), "un mănunchi de tânjire misterioasă" (p. 109), "smocuri de clarobscur atârnând peste sfială", "tufăriș de închipuiri și fierbințeli mereu suspendate" (p. 109), "singurătatea este o formă de năprăsnicie" (p. 113), "o spumă de gânduri și tânjiri și reacții" (p. 114). Și aici, în fine, lista de monstruozități se încheie. Am ajuns la Postbărbați. Rizibilă, literalmente, în tentativele ei de fantasmare, cu o "lenjerie
Amintiri venerice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8601_a_9926]
-
aplecare spre scene din realitatea dură. Fiecare text al său urmărește o suferință de observator, al lumii ce se sălbăticește fără istov, al subțierii răbdării de a-i suporta grăbirea ca spre un neant interior, ca spre autopărăsire într-o singurătate fără traducător. Dorul de a comunica normal, de a te manifesta cu bunătate asupra semenilor neurastenici, o face pe tânăra poetă să pară a exagera, cu trecerea prelungită în revistă a maladiilor timpului prezent. Aflând că se pregătește pentru o
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8616_a_9941]
-
despre ea undeva. Tot din lecturi știu că morții sunt azvârliți în mare, că alimentele nu se cumpără cu bani, ci cu frunză de coca. Romanul l-am scris la câteva decenii după ce-am revenit din Columbia, într-o singurătate absolută, citind documente, folosind mărturii din presă, de pe internet, din alte cărți. Viața în Chocó era exact ca în roman în anii 70, dar fără violență, acum însă s-a instalat și violența despre care pomenesc în carte. Trăiam într-
Nuria Amat Sîntem aleși pentru anumite lucruri by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8614_a_9939]
-
între timp un cunoscut comentator sportiv la televiune, însurat și tată a doi gemeni cu actuala sa nevastă. Dacă povestea de dragoste propriu-zisă este destul de încurcată și pe alocuri neverosimilă (așa cum numai destinul poate să le combine, după ani de singurătate și resemnare, când Roxana începe relația imposibilă cu Matei, în viața ei reapare, deus ex machina, și fostul iubit din tinerețe care îi propune să-și recunoască fiul, să divorțeze și să se însoare cu ea, bașca un personaj bizar
L'amour soudain by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8630_a_9955]
-
ceea ce dă cu adevărat greutate valorică spectacolului este că realizarea lui coregrafică servește întru totul ideile pe care și le-a propus. Și ceea ce și-a propus nu este deloc un lucru simplu de realizat. Dacă secvențele intitulate Sărutul sau Singurătate în doi sunt relativ mai ușor de abordat, în schimb să creezi o partitură de dans cu titlul Orgasm și să reușești să nu fi vulgar, fiind în schimb expresiv, este o performanță. Și tot astfel, să concepi o altă
URBAN KISS sau CUM RENAȘTE O COMPANIE DE DANS by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8637_a_9962]
-
Sora mea moartea bea cât bea/ din viața mea/ apoi îmi adoarme, cuminte,/ pe umăr." Aceeași combinație obsedantă moarte-beție-poezie apare și în alte poeme, ducând, inevitabil, cu gândul spre lirica lui Bacovia. Sentimentul, resimițit acut de cititor, este unul de singurătate, de goliciune interioară, de dilatare a timpului și de repetitivitate mecanică. Entuziasmul a dispărut de mult, nici o rază de lumină nu își face loc în acest univers noros, procesul de creație însuși ia forma unei banale comenzi de inspirație, făcute
Poeme din anticamera morții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8655_a_9980]
-
cînd fluorescent, cînd fumigen al barurilor de noapte o amplifică în tăceri care parcă vibrează somnolent sau cu un fundal discret din care răzbate tînguios șoapta unui saxofon. Sunt stări care condensează subtil în noapte cu ceva din incomensurabila, dizolvanta singurătate care se prelinge din gîtlejul aurit al saxofonului lui Jan Garbarek. Filmul se încarcă încetul cu încetul cu energie, devine fluid și capătă ritm devenind un road movie din care regizorul alege cîteva zile precizînd distanța față de epicentrul reprezentat de
Chagrin d'amour cu gust de afine by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8387_a_9712]
-
îmbinarea perfectă între muzică și dans. Regizat de către Flufee Production, videoclipul a fost filmat timp de două zile, într-o vilă din Săftica și trei locații din București. Grupul de indietronic ANTARCTICA a lansat videoclipul oficial al noului său single, „Singurătate urbană”, un featuring cu rapper-ul Raku. Ideea unei colaborări între Delia, solista Antarctica, si Raku a apărut în urmă cu mai mulți ani. Alături de ei au lucrat Tudor, Mircea, Joco și Mirko, ceilalți membri ai trupei Antarctica, „Singurătatea în
Nume noi by Dorin MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83965_a_85290]
-
single, „Singurătate urbană”, un featuring cu rapper-ul Raku. Ideea unei colaborări între Delia, solista Antarctica, si Raku a apărut în urmă cu mai mulți ani. Alături de ei au lucrat Tudor, Mircea, Joco și Mirko, ceilalți membri ai trupei Antarctica, „Singurătatea în mulțime pe un fundal sonor optimist - acesta este cântecul orașului”, spune Delia. Ea nu este la prima apariție alături de un artist de hip-hop, fiind vocea care a cântat binecunoscutul refren al piesei „2 în 1” alături de R.A.C.L.A.
Nume noi by Dorin MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83965_a_85290]
-
fundal sonor optimist - acesta este cântecul orașului”, spune Delia. Ea nu este la prima apariție alături de un artist de hip-hop, fiind vocea care a cântat binecunoscutul refren al piesei „2 în 1” alături de R.A.C.L.A. Versurile și compoziția piesei „Singurătate urbană” aparțin Deliei și lui raku, iar orchestrația a fost realizată de membrii Antarctica. Piesa a fost înregistrată în studioul No Stress Media, mastering - Dan Georgescu (byron). După ce a participat la concursul Vocea României, CRIȘTI NISTOR a avut numai de
Nume noi by Dorin MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83965_a_85290]
-
degradate. Un catalizator și un suport al violențelor purificatoare. Sângele, sputa, sperma, transpirația acră, toate fluidele corporale și dejecțiile imaginabile intrau în tabloul general și personal. Căminul lui Andrei Doboș, dimpotrivă, pare un mic paradis. Nu este un loc al singurătății "colective", dramatice, un cadru constrângător și respingător în aceeași măsură. Aici colegii discută molcom, beau gospodărește și se tachinează blând. Lobonțiu începe să zică ceva, Carmen are niște "pantaloni de pijama mișto/ așa nu-știu-cum/ plinuțo-delicați cu picățele", iar Filip, Derevlean
Căminul liric by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8399_a_9724]
-
amintiri. Răsfățată de ele, se dă în spectacol în lună plină. Larg, dezinvolt, cuceritor. În spate sînt furtuni, în față sînt neliniști, unele cu neputință de înfruntat prin text. Și totuși, cine nu crede că patima stăruitoare învinge frica, ursuzlîcul, singurătatea să citească această carte. Poate că speranța ce-am văzut-o pe-un perete, Believe in Art. It will pay back, n-o să ne mai pară - hm! - crasă naivitate. Va fi, atunci, și meritul unei cărți de bună ascultare, datorate
Gesturi largi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8407_a_9732]
-
răspândiseră, când "grădina" și "bodega" dețineau supremația în preferințele românilor. Stațiile de amplificare nu cuceriseră restaurantele, așa că, între o melodie și alta interpretate de mica orchestră, oamenii discutau însuflețit. Localurile de altădată erau reale spații ale comunicării, și nu ale singurătății în grup, așa cum le percep astăzi. Mă văd, mic domn Goe, cu halba de sirop cu apă minerală în față, absorbind ca un burete ultimul cuvințel al discuțiilor, adeseori pline de echivocuri și aluzii sexuale, între maturi. Ciudat, nu-mi
Când v-ați îmbătat ultima oară? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8414_a_9739]
-
dar nu lăsa impresia că-ți trasează directive, pentru că avea delicatețea să nu verifice dac-ai făcut ceea ce-ți sugerase. L-am văzut, desigur, bând și în restaurante, în "bufete" și în grădini. Dar nicăieri ca atunci când bea în singurătate nu citeam în gesturile și-n expresia feței sale cât de adâncă putea fi suferința unui om. Atunci, cutele deveneau și mai adânci, aerul de marțială, invincibilă solemnitate se transforma într-o mască îndărătul căreia nu dispărea doar omul, ci
Când v-ați îmbătat ultima oară? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8414_a_9739]
-
Imaginile poetice, asocierile insolite, răsturnarea reprezentărilor curente lasă loc filozofării morale, cu atenție distributivă la tot ce mișună-n jur, și cu credința adâncă în mâna tămăduitoare a dumnezeirii: Dacă masa înseamnă fluxul și refluxul dorinței, individul este imnul înălțat singurătății. Învață să fii singur și vei deveni nemuritor. Dar cum poți viețui singur, într-un univers plin de cărnuri palpitânde? Între a fi multiplu și a fi continuu, omul a ales multiplicitatea. (...) Unicul - prezența sa multiplă. Masa - concentrarea într-un
Hyde Park by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8421_a_9746]
-
parcă altfel măsurată în timpul ceasurilor melodiei. Descopeream acum sunetul poetic meridional, profund deosebit de taina trăirilor în timpul alpestru. Nu mă întreb degeaba: pot fi oamenii atât de deosebiți în felul lor de a simți? Iată, mari compozitori de operă, trăind o singurătate care apelează la nuanța glasului, meditând astfel asupra afectelor, suferințelor sau destinului, cum se întâmplă cu un Dolente imagine bellinian, cu o Serenadă de Mascagni, care nu este doar dragoste, sau cu una din Iubirile pierdute verdiene. Vocea sună altfel
Ceasurile liedului ?i melodiei by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84244_a_85569]
-
stare să-i scoatem din apă. Nu erau mari, dar înspăimîntător de mulți. Eu îi prindeam iar băiatul meu îi punea în juvelnic.După vreo trei ore, soția mea mă sfătuiește să mă astîmpăr. Se umpluseră amîndouă juvelnicele. Bănulescu, în singurătatea lui, își umpluse și el juvelnicul. Pescuise cu o singură undiță, pe care o ținea în mînă și cînd simțea peștele în cîrlig îl scotea din apă. El fusese de fapt campionul acelei zile. Pe seară, cînd am ajuns în
La pescuit cu Ștefan Bănulescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8435_a_9760]
-
august, orele 19.00 AVANPREMIERA SCRISOARE CĂTRE CASANDRA de Pedro Eiras Cu: Cristina Casian, Liviu Pintileasa Regia: Andrei și Andreea Grosu Scenografia: Vladimir Turturica Scrisoare către Cassandra este încercarea lui Pedro Eiras de a supraviețui unei lumi în care violența, singurătatea și moartea înfloresc amețitor. Doi îndrăgostiți , o scrisoare și depărtarea. Fragilitatea discursului teatral e potentat de fundalul imaginat de autor: războiul. Se vorbește despre un soldat condamnat care a făcut tot ce-i stătea în putință pentru a evita nebunia
Căldură? MARE?, la Teatrul Unteatru. Vezi programul lunii august by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/77602_a_78927]
-
istoriei. Constat acum, când romanul a apărut în limba română, că filmul se baza pe doar primele două capitole ale romanului! Cititorul român va resimți un șoc mai puternic decât cel provocat de Gabriel García Márquez cu Un veac de singurătate: povestea unei familii urmărită pe parcursul unei jumătăți de secol în care trei generații au de înfruntat alte și alte orori: clanul sorgului roșu are drept cuplu originar pe tânăra Dai Fenglian și iubitul ei, comandantul Yu, iar sorgul devine treptat
Cele mai frumoase... by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7774_a_9099]
-
Dan Chișu, cheia se află în mâinile lumii mondene. Sunt convins că mulți din anturajul autorului se vor fi regăsit, mai ales femeile, în roman. Personajul lui Dan Chișu se numește Dan. Are 48 de ani și-i dă târcoale singurătatea. Ceea ce, desigur, nu-i deloc plăcut. Biografia sa este cea a play-boy-ului român din anii comunismului și postcomunismului: frumușel, îndrăzneț, aventuros, pasionat de teatru și film și căpătând un fel de glorie printre candidați, studenți și profesori după ce ratează de
Și vedetele scriu! by Constantin Stan () [Corola-journal/Journalistic/7778_a_9103]
-
cînd intra in tunelul de la Bîrnova: / cum toată suflarea era cuprinsă de aceste audiții colorate, / pînă la urmă doar paharele mai vorbeau între ele" (Vangheaua). Apreciind că "mai bine stau zile și nopți în burta unui birt / și ferit de singurătățile igrasioase din burg", își propune "cu zîna verde să o luăm de la început", probabil cu absintul, la deese verte, licoare proslăvită de celebrul tavernal care a fost Paul Verlaine.
O poezie mizerabilistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7785_a_9110]