1,313 matches
-
a fost Avia B-534. Cel mai bun avioan maghiar de la Forțele royale aeriane a fost Fiat CR.32. Ea nu a avut motor la fel de puternic ca un Avia slovac , astfel încât piloți maghiari au încercat să lupte la nivel orizontal, în timp ce slovacii au încercat să combată în câmpii verticale. Dar Fiatul ar putea gestiona mai bine , mai ales dacă au fost slovaci care zboară cu bombe sub aripi, care le-a făcut mai stângace. Fiat CR.32 a avut, de asemenea, arme
Războiul slovaco-ungar () [Corola-website/Science/323181_a_324510]
-
a avut motor la fel de puternic ca un Avia slovac , astfel încât piloți maghiari au încercat să lupte la nivel orizontal, în timp ce slovacii au încercat să combată în câmpii verticale. Dar Fiatul ar putea gestiona mai bine , mai ales dacă au fost slovaci care zboară cu bombe sub aripi, care le-a făcut mai stângace. Fiat CR.32 a avut, de asemenea, arme mai bune. Cu toate acestea, nu tancurile slovace luminau vreodată în acțiune și o medalie a fost atribuit la omul
Războiul slovaco-ungar () [Corola-website/Science/323181_a_324510]
-
Ivan Gasparovic (n. 27 martie 1941, Poltár) este un politician slovac și profesor de drept care a fost președinte al Slovaciei între 2004 - 2014. A fost primul președinte slovac reales în funcție.. Cu toate acestea, în ciuda expulzarii sale, Gasparovic a fost capabil să-și continue cariera juridică și de la 1968 până în iulie
Ivan Gašparovič () [Corola-website/Science/323194_a_324523]
-
Ivan Gasparovic (n. 27 martie 1941, Poltár) este un politician slovac și profesor de drept care a fost președinte al Slovaciei între 2004 - 2014. A fost primul președinte slovac reales în funcție.. Cu toate acestea, în ciuda expulzarii sale, Gasparovic a fost capabil să-și continue cariera juridică și de la 1968 până în iulie 1990, el a fost un profesor la Catedra de Drept Penal, Criminologie și Practică criminologică la Facultatea
Ivan Gašparovič () [Corola-website/Science/323194_a_324523]
-
ceea ce a dus la creșterea popularității sale în rândul alegătorilor. În străinătate a fost în general perceput ca un politician care a întors Slovacia înapoi spre comunism. Gasparovic a fost susținut de premierul socialist Robert Fico și de Partidul Național Slovac condus de Jan Slota.
Ivan Gašparovič () [Corola-website/Science/323194_a_324523]
-
Dorința de autonomie era una dintre marile probleme ale slovacilor în cadrul Cehoslovaciei. După Acordul de la München Slovacia avea să primească autonomie.Jozef Tiso,înlăturat de cehi,este chemat la Berlin.Întors în patrie acesta convoacă dieta care declară indpendența Slovaciei. Germania Nazistă și Italia Fascistă au căutat, din motive geopolitice
Slovacia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/323196_a_324525]
-
trupele terestre germane au invadat Polonia. Tiso a dat ordin armatei slovace să ocupe teritoriile. Slovacia nu a participat de la început la invadarea Uniunii Sovietice, care a fost declanșată pe 22 iunie 1941, dar Hitler nu a cerut ajutorul Slovaciei. Slovacii însă au decis să trimită un grup expediționar. Ungaria a intrat în cele din urmă în războiul contra Uniunii Sovietice la începutul lunii iulie. Grupul slovac atașat Armatei a 17-a germană, a atacat Armata a 12-a sovietică. Alături de
Slovacia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/323196_a_324525]
-
a fost declanșată pe 22 iunie 1941, dar Hitler nu a cerut ajutorul Slovaciei. Slovacii însă au decis să trimită un grup expediționar. Ungaria a intrat în cele din urmă în războiul contra Uniunii Sovietice la începutul lunii iulie. Grupul slovac atașat Armatei a 17-a germană, a atacat Armata a 12-a sovietică. Alături de Armata a 17-a germană și armata maghiară, grupul slovac a înaintat adânc în sudul Rusiei. În timpul bătăliei de la Uman (3 - 8 august 1941), corpul mecanizat
Slovacia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/323196_a_324525]
-
a intrat în cele din urmă în războiul contra Uniunii Sovietice la începutul lunii iulie. Grupul slovac atașat Armatei a 17-a germană, a atacat Armata a 12-a sovietică. Alături de Armata a 17-a germană și armata maghiară, grupul slovac a înaintat adânc în sudul Rusiei. În timpul bătăliei de la Uman (3 - 8 august 1941), corpul mecanizat al Grupului Carpați a format una dintre aripile dublei încercuiri a Armatelor a 6-a și a 12-a sovietice. În timpul acestei lupte, 20
Slovacia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/323196_a_324525]
-
1941), corpul mecanizat al Grupului Carpați a format una dintre aripile dublei încercuiri a Armatelor a 6-a și a 12-a sovietice. În timpul acestei lupte, 20 de divizii sovietice au fost distruse sau au capitulat. În iulie 1941, guvernul slovac a hotărât transferul a 15.000 de evrei din Bratislava în Germania. La început, guvernul slovac a încercat să facă un târg cu Germania în octombrie 1941 prin care evreii trebuiau „livrați” în schimbul muncitorilor slovaci necesari economiei naziste de război
Slovacia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/323196_a_324525]
-
6-a și a 12-a sovietice. În timpul acestei lupte, 20 de divizii sovietice au fost distruse sau au capitulat. În iulie 1941, guvernul slovac a hotărât transferul a 15.000 de evrei din Bratislava în Germania. La început, guvernul slovac a încercat să facă un târg cu Germania în octombrie 1941 prin care evreii trebuiau „livrați” în schimbul muncitorilor slovaci necesari economiei naziste de război. După Conferința de la Wannsee, germanii au fost de acord cu propunerea slovacilor și între cele două
Slovacia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/323196_a_324525]
-
capitulat. În iulie 1941, guvernul slovac a hotărât transferul a 15.000 de evrei din Bratislava în Germania. La început, guvernul slovac a încercat să facă un târg cu Germania în octombrie 1941 prin care evreii trebuiau „livrați” în schimbul muncitorilor slovaci necesari economiei naziste de război. După Conferința de la Wannsee, germanii au fost de acord cu propunerea slovacilor și între cele două părți s-a încheiat un acord prin care Republica Slovacă trebuia să plătească pentru fiecare evreu deportat o sumă
Slovacia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/323196_a_324525]
-
Germania. La început, guvernul slovac a încercat să facă un târg cu Germania în octombrie 1941 prin care evreii trebuiau „livrați” în schimbul muncitorilor slovaci necesari economiei naziste de război. După Conferința de la Wannsee, germanii au fost de acord cu propunerea slovacilor și între cele două părți s-a încheiat un acord prin care Republica Slovacă trebuia să plătească pentru fiecare evreu deportat o sumă fixă, iar, în schimb, Germania promitea că evreii deportați nu aveau să se mai întoarcă niciodată în
Slovacia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/323196_a_324525]
-
între cele două părți s-a încheiat un acord prin care Republica Slovacă trebuia să plătească pentru fiecare evreu deportat o sumă fixă, iar, în schimb, Germania promitea că evreii deportați nu aveau să se mai întoarcă niciodată în Slovacia. Slovacii au purtat război cu englezii și americanii. În septembrie 1944, a izbucnit insurecția națională slovacă, trupele germane au ocupat Slovacia. În țară, trupele de ocupație au reînceput aplicarea soluției finale prin deportatea în masă a evreilor în lagărele naziste ale
Slovacia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/323196_a_324525]
-
septembrie comandamentul german înlocuiește forța care a fost responsabilă de luptă împotriva trupelor revoltate, cu generalul Höffle. Până în acel moment germanii au 48000 de soldați, au constat din opt divizii germane, inclusiv patru divizii din Waffen-SS și un format pro-nazist slovac. Pe 1 octombrie armatele rebele a fost redenumite în Armata 1 cehoslovacă în Slovacia, în scopul de a simboliza începutul reunificarii cehoslovace care ar fi recunoscută de către forțele aliate. O contraofensivă majoră germană a început pe 17-18 octombrie atunci când 35
Slovacia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/323196_a_324525]
-
incheiat. Pe 30 octombrie, General Höffle și Președintele Tiso celebrează în Banská Bystrica,acordând medalii pentru soldatii germani de partea lor în reprimarea revoltei. Cu toate acestea, partizanii împreună cu rămășițele forțelor regulate au continuat eforturile lor în munți. Drept răzbunare,slovacii au executat multe suspectate de rebelune și evreii care au evitat deportarea până atunci, și au distrus 93 de sate pentru suspiciune de colaborare. O estimare mai târziu a taxei de trecere deces a fost de 5,304 și autoritățile
Slovacia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/323196_a_324525]
-
satului Ilișești (care era și reședință a Plasei Ilișești din județul Suceava) era de 4.228 locuitori, dintre care 2.030 români (48,01%), 2.001 germani (47,32%), 130 evrei (3,07%), 44 țigani, 7 armeni, 7 cehi și slovaci, 4 ruteni, 3 polonezi, 1 rus și 1 de alt neam. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 2.066 ortodocși (48,86%), 1.868 evanghelici (luterani) (44,18%), 151 romano-catolici (3,57%), 131 mozaici (3,09%), 7 armeni, 4
Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) din Ilișești () [Corola-website/Science/323228_a_324557]
-
evrei. Conform recensământului din 1930, în orașul Gura Humorului locuiau 6.042 persoane, dintre care 2.425 germani (40,13%), 1.951 evrei (32,29%), 1.357 români (22,45%), 161 polonezi (2,66%), 61 ruteni (1%), 17 cehi și slovaci, 11 armeni, 11 unguri, 7 ruși, 5 țigani, 4 sârbi, croați și sloveni, 3 greci, 28 de alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 2.631 romano-catolici (43,54%), 1
Cimitirul evreiesc din Gura Humorului () [Corola-website/Science/323227_a_324556]
-
satului Ilișești (care era și reședință a Plasei Ilișești din județul Suceava) era de 4.228 locuitori, dintre care 2.030 români (48,01%), 2.001 germani (47,32%), 130 evrei (3,07%), 44 țigani, 7 armeni, 7 cehi și slovaci, 4 ruteni, 3 polonezi, 1 rus și 1 de alt neam. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 2.066 ortodocși (48,86%), 1.868 evanghelici (luterani) (44,18%), 151 romano-catolici (3,57%), 131 mozaici (3,09%), 7 armeni, 4
Biserica Sfânta Elisabeta din Ilișești () [Corola-website/Science/323327_a_324656]
-
pe teritoriile pe care Imperiul Otoman le-a cucerit de la Regatul medieval al Ungariei și Despotatul Serbiei. Capitala provinciei a fost orașul Budin (Buda). Populația provinciei a fost foarte diversă din punct de vederre etnic și religios: unguri, sârbi, croați, slovaci alte etnii (evrei, romi), creștini (majoritari) și musulmani de diferite etnii (care trăiau în special în orașe). În secolul al XVI-lea, Imperiul Otoman a reușit să cucerească „linia de fortărețe” (végvár) a Regatului Ungariei, principala structură defensivă maghiară. După
Pașalâcul Buda () [Corola-website/Science/323312_a_324641]
-
cât a fost închis a fost vizitat de fratele său, Iuliu Maniu, care devenise deja unul din liderii importanți ai Partidului Național Român, de poetul Octavian Goga și alți fruntași politici ardeleni. Ca tovarăș de suferință la avut pe deputatul slovac Milan Ivanca. Până la izbucnirea războiului semnează o mulțime de broșuri: „Natura juridică a chestiunii române din Transilvania” (Sibiu - 1904); „Ce pretind naționalitățile, dela primul ministru Coloman Szell?” (Șimleul Silvaniei - 1905); „Principiile filozofiei politice” (Cluj - 1906); „Recenziunea operei lui Oskar Jaszi
Cassiu Maniu () [Corola-website/Science/324042_a_325371]
-
istoriei sale s-a aflat printre cele mai prospere teritorii ale Ungariei și până la sfârșitul secolului al XVIII-lea a fost deosebit de dezvoltată economic și de prospere. În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, populația era formată din slovaci (în principal în partea de nord), maghiari (în special în sud), germani (în principal la Bratislava și în orașele mari) și croați (în special în suburbiile Bratislavei). La sfârșitul Primului Război Mondial, o mare parte a comitatului Pojon a devenit parte componentă
Comitatul Pojon () [Corola-website/Science/324188_a_325517]
-
O mică parte a comitatului (circa 1/4), situată la sud-est de răul Ipeľ, a rămas în Ungaria. În Cehoslovacia, comitatul a continuat să existe sub denumirea de comitatul Honț ("Hontianska župa"). În 1923, el a devenit parte a comitatului slovac Zvolen. În 1928, a fost inclus în nou-creata Țară Slovaca ("Slovenská krajina/zem"). Ca urmare a prevederilor controversatului Prim Arbitraj de la Viena, partea sudică a regiunii cehoslovace Honț a devenit parte a Ungariei în noiembrie 1938. Partea nordică a devenit
Comitatul Hont () [Corola-website/Science/324204_a_325533]
-
Abaúj-Torna (Abov-Turňa) și la est cu Comitatul Șaroș (Šariš). Teritoriul comitatului se află în nord-estul Slovaciei de astăzi, în Munții Tatra Mare și în regiunea aflată la est. Limita sudică se întindea în Munții Tatra Mică și în Munții Metaliferi Slovaci (în ), în vest se învecina cu comitatul Liptó (Liptov). Râurile Poprad și "Hernád" (în ) (numai până la Jaklovce) curgeau pe teritoriul comitatului. O mică parte a teritoriului se află din 1918 în Polonia. Suprafața comitatului în 1910 era de 3.654
Comitatul Szepes () [Corola-website/Science/324271_a_325600]
-
după Primul Război Mondial, și este astăzi parte a Slovaciei (și Poloniei). Teritoriul său era acoperit în mare parte de păduri; la sfârșitul secolului al XIX-lea, peste 42% a suprafeței sale era împădurită. Regiunea a fost inițial locuită de slovaci, fiind cucerită de Ungaria în cea de-a doua jumătate a secolului al XI-lea, iar aproximativ 100 de ani mai târziu a fost organizată ca un comitat al Regatului Ungariei (Comitatus Scepusiensis), formă de organizare care a existat în
Comitatul Szepes () [Corola-website/Science/324271_a_325600]