1,475 matches
-
pictură atât exterioară cât și interioară, pe lemn. Obiecte de valoare artistică și istorică: icoanele praznicare: Sf. Gheorghe, Sf. Dumitru, Proorocul Elize cu inscripția Ioasaf Zugravu 1826; Scara lui Iacob 1817 în stil rusesc; icoana Încoronarea Maicii Domnului cu inscripția slavonă indicând anul 1791, iar în dreapta tot Încoronarea Maicii Domnului cu anul 1859 de Atanase Anghel - Ploiești; cărți chirilice. Acces: Biserica mare este construită în formă de cruce, din bârne de stejar îmbinate cu scândură. Are un pridvor deschis susținut de
Mănăstirea Poiana Mărului () [Corola-website/Science/312496_a_313825]
-
morților, movilă de cei morți au făcatu și pre urmă ș-au ziditu deasupra oasilor o bisérică, unde trăiește și astăzi întru pomenirea sufletelor."" Pe peretele sudic al pridvorului, în dreapta ușii gotice, se află o pisanie lungă scrisă în limba slavonă, care reprezintă o cronică murală de o sinceritate impresionantă din istoria Moldovei. Nici cronica lui Grigore Ureche și nici pisania nu precizează cât a durat construcția bisericii. Luând în considerarea proporțiile reduse ale bisericii, istoricul Constantin Turcu (1903-1980) a presupus
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
spre îndemnarea ucenicilor, după povățuirea ce va avea de la ... părintele mitropolitul"". Acest seminar teologic a fost prima instituție de învățământ secundar din Moldova în care s-a predat în limba română (până atunci în școli se preda în limbile greacă, slavonă sau alte limbi liturgice) și una dintre primele școli formale din țară. În opinia istoricului american Keith Hitchins, "obiectivul primar" al mitropolitului Veniamin Costachi a fost "să crească nivelul de pregătire al clerului" ca parte a "planului de modernizare a
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
au făcut mai pre urmă."". În anul 1882, Teodor Burada a descoperit pisania bisericii și a publicat pentru prima dată traducerea inscripției. Pisania bisericii s-a păstrat pe zidul vestic al edificiului, într-un chenar, având o inscripție în limba slavonă care relatează că acest lăcaș de cult a fost construit în mai puțin de cinci luni (27 aprilie - 20 septembrie 1490). Textul inscripției este următorul: ""Io Ștefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voevod
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
păstrat în prezent doar în partea de est a curții. Cu prilejul săpăturilor arheologice efectuate în 1958 pe locul vechii curți domnești din preajma Bisericii "Sf. Ioan" s-a descoperit o lespede funerară din anul 1515 cu următoarea inscripție în limba slavonă: ""[...] Vornicul care a fost ucis la Vaslui mai în jos de iaz și a fost îngropat aici în anul 7023, luna ianuarie [...]"". Micul cimitir aflat în partea de est a curții conține câteva pietre funerare din secolele al XIX-lea
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
un loc de prim-plan. Conform Dicționarului General Al Literaturii Române, lucrarea "Studii de lexicologie biblică" introduce o metodă nouă în abordarea textuala, comparativa, interlingvistica și istorică a lexicului de origine biblică al limbii române. Cunoașterea limbilor vechi (latină, greacă, slavona, ebraica) și a mai multor limbi moderne i-au permis exegetului descrierea unor interesante fenomene de transfer semantic și frazeologic din limbile “sacre” în limba română, produse prin procesul de traducere. Comentariile scrise pentru traducerile biblice publicate în seria "Monumenta
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
17.762 locuitori, iar municipalitatea numără 43.551 locuitori. În oraș trăiește o importanță comunitate de români timoceni. În Negotin sunt sediile Protopopiatului DACIA RIPENSIS, Consiliului Național al Minorității Naționale Rumâne și a Federației Rumânilor din Sârbie. Teza de origine slavona - proto-slavicul "něga" înseamnă "grijă" și sufixul "-ota / /-otina" înseamnă "acțiunea suferită sau efectuată" făcând astfel Negotin că "un loc de refugiu pentru vindecare", și orașul istoric fiind situat în mijlocul mlaștinilor ar sprijini ipoteza slavona. Există, de asemenea, ipoteza originii latine
Negotin () [Corola-website/Science/311251_a_312580]
-
Rumânilor din Sârbie. Teza de origine slavona - proto-slavicul "něga" înseamnă "grijă" și sufixul "-ota / /-otina" înseamnă "acțiunea suferită sau efectuată" făcând astfel Negotin că "un loc de refugiu pentru vindecare", și orașul istoric fiind situat în mijlocul mlaștinilor ar sprijini ipoteza slavona. Există, de asemenea, ipoteza originii latine a numelui, ca loc de negustorie (în spaniolă "Negocios"), precum și faptul că Negotin este într-o regiune cu prezența unui semnificative minorități vlahe (români), la fel ca tizul sau Negotino în Macedonia, ar putea
Negotin () [Corola-website/Science/311251_a_312580]
-
a fost înzestrată cu odoare de preț și veșminte scumpe. Dintre acestea sunt de menționat următoarele: Ctitorul donase prin 1627-1628 și un chivot de argint care se păstrează astăzi la Mănăstirea Galata. Pe acesta se află o inscripție în limba slavonă cu următorul text: "Acest chivot l-a făcut binecredinciosul și de Hristos iubitorul Domn Io Miron Barnovschi Voievod, în nou zidita sa mănăstire, unde este hramul Adormirea Prea sfintei Născătoare de Dumnezeu, în anul 7136". Arhidiaconul Paul de Alep (secretarul
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
se află trei clopote, dintre care două au fost donate de ctitor. Clopotul mare are 400 kg, cel mijlociu 300 kg și cel mic 70 kg. Clopotul mare a fost turnat în 1628 la Liov, după cum atestă inscripția în limba slavonă: "Binecredinciosul și iubitorul de Hristos Io Miron Barnovschi Voievod, din mila lui Dumnezeu Domnul Țării Moldovei, au făcut acest clopot în mănăstirea sa din nou zidită, unde este hramul Adormirea Prea sfintei Născătoare de Dumnezeu, în târgul Iașilor, la anul
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
ce înconjoară la margini sigiliul „"Petrus voivoda Moldaviensis"”. Aceeași stemă, cu capul de bour având coarnele recurbate în afară, apare și pe monedele moldovenești emise de Petru I Mușat. Majoritatea sigiliilor domnești, conținând elementul constitutiv obligatoriu, au legenda în limba slavonă, de exemplu: „"Печать ио Романа воевода Земле Молдавской"” („pecetea voievodului Roman al Țării Moldovei”) atârnată de documentul din 30 martie 1392. Sigiliul atârnat de gramota semnată de Alexandru cel Bun are legenda: „"Печать Олександра воеводы, господарь Земли Молдавской"”. Începând din
Stema Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/312315_a_313644]
-
Gostila. Aceste două clopote, amândouă datate, poartă următoarele inscripții, clopotul cel nou: ”+ "Cu agiutoriul lui D(u)mn(ezeu) lau cumpărat Dămienesc Pinte cu Dăncean Grigore în 1775 la besereca din Gostila"” iar clopotul cel vechi - o inscripție în limba slavonă a cărei traduceri este: În anul de la nașterea (lui Hristos) 1689"”. Astfel, prin prisma informațiilor păstrate de aceste clopote se poate spune că biserica este antedatată de clopotul vechi de la 1689, momentul edificării ei fiind plasat astfel în a doua
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
Moldovlahe, este monah predicator al Bisericii Moldovei, începând cu anul 1402 (va predica în biserica mitropolitană Mereuti), activează, alături de Mitropolitiul Iosif și alți erudiți ai epocii, la celebra Academie Domnească de la Suceava. În această perioadă scrie în limbile greacă și slavonă "Viața Sfântului cel Nou de la Suceava" (păstrate în copiile făcute de Grigore Uric, altă personalitate din vremea lui Alexandru cel Bun, cel care conducea prima școală de miniatură din S-Estul Europei de la Mănăstirea Neamț), textul și muzică cratimei Sfântul
Grigore Țamblac () [Corola-website/Science/312397_a_313726]
-
vezi și Literatura română în slavonă A. Perioada antică B. Limbile de cultură folosite evul în mediu românesc A. Păreri despre începuturile scrisului în limba română 1. „Torna, torna fratre!” s-a crezut că acest strigăt al unui soldat roman (menționat în documente pentru că se pare
Literatura română veche () [Corola-website/Science/309486_a_310815]
-
de: • Precizia și laconismul expresiei (introducerea rapidă în subiect prin construcția cu dativul: „...dau știre domniei tale...”). • Caracterul oral al mesajului. • Limbă foarte puțin deosebită de cea vorbită astăzi, cu excepția formulelor de început și încheiere, cerute de protocol în limba slavonă. Fondul latin este de 89,47℅. Valoarea morală a scrisorii constă în gestul unui român de dincoace de munți de a-i preveni pe ardeleni de pericolul invaziei turcești. 2. Textele maramureșene sau rotacizante denumesc patru cărți religioase: Codicele voronețean
Literatura română veche () [Corola-website/Science/309486_a_310815]
-
traducătorii se țin prea aproape de originalul slavon, textele sunt greoaie, aproape de neînțeles. 3. Primele tipărituri. Cei mai importanți tipografi ai sec. al XVI-lea au fost: a) Macarie, care în 1508 tipărește prima carte în Țara Românească, Liturghierul (în limba slavonă); b) Dimitrie Liubavici, împreună cu ucenicii Oprea și Petre, tipărește în 1547 Apostolul, din porunca lui Iliașcu-voievod; c) diaconul Coresi tipărește între 1559 și 1583 nouă cărți în limba română: Întrebare creștinească, Evangheliarul, Praxiul, Cazania I, Molitvenicul, Psaltirea, Cazania II, Liturghierul
Literatura română veche () [Corola-website/Science/309486_a_310815]
-
folosește denumirea de romei ("Ρωμάιοι"): acești "romani" îmbrățișaseră deja creștinismul după introducerea sa în imperiul Roman de către Constantin cel Mare (325 e.n.), adoptând latina ca limbă religioasă; în schimb, după creștinarea bulgarilor, limba bisericească și de stat a fost cea slavonă. Aristocrația minoritară, dar dominantă militar, a proto-bulgarilor irano-turcici, parțial și de origine hunică, provenită din regiuni apropiate de munții Ural și Volga, puternic influențați de cultura persană și de substratul lingvistic scitic, adică iranic, conducea un stat plurietnic întins pe
Țaratul Vlaho-Bulgar () [Corola-website/Science/309587_a_310916]
-
și tipic protestante, unele principi ai transilvaniei au tematizat și mai înainte problematica liturgiei în biserica ortodoxă a românilor transilvăneni, Ioan Sigismund Zápolya fiind primul care i-a și poruncit clerului ortodox ca în privința limbii liturgice să treacă de la limba slavonă veche la vlahă (română), însă fără să facă ulterior orice demers în acest sens. Gheorghe Rákóczi a acționat mult mai ferm în acest sens: a poruncit traducerea Noului Testament chiar din banii principatului. Lucrările de traducere au fost făcute probabil
Gheorghe Rákóczi I () [Corola-website/Science/310187_a_311516]
-
datând din sec. XVII-XVIII, și se pare chiar mai vechi, precum și o valoroasă colecție de icoane pe sticlă. Printre icoanele cele mai interesante este aceea a Sf. Ioan Botezătorul care aparținea unei biserici ridicate înainte de sec XV; o inscripție în slavonă într-un colț, spune că ,această sfântă icoană s-a făcut de mult greșitul Gheorghe”.
Biserica de lemn din Budești Josani () [Corola-website/Science/310267_a_311596]
-
sau slavona bisericească (, , , , , , ) este o limbă apărută în veacul al XII-lea la sud de Dunăre. Este uneori cunoscută și ca "bulgară medie". Slavona are la bază limba slavă veche vorbită în sud-vestul Bulgariei, din vecinătatea Macedoniei - zonă unde se dezvoltase Școala
Limba slavonă () [Corola-website/Science/310319_a_311648]
-
sau slavona bisericească (, , , , , , ) este o limbă apărută în veacul al XII-lea la sud de Dunăre. Este uneori cunoscută și ca "bulgară medie". Slavona are la bază limba slavă veche vorbită în sud-vestul Bulgariei, din vecinătatea Macedoniei - zonă unde se dezvoltase Școala Literară de la Ohrida (secolul al X-lea). Perioada de aur a limbii slavone se confundă cu existența Imperiului Vlaho-Bulgar, a cărui limbă
Limba slavonă () [Corola-website/Science/310319_a_311648]
-
de Dunăre. Este uneori cunoscută și ca "bulgară medie". Slavona are la bază limba slavă veche vorbită în sud-vestul Bulgariei, din vecinătatea Macedoniei - zonă unde se dezvoltase Școala Literară de la Ohrida (secolul al X-lea). Perioada de aur a limbii slavone se confundă cu existența Imperiului Vlaho-Bulgar, a cărui limbă oficială era, și a Școlii Literare de la Târnova (sec. XIV-XV). Din slavonă a evoluat ulterior, începând cu veacul al XVI-lea, limba bulgară modernă. În prezent, ea a rămas doar o
Limba slavonă () [Corola-website/Science/310319_a_311648]
-
vecinătatea Macedoniei - zonă unde se dezvoltase Școala Literară de la Ohrida (secolul al X-lea). Perioada de aur a limbii slavone se confundă cu existența Imperiului Vlaho-Bulgar, a cărui limbă oficială era, și a Școlii Literare de la Târnova (sec. XIV-XV). Din slavonă a evoluat ulterior, începând cu veacul al XVI-lea, limba bulgară modernă. În prezent, ea a rămas doar o limbă liturgică, fiind folosită de Biserica Ortodoxă Bulgară, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă și alte biserici ortodoxe slave. În afara mediului
Limba slavonă () [Corola-website/Science/310319_a_311648]
-
San-Giorgio. În secolele XII - XIII se concretizează procesul de formare a principatelor Moldovei și Țării Românești, a căror pătură conducătoare (boierimea) este clar românească sau românizată, dar a căror limbă oficială și liturgică rămâne încă timp de patru veacuri, limba slavonă. Abia constituite, aceste principate românești se confruntă cu Imperiul Otoman, care a cucerit Constantinopolul în 1453. Până în 1541, întreaga Peninsulă Balcanică și mare parte din Ungaria au devenit provincii turcești. Moldova, Țara Românească și Transilvania au rămas autonome, dar sub
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
Printr-un hrisov din 6 octombrie 1503, voievodul a înzestrat cu cinci sate mănăstirea care era păstorită pe atunci de părintele Pahomie. Pe peretele vestic al pridvorului, în dreapta ușii de intrare în biserică, a fost pusă o pisanie în limba slavonă cu următorul cuprins: ""Binecinstitorul Domn Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domnul Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit acest hram în numele Pogorârii Sfântului Duh, care s-a și început a se zidi în anul 7011 (=1503), luna
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]