1,987 matches
-
pe Quetzalcoatl, Gaudi pe observatorul din Palenque și Robbe-Grillet pe "Terra Nostra" a lui Fuentes. Acolo unde fantasticul natural, miraculosul cavaleresc ("străluminați ca niște unghii", Orlando, Amadis, Tirante El Blanco și Don Quijote sânt cei patru din Apocalipsa lui Jodorovski), științifico-fantasticul social-politic și thriller-ul metafizic se adună într-o singură deltă. S-a vorbit despre romantismul german ca punct de plecare al suprarealismului. în realitate, dincolo de terenul comun al visului, diferențele sânt fundamentale. Este opoziția coleridgiană/an tezze vs. imaginație sau
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
magică, cât și cea științifică funcționează pe baza jocului combinatoric al unor invarianți. Versiunile cognitive au existat ca potență în toate timpurile și epocile. Prezența uneia nu o exclude pe cealaltă. Totuși, anumite condiții de generare ce țin ce contexte social-politice concrete fac ca ele să primească anumite interpretări și să survină în lume. Astfel, în societățile care se prezintă asemenea unui univers saturat de magie, vor părea firești interpretările care oferă o înțelegere magică a lumii. Acolo unde imaginarul social
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Esența educației fizice și sportului ca activități sociale Esența educației fizice și sportului constă în faptul că ele urmăresc perfecționarea dezvoltării fizice și a capacității motrice ale oamenilor. Această esență a rămas aceeași de-a lungul timpului, indiferent de situația social-politică, fiind strâns legată de necesitatea pregătirii cetățenilor pentru viață, lucru care nu se poate spune și despre scopurile practicării lor, care au diferit, în concordanță cu obiectivele urmărite de către conducerile societăților la acel moment. Spre exemplu, educația fizică a fost
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
principiul organizatoric în jurul căruia este construită întreaga strategie politică 40. Definiția cea mai cuprinzătoare a marketingului politic și în același timp cea mai sintetică este că marketingul politic determina elaborarea unei strategii și aplicarea unei tactici pentru realizarea ei. Transformările social-politice, cum este scăderea interesului pentru partizanatul politic, schimbările din mediul economic, cum sunt cele înregistrate în structura pieței muncii, si inovațiile tehnologice, amintim aici doar Internetul și telefonia mobilă, constrâng actorii politici să se adapteze noilor realități, revizuindu-și strategiile
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
ce se pătrund mai mult de convingerea că viața publică este un lucru serios, iar nu o comedie unde cel mai isteț trebuie să fie răsplătit prin aplauze"218. Șerban Cioculescu, în încercarea de a identifica similitudini ideatice în gazetăria social-politică a celor doi poeți, invocă unele teme comune, de pildă ostilitatea față de statul laic, reabilitarea valorilor tradiționale monahismul, deprinderile domestice ale femeii, repudierea importului instituțional fără discernământ sau critica politicianismului, considerându-l pe Arghezi, printr-o asociere fără echivoc cu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
chip nedisimulat, o trecere de la "negativ" la "pozitiv". Nu revendic, într-un asemenea context, preeminența unui "pasaj" dialectic, ci a unuia conceptual. Și asta pentru că, până în prezent, ideologia a fost gândită, atât în cadrul filosofiei, cât și în cel al teoriei social-politice, ca având o profundă conotație negativă. De altfel, o astfel de înțelegere a atras după sine, nu mai departe de acum o jumătate de secol, anunțul "sfârșitului ideologiei". De atunci încoace, ideologia și-a menținut însă prezența, debordând chiar de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
un context epistemologic au fost lipsite de succes. Ceea ce se poate observa este însă că acest concept păstrează și în prezent o anumită ambiguitate semantică, în legătură cu ideologia fiind luate în discuție când implicațiile științifice, referitoare la problema cunoașterii, când cele social-politice ale fenomenului. Tocmai de aceea, pe parcursul acestei părți a primului capitol voi încerca, mai întâi, să decriptez variatele "roluri" semantice care au fost atribuite concepttului, apelând la o analiză comparativă a multiplelor definiții ale ideologiei, după care voi opera o
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
o "nouă ordine" prin apel la o ideologie totală care devine sociologie a cunoașterii. Prin urmare, concepția neutră asupra ideologiei eșuează în încercarea de a elibera conceptul de semnificația sa negativă. Ce rămâne valabil este faptul că, în sfera cunoașterii social-politice, avem de-a face cu o realitate fragmentată și avem de întâmpinat numeroase dificultăți atunci când căutăm o poziție complet non-ideologică pentru analiza fenomenelor. Și asta pentru că pretenția de deținere a unei astfel de poziții este, ea însăși, una în care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de la asumpția de raționalitate a actorilor sociali, proprie atât celor care emit pretenții de conducere, cât și celor care văd în acestea din urmă o poziție justificată. Ce se întâmplă însă așa cum a fost cazul de nenumărate ori în practica social-politică a secolului al XX-lea când autoritatea își fundamentează legitimitatea pe o ideologie de tip represiv? Ideea că o astfel de legitimitate nu este motivată rațional nu conferă un argument suficient răspunsului, dacă, de exemplu, prin raționalitate înțelegem un calcul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pe aceea ca un eventual consens inițial să se erodeze și să determine, cu timpul, preeminența funcției de distorsionare a ideologiei (transformată astfel în pură propagandă) asupra celei de integrare. În acest din urmă caz, funcția de legitimare a autorității social-politice s-ar menține, dar integrarea ar fi operată nu prin consens, ci prin propagandă și, în ultimă instanță în caz de opoziție socială față de autoritate -, prin represiune. O astfel de eventualitate are șanse foarte reduse de a apărea, desigur, în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
prin propagandă și, în ultimă instanță în caz de opoziție socială față de autoritate -, prin represiune. O astfel de eventualitate are șanse foarte reduse de a apărea, desigur, în societățile pluraliste, acolo unde practicile sociale și aranjamentele instituționale au consolidat sisteme social-politice în care legitimarea autorității este înnoită periodic și, odată cu ea, funcția însăși de integrare a ideologiei își poate repune în joc surplusul de valoare a puterii. Nu există însă o astfel de posibilitate în societățile în care represiunea, deopotrivă ideologică
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de a o adopta"199. Cu alte cuvinte, ideologia poate servi scopului cunoașterii sociale, acela de a încerca o raționalizare, prin explicație și înțelegere, a ceea ce este în aparență irațional în plan social. Depășind "excesele matematizante" intervenite în sfera teoriei social-politice sub influența pozitivismului, ideologia poate contribui deci la îmbogățirea comprehensiunii complexității spațiului social. În plus, chiar dacă am fi de acord cu pretențiile emise recent de adepții "programului forte al sociologiei cunoașterii"200, care subliniază că, până când nu vom adopta o
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
dezbaterea posibilității ca "pozitivarea" ideologiei să se regăsească în critica utopiei. Voi lua aici în discuție analiza raționalist-critică realizată de Karl Popper la adresa gândirii utopice de tip istoricist, pentru a încerca să delimitez modalitatea în care interpretarea ideologică a teoriilor social-politice concepute de către gânditori precum Platon sau Marx poate conferi un sens pozitiv conceptului însuși de ideologie. Apropierea dintre explicația epistemologică și înțelegerea interpretativă 204 va fi relevată, în acest context, ca o modalitate de situare ideologică în raport cu proiecțiile utopice. Partea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
aibă influențe la nivelul practicii sociale. Deși configurată conceptual cu mult înaintea ideologiei, utopia și-a câștigat acest atribut mai ales prin "ieșirea" sa din sfera literaturii unde a fost încadrată pentru multă vreme și inserția sa în spațiul gândirii social-politice. Despre ideologie s-a afirmat, încă de la momentul resemantizării conceptului de către Napoleon, că are o înrâurire directă asupra realității sociale, prin faptul că o "deformează". Plasată în spațiul ficțional al literaturii, utopia nu a fost acuzată, inițial, de astfel de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
utopianismului poate fi lămuritoare 262. Incluzând gândirea de tip utopic a unor gânditori marcanți din spațiul filosofiei într-un curent pe care îl numește "istoricism", Popper urmărește să "deconstruiască", printr-o atitudine rațională, logică, marile utopii prezente în istoria gândirii social-politice, pe care el le consideră a fi cele aparținând lui Platon, Hegel și Marx. Deși este un autor apropiat de mediul analitic, iar concepția sa epistemologică, raționalismul critic, se dezvoltă cu precădere în zona de influență a filosofiei anglo-saxone care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de o singură clasă, de genul Proletariatului marxist. Problema care apare este deci aceea de a nu confunda condițiile sociale în care funcționează societatea cu niște condiții naturale, confuzie care ar putea justifica (și nu numai în teorie) niște atitudini social-politice reprobabile. Popper evidențiază că greșeala care ne urmărește la tot pasul în încercarea de a susține un demers teoretic de factură socio-politică este aceea de a identifica convenția cu natura, de a crede că instituirea (constituirea) spațiului social s-ar
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a unui nou mod de relaționare socială și conferă identitate membrilor comunității prin trimitere la drepturile lor la o mai largă autonomie și o mai mare libertate. Acest discurs conceptual al individualismului a fost preluat, apoi, de filosofia și teoria social-politică și s-a constituit în fundament pentru proiecția ordinii sociale moderne. Născut ca discurs legitimator pentru tipul de atitudine religioasă, existențială, cognitivă și politică generată de criza din zorii modernității, individualismul a reușit să se impună ca o formulă cu
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
științific în raport cu evaluările interpretative ale realității sociale, caracterul negativ al ideologiei, înțeleasă ca instrument al puterii, care are rolul de a distorsiona, de a mistifica datele empirice obiective. Inițiator al acestei atitudini față de ideologie, Karl Marx a lăsat moștenire gândirii social-politice "imperativul" respingerii oricăror evaluări cu rol valorizator, considerând că statutul acestora este, prin excelență, unul ideologic. Cu toate acestea, marxismul însuși a sfârșit prin a-și demonstra caracterul ideologic, în măsura în care "profețiile" materialismului dialectic și istoric s-au dovedit a fi
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de dominație socială și chiar a unei societăți de tip totalitar 366. Pentru filosofii radicali de diverse tipuri, care au optat pentru o a doua perspectivă de abordare, epistemologia își încadrează cercetarea astfel încât să excludă posibilitatea interogațiilor referitoare la identitatea social-politică a subiecților cunoscători și la impactul pe care această identitate ar putea să îl aibă asupra cunoștințelor produse. În acest fel susțin acești teoreticieni posibilii itemi politici ai epistemologiei devin imuni în fața criticilor 367. În fine, există și o a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
imuni în fața criticilor 367. În fine, există și o a treia perspectivă, conturată de către filosofii științei, care, adoptând un ton critic, subliniază că epistemologia ia rar în considerare faptul că o influență sensibilă asupra cunoașterii științifice o deține și praxisul social-politic, praxis care emerge în zona interfaței existente între instituțiile științifice și cele politice sau economice 368. Mai mult decât atât, aceste instituții politice și economice determină existența anumitor efecte nu doar în planul priorităților cercetării, ci și în cazul ipotezelor
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ideologie și totalitarism, formulată de câțiva teoreticieni politici proeminenți ai perioadei imediat postbelice, și încercarea sociologilor de a opune ideologia științei"458. Din acest punct de vedere, Daniel Bell poate fi înscris alături de alte figuri importante alte filosofiei și teoriei social-politice, cum sunt Friedrich von Hayek și Hannah Arendt într-o tradiție care, operând cu un sens restrictiv al ideologiei, o reduc la gândirea de tip totalitar. O astfel de situare nu permite însă, din nou, posibilitatea depășirii "paradoxului lui Mannheim
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
lui Maiorescu este stupefiantă. Pur și simplu dovedește o autosuficiență de stăpân al cunoașterii, dar în fapt dovedește o crasă necunoaștere a mișcării științifice a timpului său în domeniul cercetării psihologice. Maiorescu urcase rapid treptele consacrării în spațiul cultural-științific, adminstrativ, social-politic românesc și se pare că această ascensiune i-a produs și o egodiastolie greu de controlat. Dacă analizăm activitățile care le desfășura, într-o perioadă în care specializarea se instala în tot arealul preocuprilor academice, suntem surprinși de vastitatea acestora
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
un gest al personajului, o particularitate a stilului, etc. activează spontan acea memorie culturală ce relaționează instantaneu textul citit de hipotextul caragialian astfel mereu reîmprospătat. Fără să nege adevărul sintagmei "Caragiale e cu noi"(Ștefan Cazimir) cu referire la actualitatea social-politică a comediilor și a Momentelor, cartea de față îi restrânge aplicabilitatea la spațiul literaturii, domeniul potrivit nu pentru festivismul cerut de trista comemorare a centenarului de la trecerea în neființă a scriitorului, ci pentru a marca aniversar Un veac de caragialism
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Anghel Demetriescu (prin câteva studii din 1896 și 1903), în "cel mai perfid dintre adversarii operei caragialene "35, Pompiliu Eliade, în G. Panu și în mulți alți comentatori care împărtășeau părerea că "dramaturgia lui Caragiale, atât de ancorată în realitatea social-politică a vremii, este condamnată la o moarte rapidă. Așadar, o operă fără posteritate, menită să fie receptată exclusiv de către contemporani"36. Dimpotrivă, în ciuda acestor previziuni, receptarea operei caragialiene a fost impusă publicului nu prin numeroase comentarii în note de subsol
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
surprinse ulterior pe o perioadă care poate fi divizată în două secțiuni corespunzătoare primei și respectiv celei de a doua jumătăți a secolului trecut. Demarcația propusă ține cont de mutațiile de structură și semnificație cauzate de schimbările radicale în profilul social-politic postbelic. Printre modificări, nu lipsite de importanță sunt cele care vizează literatura de factură comică. În esență, numărul și obiectivele modurilor comice au fost amalgamate și limitate la cel redat prin sintagma "satiră și umor", cu sensul de "text combativ
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]