1,263 matches
-
într-o criptă din exteriorul bisericii pe care a ctitorit-o, pe strada Izvorul Alb din orașul său natal. La înmormântarea sa au participat sute de localnici, reprezentanți ai administrației locale (printre care primarul Gabriel Constantin Șerban) și un impresionant sobor de fețe bisericești în frunte cu arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților și cu Ioachim Băcăuanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului. Pe piatra de marmură ce se află deasupra criptei unde este înmormântat Alexandru Șandru Alboi a fost săpată următoarea
Biserica Izvorul Tămăduirii din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/316654_a_317983]
-
la data de 24 mai 2009 de trei ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române: arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților, arhiepiscopul Teodosie Petrescu al Tomisului și Ioachim Băcăuanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului, la această ceremonie participând un sobor de 48 de preoți și diaconi și peste 6.000 de credincioși. Au participat și oficialități ale statului, printre care Theodor Paleologu - ministrul culturii, cultelor și patrimoniului național, Gheorghe Flutur - președintele Consiliului Județean Suceava, Vasile Timiș - secretar de stat în cadrul
Biserica Izvorul Tămăduirii din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/316654_a_317983]
-
18 studenți. Cu sprijinul financiar al dr. Michael Ronette (român stabilit în America), care a suportat 80% din costurile lucrărilor, s-a finalizat repictarea bisericii în anul 2004. La data de 20 iunie 2004, biserica a fost resfințită de către un sobor de ierarhi și preoți în frunte cu arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților, arhiepiscopul Teodosie Petrescu al Tomisului și arhiereul vicar Ioachim Băcăuanul. Mai mulți specialiști au criticat modul în care s-a realizat restaurarea picturii, considerând că fresca
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
euro). După finalizarea lucrărilor, la 26 octombrie 2010, de sărbătoarea hramului, s-a celebrat o slujbă arhierească în Biserica "Sf. Dumitru" din Suceava de către arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților și arhiepiscopul Teodosie Petrescu al Tomisului, înconjurați de un sobor de 27 de preoți și diaconi. Cu acest prilej, arhiepiscopul Pimen a acordat preoților Justinian Cojocar și Adrian Duțuc distincții de iconomi stavrofori (purtători de cruce). La Biserica "Sf. Dumitru" din Suceava au slujit următorii preoți-parohi și administratori parohiali: Biserica
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
sunt reprezentați Cei Patru Evangheliști cu simbolurile lor. În continuare, Iisus în picioare binecuvântând cu ambele mâini, Duhul Sfânt (porumbel) și Sf. Ioan Botezătorul. În altar descoperim obișnuitul program iconografic din bisericile din valea Mureșului: șirul Sfinților Ierarhi, Sfânta Treime, Soborul arhanghelilor, Maica Domnului cu Iisus pe tron. În pronaos nu există urme de pictură. Iconostasul pune câteva semne de întrebare. El pare că a fost pictat în etape și de mâini diferite. Într-un ”Istoric al parohiei Groșii Noi”, întocmit
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
scrisă pe placă de marmură albă, amplasată sub fereastra din camera dreaptă a pridvorului, pe care o publicăm pentru prima dată: „După cutremurul din 1940 și bombardamentele de război din 1944, avariată grav, această biserică cu hramul Sf. Pantelimon și Soborul Maicii Domnului Sf. Fecioară Măria a fost reparată în 1946, prin dania înaltelor autorități, la înțeleasa și stăruința Dlui Dr. Victor Dumitriu, Prefectul jud. Prahova și a preotului Alex. Vlaiculescu, deputat. Sfințirea a avut loc în anul 1946 D-brie
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
9 Ploiești, astăzi „Rareș Vodă”. Fiind introdusă religia în școli, preotul a susținut (gratuit) ore de religie. A participat la deschiderea și închiderea anului școlar și a sfințit școala. A participat și la alte evenimente inițiate de școală. Cu un sobor de preoți a oficiat slujba de sfințire a școlii, după renovarea acesteia. Soția preotului, Elena Nicolae, fiind învățătoare la această școala, a organizat în fiecare an serbări de Sf. Crăciun și de Sf. Paști. Elevii au prezentat piese de teatru
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
al Bisericii Ortodoxe Române (temei nr. 6544 din 28.10.1993) și de Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei (temei nr. 2445/2001). La 29 aprilie 2001 a avut loc slujba de reactivare a mănăstirii, săvârșită de un mare sobor de preoți și diaconi în frunte cu mitropolitul Daniel Ciobotea. Întreg patrimoniul Parohiei "Sf. Atanasie" - Podgoria Copou și anume biserica, clădirile anexe, curtea, cimitirul și terenurile obținute prin Legea fondului funciar au trecut în proprietatea și administrarea Mănăstirii "Sf. Atanasie
Biserica de lemn din Cârlig () [Corola-website/Science/320190_a_321519]
-
a achiziționat mobilier nou. În apropiere, s-a construit o casă parohială. Biserica are hramul Sf. Prooroc Isaia (sărbătorit în fiecare an la 9 mai), ea fiind singura biserică din Arhiepiscopia Iașilor cu acest hram. Anual, de sărbătoarea hramului, un sobor de preoți oficiază liturghia pe o scenă aflată în curtea bisericii, din cauza faptului că nu există spațiu suficient în interiorul sfântului lăcaș. După liturghie, se face o slujbă pentru cei adormiți, iar rudele decedaților împart săracilor ouă, pască și cozonac, pentru
Biserica de lemn din Cârlig () [Corola-website/Science/320190_a_321519]
-
interiori a fost realizată în tehnica frescă de către pictorul Mircea Dascălu din Fălticeni. Pridvorul a fost construit în anul 2011. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Parohia Lămășeni I a fost sfințită la 31 iulie 2011 de către arhiepiscopul Pimen, împreună cu un sobor de 20 de preoți și diaconi (printre care și preotul Constantin Patrolea, protopop al Protopopiatului Fălticeni), în prezența unui număr foarte mare de credincioși. Slujba religioasă s-a oficiat pe un podium amenajat în curtea bisericii parohiale. Cu acest prilej
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
celebrat o slujbă de resfințire a Bisericii “Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” din Cajvana. Sfânta Liturghie și slujba de resfințire au fost oficiate de arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților și de arhiepiscopul Teodosie Petrescu al Tomisului, alături de un sobor de 40 de preoți și diaconi de la mai multe parohii din județ. La acest eveniment au asistat peste 3.500 de credincioși din Cajvana și din împrejurimi; printre oaspeții importanți s-au aflat senatorul Gavril Mîrza și deputatul Cătălin Nechifor
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Cajvana () [Corola-website/Science/321124_a_322453]
-
a fost construită din cărămidă în anul 1865, după proiectul lui Luca și Dumitru Navroțchi. Edificiul a fost ridicat cu sprijinul credincioșilor, în timpul păstoriei preotului paroh Kiril Hamorac (1861-1874). Biserica a fost sfințită la 8/20 noiembrie 1871 de către un sobor de preoți în frunte cu decanul Bucovinei, pr. Teodor Macsimovici, paroh de Cernăuți. Hramul lăcașului de cult a fost stabilit „Sf. Arhanghel Mihail” (sărbătorit în fiecare an la 8 noiembrie), acesta fiind schimbat în 1940 în cel al „Adormirii Maicii
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
și Dimitrie Furtună (1914-1930). Perioada păstoririi parohului Ioan Ștefaniuc a fost una dintre cele mai importante. Printre evenimentele petrecute sub păstorirea sa sunt de menționat: În duminica de 19 iunie 2005, biserica satului a fost renovată și resfințită de către un sobor de preoți în frunte cu arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților, după două sute de ani de la momentul primei târnosiri. Înaltul ierarh a dezvelit bustul lui Mihai Eminescu, amplasat în curtea bisericii, realizat de sculptorul botoșănean Marcel Mănăstireanu, și a
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
inițiate de către țarul Alexei Mihailovici Romanov (tatăl lui Petru cel Mare) și de patriarhul Nikon al Rusiei (1652-1658), reformă cunoscută sub denumirea de raskol. Reforma, care viza modificarea ritualului bisericesc, a început în anul 1654 și a fost adoptată de Soborul Bisericii Ortodoxe Ruse în anul 1667. Cu timpul au reușit să devină tolerați și chiar să obțină unele mici privilegii de la cârmuire și de la mitropoliții țării. Strămoșii lipovenilor au ajuns până la poalele obcinilor carpatine, în orașul Rădăuți. Comunitatea a continuat
Biserica lipovenească din Rădăuți () [Corola-website/Science/320926_a_322255]
-
pe cheltuiala bunilor credincioși din localitate avându-i ca îndrumători pe P.C. Preoții Vasile Dan și Ioan Deac. În anul 1998 luna noiembrie Sfânta biserică a fost resfințită de către Ps. Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Clujului Vasile Someșanul înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La Sfântul Altar au slujit următorii preoți: P.C. Preot Gheorghe Miulescu 23 septembrie 1928 - 8 martie 1949; P.C. Preot Visarion Eladie 27 decembrie 1949 - 4 septembrie 1956; P.C. Preot Antonovici Andrei 20 februarie 1957- 5 noiembrie
Biserica de lemn din Dealu Negru () [Corola-website/Science/315386_a_316715]
-
susținut comunicări științifice la numeroase conferințe și simpozioane de teologie naționale și internaționale. La 25 octombrie 2015 a participat la inaugurarea Cimitirul militarilor români de la Rossoșka, primul de pe teritoriul fostei URSS închinat soldaților români. A oficiat slujba în fruntea unui sobor de preoți români, și cu participarea a doi eposcopi ai Bisericii Ortodoxe Ruse.
Varlaam Merticariu () [Corola-website/Science/317477_a_318806]
-
26 august 2007, puțin după ora prânzului, pe un amplasament situat pe o culme de lângă DN17 (E58) care străbate comuna Stroiești, "„astfel ca toți călătorii să-l poată vedea pe Eroul Bucovinei pășind pe cer”". Cu prilejul dezvelirii monumentului, un sobor de patru preoți a celebrat și o slujbă de pomenire a eroului și de binecuvântare a bustului. La acest eveniment au participat subprefectul Ștefan Alexandru Băișanu, sculptorul Cezar Popescu, scriitorul și publicistul Ion Drăgușanul, primarul și viceprimarul comunei Stroiești, Ștefan
Bustul lui Ion Grămadă din Stroiești () [Corola-website/Science/321913_a_323242]
-
ultimul deceniu al secolului al XX-lea, biserica a fost restaurată cu sprijinul financiar și logistic al SC Cotnari SA, fiind pictată de către o echipă condusă de prof.univ. Nicolae Sava. Ea a fost resfințită la 2 iulie 2001 de un sobor de ierarhi și preoți în frunte cu IPS Teodosie Petrescu - Arhiepiscop al Tomisului, PS Ioachim Giosanu "Băcăuanul" - Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului și PC Varlaam Merticariu - Vicar administrativ al Arhiepiscopiei Iașilor. La acest eveniment au participat Constantin Simirad - primarul municipiului Iași
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
lângă zidul bisericii de la Mănăstirea Dornelor. După decesul episcopului pensionar Cozma Lostun (†2002), ieromonahul Iosif Mogârzan (nepotul mitropolitului Vlasie Mogârzan) este numit noul stareț al Mănăstirii Dornelor, ocupându-se de finalizarea construcției așezământului monahal (biserica cu hramul “Sfinții Părinți de la Soborul I Ecumenic de la Niceea”, blocul de chilii și clădirile-anexe). Construcția mănăstirii fusese începută de către PS Cozma și era pe jumătate terminată. Iosif Mogârzan a fost înaintat apoi la rangul de arhimandrit. La data de 16/29 octombrie 2004, arhimandritul Iosif
Mănăstirea Dornelor () [Corola-website/Science/316493_a_317822]
-
10 etaje și cântărește în jur de 6 tone, fiind iluminata noaptea de 100 de becuri. Pentru ridicarea crucii a fost folosită o macara de mare capacitate, adusă special de la Bacău . La miezul nopții de 21/22 august 2006, un sobor de 30 preoți în frunte cu IPS Mitropolit Daniel Ciobotea a sfințit pe dealul Păun o cruce înaltă pe care este amplasată stația de emisie a Radio Trinitas. Antenă avea rolul de a permite unor localități mai îndepărtate de orașul
Crucea Trinitas de pe Dealul Păun () [Corola-website/Science/316891_a_318220]
-
bisericile moldovenești medievale. Cheltuielile de restaurare au fost suportate de Fondul religionar greco-ortodox al Bucovinei. Biserica a fost resfințită la 2/15 noiembrie 1903 de către Vladimir de Repta, arhiepiscop al Cernăuților și mitropolit al Bucovinei și Dalmației, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Cu acest prilej, în stânga intrării a fost amplasată o placă de marmură cu următoarea pisanie: ""Aceasta sântă biserică cu chramul m.m. George, care a fost a sântei Mitropolii a Sucevei dela fericitul intru pomenire ctitor Jo
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
tras clopotele la toate bisericile din oraș în cinstea eroilor români căzuți la datorie pe câmpurile de luptă. Statuia a fost dezvelită de către primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, și de președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur. După dezvelirea monumentului eroilor, un sobor de 13 preoți de la parohiile din municipiul Suceava a oficiat un ceremonial religios pentru sfințirea statuii și pomenirea eroilor. Tot atunci a avut loc un ceremonial militar de defilare a detașamentelor de onoare ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Bucovina
Statuia „Editura Bucovina înaripată” din Suceava () [Corola-website/Science/316944_a_318273]
-
amplasat la intersecția între Bulevardul 1 Decembrie 1918 și Calea Obcinilor, la limita între cartierele Obcini și George Enescu, în apropiere de intrarea în municipiul Suceava dinspre Fălticeni. Sfințirea monumentului a avut loc în noiembrie 1995, fiind realizată de un sobor de preoți în frunte cu arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, IPS Pimen Zainea. Monumentul este format din patru porți egale și perpendiculare una pe alta. Pe monument se află o placă de plastic negru pe care este scrisă semnificația edificiului: "„Monument
Monumentul Unirii din Suceava () [Corola-website/Science/316943_a_318272]
-
împărătești, cu reprezentarea Bunei Vestiri, pe fundal arhitectonic,și cu chipurile proorocilor Isaiia și David, în registrul superior,într-o pictură aleasă, al cărei autor și datare, le aflăm pe icoanele, aduse de la Boiu, în colecția Episcopiei de Alba Iulia: Soborul îngerilor Mihail și Gavriil; Iisus Hristos, cu semnătura lui Ioan zugravul, data realizării, 1789, și numele platnicilor. Grație valoroaselor bunuri artistice, tradiția aducerii de la Boiu a bisericii din Uilac, este de netăgăduit, fragmentele din picturile zugravului Ioan, putând fi și
Biserica de lemn din Uilac () [Corola-website/Science/316963_a_318292]
-
ceva din măreția piramidelor din Egipt”". La 22 iunie 1997, a avut loc aniversarea a 475 de ani de la zidirea bisericii din Părhăuți. S-a celebrat o slujbă arhierească de către arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților, înconjurat de un sobor de preoți. Cu acest prilej, s-a amplasat o placă comemorativă pe care scrie: "„Inițiativa credincioșilor din Părhăuți de a sărbători 475 de ani de la zidirea bisericii este pilduitoare și dragă sufletului nostru, pentru că este un mod de a ține
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]