56,932 matches
-
o bună parte din carte are aspectul unui jurnal de idei, un amplu eseu în care sunt comentate ideile politice, culturale, literare care țin, la momentul respectiv, capul de afiș al vieții intelectuale franceze. Cum nimic nu este nou sub soare, diaristul este, la un moment dat, fascinat de disputa creată în presa literară franceză în urma deconspirării faptului că Alfred de Vigny a fost informator al poliției, iar Benjamin Constant este autorul unui denunț în urma căruia un preot a fost arestat
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
de doctor este altceva decât soția doctorului. Cei care predau limba română unor străini știu cît de greu e să le explici vorbitorilor de limbi în care această diferență nu e foarte clar marcată faptul că în română există răsăritul soarelui alături de răsărit de soare, în schimb sora vecinului nu implică și conceptul cam nefiresc soră de vecin. În texte juridico-administrative actuale întîlnim destul de des formula membri de familie; uneori e vorba de texte traduse, de mostre de legislație internațională: "Solicitantul
"Membri de familie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10275_a_11600]
-
decât soția doctorului. Cei care predau limba română unor străini știu cît de greu e să le explici vorbitorilor de limbi în care această diferență nu e foarte clar marcată faptul că în română există răsăritul soarelui alături de răsărit de soare, în schimb sora vecinului nu implică și conceptul cam nefiresc soră de vecin. În texte juridico-administrative actuale întîlnim destul de des formula membri de familie; uneori e vorba de texte traduse, de mostre de legislație internațională: "Solicitantul poate fi însoțit (...) de
"Membri de familie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10275_a_11600]
-
de disciplina în cauză). Așadar: Formula Jurnalului îmbracă cel mai bine spiritul oral al lui I.D. Sîrbu care se încărcă în fața interlocutorului, guraliv sau mut, și funcționa ca un aparat de fotografiat cu blitz. Fotografia petece din realitate, petele din soare și din lună, de parcă ar fi mitraliat-o. Jeturi de lumină căutând ideea și fixându-i cu mare repeziciune conturul.Și - „nu numai oltenii sunt luați în tărbacă, ci și ceilalți, restul lumii, pe provincii și naționalități. Autorul nu iartă
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
este 30 plus doi, cei treizeci și doi de ani ai împărăției Antihristului de la sfîrșitul lumii." Mîntuire, liniște, lumină, umbră, păcat, pact, Isus, înger, diavol, iertare, ideologie, iubire, călătorie, alchimie, Pilai din Pont, asumare, fantasme, zbor, suferință, totalitarism, colaborare, rezistență, soare, lună, bal, destin, erotism, Maestrul, Margareta, ficțiune, închipuire, realitate, Bulgakov, nebunie, Koroviev, agonie, extaz, manuscrisele nu ard, Woland, alai, Moscova. La Moscova! La Moscova! La asta visau și suspinau cele trei surori ale lui Anton Pavlovici Cehov. Acolo erau iubirea
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
păstra rămășițele primilor ostași români căzuți, în iunie 1941, în primul atac de dezrobire a Basarabiei de sub raptul sovietic, săvârșit cu un an mai înainte, în iunie 1940. Satul era pustiu în acel ceas de amiază. Timp toropit de vipia Soarelui, cu lenea și nepăsarea învăluind așezarea întinsă de-a lungul unei șosele lutoase. Mi-era sete și nu găseam o fântână, o cișmea, o cârciumă de unde să pot lua o gură de apă. Am luat-o alandala în susul și în josul
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
păstra rămășițele primilor ostași români căzuți, în iunie 1941, în primul atac de dezrobire a Basarabiei de sub raptul sovietic, săvârșit cu un an mai înainte, în iunie 1940. Satul era pustiu în acel ceas de amiază. Timp toropit de vipia Soarelui, cu lenea și nepăsarea învăluind așezarea întinsă de-a lungul unei șosele lutoase. Mi-era sete și nu găseam o fântână, o cișmea, o cârciumă de unde să pot lua o gură de apă. Am luat-o alandala în susul și în josul
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
Liviu Dănceanu Omul, se știe, este la origine o vietate marină. De aceea, poate, rămân sclavul croazierelor pe apă. Iar o plimbare pe Sena, înfășurat în razele toride ale soarelui, nu poate isca decât o dublă promisiune: 1) aceea de temut, fără îndoială, de a contracta o insolație; 2) de a descoperi o lume. E vorba de lumea ce recunoaște Sena drept personajul ei axial. Fluviul care strânge în valurile
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
tabacului sui generis. Pe o suprafață de vreo treizeci de metri pătrați de podea așternuse ziare, peste acestea turna un strat gros de o palmă de tutun. Turna deasupra cumarină, iar peste amestecul rezultat mai punea un rând de ziare. Soarele bătând pe ferestruicile de pe două părți ale odăii, preparatul putea fi folosit după un număr rezonabil de zile. Foițele - Job! - se fabricau din orez! Se știa și atunci că fumatul este nesănătos, în linii mari avertismentul era cam același ca
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
pentru-o lopată de rumenă pâine, nu pentru pătule, nu pentru pogoane, ci pentru văzduhul tău liber de mâine, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Pentru sângele neamului tău curs prin șanțuri, pentru cântecul tău țintuit În piroane, pentru lacrima soarelui tău pus În lanțuri, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Nu pentru mânia scrâșnită-n măsele, ci ca să aduni chiuind pe tăpșane o claie de zări și-o căciulă de stele, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Așa, ca să bei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
că ăștia sunt În stare să ne facă ciur! Și nu mi-e de-aia, dar, am scăpat de pe front și nu vreau să mor Împușcat, aici, ca un câine legat! (continuare) Începând cu asf in ț i tu l soarelui din 27 septembrie și până la asfințitul soarelui din 28 septembrie 2009 (24 de ore) este „YOM KIPUR” = Ziua ispășirii și iertării păcatelor, este considerata cea mai sfânta zi a calendarului religios ebraic, sărbătoare destinata doar rugăciunilor și pocăinței. Fiind a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
facă ciur! Și nu mi-e de-aia, dar, am scăpat de pe front și nu vreau să mor Împușcat, aici, ca un câine legat! (continuare) Începând cu asf in ț i tu l soarelui din 27 septembrie și până la asfințitul soarelui din 28 septembrie 2009 (24 de ore) este „YOM KIPUR” = Ziua ispășirii și iertării păcatelor, este considerata cea mai sfânta zi a calendarului religios ebraic, sărbătoare destinata doar rugăciunilor și pocăinței. Fiind a zecea zi de la Începutul anului (Ros HaShana
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
În stare de vis, pentru că nu pot suferi o asemenea stare de fapt a realității. Privirea aceea demonică pe care el o poartă În gestul lui, Îmi persistă În ochi și-mi taie privirea mea, până nu mai pot vedea soarele, luna, nisipul cald pe care eu stau. Totul merge până la mutilare, până la anihilare. Și conștiința mea ca să poată accepta asemenea r e a l i t a t e e x a g e r e a z ă , exagerează
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
și senzații cât mai intense și partea rațională care ne șoptește să fim cumpătați. Instinctele nu pot fi schimbate, pentru că ele sunt singurele lucruri pe care omul le are apriori. Nu ne putem schimba natura interioară așa cum nu putem face soarele să apună atunci când vrem noi. Haideți Însă să ne transformăm rațiunea, haideți să o facem pe aceasta să devină prietenul nostru. Împreună cu instinctele, Îmbogățindu-le pe acestea din urmă și ajutându-le să se manifeste, rațiunea se va integra Într-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
vieții. Cel mai frumos lucru pe care Îl poate face un om este să zâmbească... fără nici un motiv... haideți să fim pur și simplu fericiți, fără să avem habar de ce... așa este cel mai frumos... Europa mea (secvență haiku + haibun) soarele moare - În Trieste seara și digul meu gri copacii se zbat - o furtună În Caen și cerul rece În Stockholm vara - barca mea se zgâlțâie vikingii trăiesc Linia zidului se profilează În fața mea. Mă uit În sus. Astăzi În Berlin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
vara - barca mea se zgâlțâie vikingii trăiesc Linia zidului se profilează În fața mea. Mă uit În sus. Astăzi În Berlin e liniște. Cerul pe care zburau avioanele, cerul din care se prăvăleau bombe este acum liniștit, tulburat doar de razele soarelui cald. Dacă nu ai ști ce s-a Întâmplat aici, calmul perfect al orașului ar putea să te păcălească. Nu ai crede că aceasta a fost scena atâtor grozăvii. Privesc spre imensitatea albastră care se cască deasupra mea, mă uit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
ochii și mă las transfigurat În vremea aceea de demult. Aici au murit oameni, aici un zid de beton a separat familii, a strivit iubiri, a distrus tot ceea ce oamenii aveau mai scump. O lacrimă Îmi alunecă pe obraz. Dar soarele o usucă repede, iar peste ultimele rămășițe ale zidului văd două flori apropiate, două flori care se ating. Mă uit atent și văd cum fiecare are rădăcinile Într-una dintre părțile zidului. Iată că mamutul care a despărțit Europa În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
n ă pretutindeni În jurul meu. Nimeni nu mai știe În ce limbă se cântă, Însă asta contează atât de puțin acum. Aburii se ridică din podeaua Încălzită, fumul de țigară se Împletește cu părul fetelor și desenează gri. În Valencia soarele se ridică, parcă pentru a le aminti oamenilor că mâine este o nouă zi. Obosiți, ne Îndepărtăm spre hotelurile noastre mâncând clasica shaormă. Încă o noapte de distracție sălbatică, Încă o n o a p t e v a l
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
oamenilor că mâine este o nouă zi. Obosiți, ne Îndepărtăm spre hotelurile noastre mâncând clasica shaormă. Încă o noapte de distracție sălbatică, Încă o n o a p t e v a l e n c i a n ă . Soarele se oglindește În spuma albă a mării. Mă uit atent și mi se pare că până și el a Învățat să danseze... Mă aplec și iau o piatră mică. E pentru o prietenă. O miros și simt Încă o dată parfumul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
foaie albă de hârtie! Astăzi dăm extemporal Cu tema: „Cine știe De unde vine vara Și Încotro se duce...” (sau unde e a anotimpurilor răscruce...) Unii zic că vara vine din adânc de suflet de copii Ce visează la flori, fluturi, Soare, iarbă verde și jucării. Alții spun că e frumoasă tare (or fi văzut-o ei oare?) Că poartă o rochie verde Tivită cu puf de păpădie Și că Îi place să umble Desculță prin vie. Și când trece pe lângă struguri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
fiecare strigă: “ Mă coc!!!” Unii au spus că vara vine Chiar din petale de flori, Că se scaldă În frumusețe În spume de fiori. Îți dă cireșe mari și mici Pe care să le Înfigi În bețe din raze de soare Ca să se coacă mai tare . Cu miros de fân proaspăt cosit Îți intră În casă, la umbră să șadă Și aproape că nu-ți dai seama când legănat de-a greierilor baladă Ai ațipit. Unii nu știu ce să răspundă La această
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
cosit Îți intră În casă, la umbră să șadă Și aproape că nu-ți dai seama când legănat de-a greierilor baladă Ai ațipit. Unii nu știu ce să răspundă La această Întrebare. Și zic că poate, a venit și ea din soare. Și de aceea soarele e așa de luminos Și cald cu fiecare. Iar alții, mai agasați De această dilemă (Care-au uitat, probabil să mai fie copii) Ne spun că sunt plictisiți De această temă. Nu vor să se mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
casă, la umbră să șadă Și aproape că nu-ți dai seama când legănat de-a greierilor baladă Ai ațipit. Unii nu știu ce să răspundă La această Întrebare. Și zic că poate, a venit și ea din soare. Și de aceea soarele e așa de luminos Și cald cu fiecare. Iar alții, mai agasați De această dilemă (Care-au uitat, probabil să mai fie copii) Ne spun că sunt plictisiți De această temă. Nu vor să se mai gândească la această Întrebare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Iar alții, mai agasați De această dilemă (Care-au uitat, probabil să mai fie copii) Ne spun că sunt plictisiți De această temă. Nu vor să se mai gândească la această Întrebare Și transpirați sub bila de foc (adică sub soare) Își șterg chipul Înroșit cu o bucată moale, catifelată de apă curată Și zic: ˝Hai s-o lăsăm pe altădată˝ INEDIT: Cezar Ivănescu, 15 februarie 2008 [transcriere după Înregistrare audio, partea Întâi] Constatări Această casetă va face un rezumat al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Împreună. Jos Îi aștepta o mașină. Drumul până la morgă Îl făcură În tăcere. Cu cât se apropia mai mult cu atât agitația profesorului creștea. Își frământa mâinile tot mai mult. Când automobilul se opri, trupul Îi era cuprins de frisoane. Soarele Își Continua revărsarea peste pământul Încins zile de-a rândul. Intrară fără a mai fi opriți de portarul spitalului. Ajunși În subsolul camerelor frigorifice, Îl găsiră pe autopsier Închizând una din ușile prin care tocmai introdusese un cadavru. - Bună ziua, spuse
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]