11,011 matches
-
Să evocăm doar Clipa cea frumoasă,/ când frunte-n frunte-am stat și barbă-n barbă,/ împodobind singaporeana masă/ Cu votcă pură, sub lumina oarbă!// Curgea prin noi un timp curat o Clipă/ Prea densă pentru-a anilor risipă!// Eternă slavă bardului Dimov,/ într-amintirea cuvioasei ore/ când preacinsteam idei la „Singapore”/ și viziuni și visuri de liubov!” Poetul nu se teme de moarte și-și îndeamnă prietenul să privească optimist în viitor: „Nu ne-am văzut de mult! Deacuma, încă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
sus” (v. M. Eliade, Jurnalul portughez, 2010, p.141). “Când îmi închipui cum vor pieri elitele românești, cum se vor suprima personalitățile, cum se vor desțăra sute de mii, poate milioane de români, ca să piară ghimpele român din marea comunitate slavă, mă apucă un fel de disperare”, nota Eliade pe 9 martie 1944 (p.204). Fete de soare Fructe din nisip horesc cu fețe de ceară Pe la amiezi și nici un nume nu și-au dat Uitarea le-a cuprins din chip
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
de cele mai multe ori - Bachtalo Krecunu thai bachtalo nevo bers - ilustrează influențele reciproce dintre română și rromani (pe un site polonez se face totuși diferența dintre această urare - prezentată ca fiind a țiganilor din România - și cea a țiganilor din țări slave - Vesele Vanoce!). Crăciun e termenul preluat din română, odată cu toată structura urării (Crăciun fericit și an nou fericit), iar adjectivul bahtalo evocă substantivul baht ("noroc") și transpunerea sa în limbajul familiar-argotic românesc, baftă ; de altfel, în argoul românesc a pătruns
Urări în mai multe limbi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11035_a_12360]
-
grele la activ: rasismul în Crash, McCarthy versus libertatea presei în Good Night and Good Luck, palestinieni vs. israelieni în Munich, homosexualitate versus societate în Brokeback Mountain și, scriitorul-exploatator al unui subiect contra conștiinței morale în Capote. Ultimul nu e (slavă domnului Miller) o biografie din aceea sălcie ca Walk the Line. În loc să bată praful de pe tobă despre cum Capote și-a tras homosexualitatea din relațiile dificile cu mămica lui, Miller se concentrează asupra unui episod care i-a dus cariera
Mărșăluind pe covorul roșu by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10830_a_12155]
-
ieșea pe ușă cu un polonic de supă de rață, Tania Zerobeșnaia, sora de lapte cu Marfa Zobroșnaia, binefăcătoarea noastră. De la ea milionul de euro, în giuvaeruri. Ne iubește, asta nu se măsoară în bani. Ce știi, dumneata, despre femeia slavă? Slabă șansă să fi întâlnit măcar una în viața dumitale. |sta coșmar! noroc că n-are nici un suport în realitate. Firi sensibile din parlamentul țării, poate chiar nițel pragmatice, au avut grijă să împiedice votarea unei asemenea enormități. Tihna casei
Home, sweet home... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10817_a_12142]
-
aripi improvizate. Dar numai dacă vrea, căci are și alternativa de a căuta, fie și zadarnic, o ieșire terestră. O bâjbâială prin întuneric este metafora cea mai frecventă a cunoașterii poetice argheziene, o rătăcire prin beznă, o explorare alternativă a slavei și o sondare a adâncului. Scriitorul are aceste ,haruri", cum recunoaște unul dintre poemele lui târzii. De-o parte, ,muntele de ceață", imposibil de clătinat sau de risipit, de cealaltă ,un puț adânc", un izvor de nedumeriri, ce nu poate
Proteu în labirint by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10846_a_12171]
-
gîndul la propria sa posteritate, cu gîndul de a rămîne în amintirea rudelor și a prietenilor, Valeriu Gherghel mărturisește, cu autoironia care îl caracterizează, că motivul său este unul mult mai mundan și ține de stricta contemporaneitate: , Poți fi uitat, slavă Domnului, chiar în viață fiind..." Ce rost are o carte despre ,ceremonia lecturii" din Antichitate și Evul Mediu într-o epocă în care a început să se discute deschis despre dispariția cărții? La ce bun această risipă de erudiție și
Înapoi la clasici! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10898_a_12223]
-
dobândește numai prin educație și experiență, grație cărora harul, acel embrion ce stă ascuns întocmai ca focul în cremene, surâde și, precum flacăra care izbucnește doar atunci când cremenea este lovită cu amnarul, iese la lumină prin instrucție și rutină. Și, slavă Domnului, a avut atât de la cine să deprindă intimitatea limbajului muzical cât și unde să-și ascută bagheta. Ștefan Niculescu și Constantin Bugeanu (la București), Hans Swarowski și Karl Osterreicher (la Viena), Sergiu Celibidache (la München și Trier) i-au
Dirijatul ca proba de viata by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10142_a_11467]
-
III-a, 1945, p. 122). Interferența paradigmelor e produsă de identitatea semantică și de apropierea fonetică a celor două verbe. De fapt, situația e ceva mai complicată, întrucât etimologia lui a voi este controversată (a fost explicat ca împrumut din slavă, ca derivat regresiv din substantivul voie sau chiar ca refăcut din forme ale lui a vrea - "eu voi"). Pentru unii lingviști, evoluțiile în timp ale lui a voi și a vrea sînt indisociabil legate (ca în atestările vechi sau în
"Vroiam..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10159_a_11484]
-
lotușii de inimă în zei." (Sărbătoarea primăverii). Mira Lupeanu trece cu ușurință de la o poezie domestică la una cosmică. Perspectiva se lărgește pe neașteptate, până la a cuprinde vastitatea spațiului celest. Atmosfera este una de măreție calmă: "Vâslește Stea Polară-n slavă,/ În luntrea unui veac întors,/ Strălucitoare-n foc de lavă/ Arzând apus din fire tors." (Li Tai Pe). Dând dovadă de curaj artistic, poeta își imaginează la un moment dat un hoola-ho pcosmic: femeia face să se învârtă în jurul ei
A fost o data o poeta by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10153_a_11478]
-
în apele parfumate ale haremului, de negustor misterios și de iluzionist prin bîlciurile lumii, dar cu priviri de moralist și cu gîndul împovărat de speranța că de după orice colț sau din orice tufiș Dumnezeu i se poate revela în toată slava lui orbitoare, Ilfoveanu, mai aproape de uscăciunea monastică și de spaimele ascunse că niciodată flagelarea nu ajunge pentru a stîrpi nemărginitele tentații ale cărnii. In orice caz, Ilfoveanu este visul unui Agopian măcinat de îndoieli și îngreunat de păcate, în timp ce Agopian
Carnaval biblic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10184_a_11509]
-
Theba; o preamărește și Pisandru, care ne informează că atenianul Heracles dorea să ajungă pe pământul istrian, În Sciția, să captureze cerboaica de aur, protectoarea Deltei și a Gurilor Dunării. Îi aduce laudă fertilității părintele epicului, Herodot. Și imnul de slavă este Întregit, ev după ev, de alte genii de pe cele două țărmuri ale sale, precum Schiller, Heine, Petöfi, Jozseéf Attila, Eminescu, Hristo Botev... până la actualul George Filip*. Și aceștia, și alții și mulți alții fac un Înfiorat popas Între Munții
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
la fel de categoric împotriva ideologizării literaturii. La o ședință de la Societatea Scriitorilor, oratorii (citește activiștii) comuniști s-au străduit "să convingă pe auditori că azi nu putem face decât sau artă în folosul imperialismului american (Doamne ferește) sau artă în sprijinul și slava democrațiilor populare, prezidate de U.R.S.S." Astfel, se interzic temele eterne, ca iubirea, visul, gingășia, nostalgia, Dumnezeu, misticismul. Acestea "sunt crimele de lčs-democrație". Eliminarea din literatură, notează consternat, a celei mai mari părți din opera lui Eminescu (să adăugăm denaturarea
între amăgire și dezamăgire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10216_a_11541]
-
Recomandări Dragobetele - Dorina Nițu Dacă Valentine's Day este Ziua Îndrăgostiților la americani, românii în schimb sărbătoresc dragostea de Dragobete. Dragobetele reprezeintă o sărbătoare cu rădăcini slave de rit vechi celebrată pe teritoriul țării noastre pe 24 februarie. Dragobetele este o sărbătoare cu o tradiție relativ nouă, având o "vechime" de 170-180 de ani de la pătrunderea ei în teritoriile românești și păstrate cu precădere în nord-estul, sudul-estul
sărbătoarea iubirii la români [Corola-blog/BlogPost/96743_a_98035]
-
mai adânc din noi. Aș putea să spun că e o ființă în plus în ființă noastră. De ce spune Dumnezeu: Am facut inima ta ca să locuim în ea? El nu locuiește oriunde. Dumnezeu, Care Se simte atât de lăudat în slăvile cerurilor, are plăcerea să locuiască într-o inima de om. Este locul pe care l-a facut special ca să fie găzduit El. Mintea e subordonată inimii. Curățirea inimii ar fi deci un motiv care trebuie respectat în vederea sfintei împărtășiri cu
Despre Spovedanie şi Împărtăşanie [Corola-blog/BlogPost/96763_a_98055]
-
întoarce chestiunea, Byron nu are ce căuta, în epocă, în compania celor doi germani, cum de altfel nu are ce căuta în genere într-o lucrare de istorie a filosofiei apusene. Asta, firește, dacă nu simți nevoia să ridici în slăvi un poet căruia propria ta admirație îi conferă atributele de invidiat ale laurilor filosofici, trecînd astfel cu seninătate peste incompatibilitatea funciară dintre numele poetului și domeniul speculației filosofice. Apoi, preferința îngăduitoare pentru filosofii anglo-saxoni se simte în atenția pe care
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10791_a_12116]
-
vor constitui deliciul oricărui cititor care, în fine, va avea revelația faptului de ce lucrurile merg atât de greu în România. Nu pot, în schimb, să nu citez concluzia lui Mircea Răceanu privind această sinistră instituție: ,... așa cum se cunoaște astăzi - și, slavă Domnului, exemplele concrete abundă în acest sens - organele Securității s-au opus cu vehemență instaurării unei societăți democratice în România, sabotând, sfidând și ignorând în acele zile de decembrie și ulterior, orice efort real în această direcție și încercând în
Sandvișuri cu bolovani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10776_a_12101]
-
întoarce chestiunea, Byron nu are ce căuta, în epocă, în compania celor doi germani, cum de altfel nu are ce căuta în genere într-o lucrare de istorie a filosofiei apusene. Asta, firește, dacă nu simți nevoia să ridici în slăvi un poet căruia propria ta admirație îi conferă atributele de invidiat ale laurilor filosofici, trecînd astfel cu seninătate peste incompatibilitatea funciară dintre numele poetului și domeniul speculației filosofice. Apoi, preferința îngăduitoare pentru filosofii anglo-saxoni se simte în atenția pe care
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10810_a_12135]
-
consultez longtemps votre esprit et vos forces.” atunci n-am avea nefericirea să vedem de-alde ție și nu am fi amenințați la multe alte nenorociri de acest fel! Dar mângâie-se d-ra, că nu e singura. Tagma barzilor răsuflați, slava Domnului, e destul de respectabilă - căci nu tot românul e născut poet? Sfârșind, găsim prilejul de a cita adânca observare a nemuritorului Eminescu: Multe flori sunt, dar puține Rod în lume or să poarte; Toate bat la poarta vieței, Dar se
Debutul lui G. Ibrăileanu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/4011_a_5336]
-
aflați în treabă. Acolo România a avut SIE, SRI, DGA și Armata Română care era în Irak, nu dumneavoastră v-ați ocupat de găsirea ziariștilor. Iar acasă, ca să vă primiți banii de la patroni, ați și inventat. Era să ne încurcați. Slavă domnului că au fost alții mai corecți decât dumneavoastră". Apoi, tonul său s-a înmuiat și a explicat: "L-am apreciat pe Mile Cărpenișan ca ziarist. Asta nu înseamnă că dacă un ziarist a transmis o dată o informație eronată, îi
Băsescu, scos din sărite de o întrebare capcană la un live by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/30579_a_31904]
-
nefandissimos, et divinae Majestati contrarios) și care nu e diferit de cei „care și-au luat [acum] numele de rege și mănâncă norodul și cer biruri, și așa cum se înalță, la fel risipesc totul în jur, după pofta lumească, întru slava deșartă. Ei nu sunt regi, ci trădători”. Câtă deosebire între vorbirea eliptică și temătoare din cap. IV și injuriosul cap. VIII! Schimbarea de ton lasă să se înțeleagă că scurta domnie a sângerosului Rege Samuel se sfârșise, iar cel care
Unde și când a fost scris cel mai vechi tratat din România? by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3092_a_4417]
-
Încă mai aude sunetele instrumentului pe care Încearcă să-l acordeze meșterul modern, prinde și fiecare dintre Întrebările preotului și, chiar si răspunsurile unui diacon ce a trăit În urmă cu opt sute de ani. Apoi, pogoară toții imnii aceia de slavă, vuiesc precum mareea unui ocean. Lumină lumânărilor purtate de miresele lui Iisus, este palida că oricare sfântă. Sunt acolo, nevăzute, În mănăstire, călugărițe care au jurat castitate, sunt și tinere și bătrâne, dar mai sunt și ele, domnițele și jupânesele
Vara Leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
Acolo nu există stafii. Sunt numai oameni că ea, ca paznicul, tot înși din carne și sânge. De acum, ascultă fără interes, cum organistul duce acordajul până la capăt, apoi, intervine cu acel melanj de polifonie și messă medievală. Muzică de slavă crește În amplitudine, se Înalță, se boltește, nu mai are spațiu de respirație și face să pocnească sticlă Încorsetata În cositorul vitraliilor. Au asudat și pereții și fruntea oamenilor ghiciți În stranele foarte Înguste. Călugăritele, colo niște umbre fantomatice Între
Vara Leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
scrisori, amintiri, medalioane etc. Membru al Asociației Jurnaliștilor Australieni. Colaborează la ziare și reviste australiene: The Daily Telegraph, The Sydney Mornig Herald, The Australian. Intenționa să scrie un eseu despre tinerii scriitori australieni. A publicat volumele: Eminescu. Încercare critică, Editura Slava, București 1932 (ediția a II-a, fotocopiată, Sydney, 1979); Cartea cu poeți, Editura Vremea, București, 1935; Franța, 1938-1944. Reportaj precedat de o scrisoare a D-lui Roger Sarret, delegat al Guvernului Provizoriu Francez în România, Editura Cartea Românească, București, 1945
Recuperarea unui scriitor Lucian Boz by Ilie Rad () [Corola-journal/Memoirs/6976_a_8301]
-
numită „Respingerea iubirii”), par a se concentra pe armonizarea iubirii curtenești cu aceea religioasă. Îndemnat să se țină departe de cele lumești, („nimeni nu trebuie să-și irosească zilele în plăcerile iubirii”), cititorul poate astfel spera să dobândească în viitor „slava și viața veșnică”. Desigur, e vorba de un clișeu al epocii, folosit mai ales - așa cum face și Ibn Hazm - în final.
De amore. De la Ibn Hazm al-Andalusi la Andreas Capellanus by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3883_a_5208]