3,508 matches
-
21. Impactul serviciilor medicale asupra sănătății sau asupra inegalităților în starea de sănătate este unul limitat. Diferențele în starea de sănătate a indivizilor sunt determinate, în primul rând, de alți factori decât accesul la serviciile medicale, în special de factorii socio-economici și cei naturali (precum moștenirea genetică a indivizilor). Deși marea majoritate a acestor studii asupra determinanților sociali ai sănătății au fost efectuate în țările dezvoltate (astfel încât validitatea lor pentru țările aflate în curs de dezvoltare nu a fost încă dovedită
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
medicale nu sunt singurul factor cu o contribuție semnificativă la starea de sănătate a populației care este controlabil social. Inclusiv determinanții sociali (acei factori de influență din afara sistemului de îngrijiri medicale) ai stării de sănătate a populației, determinanți precum statutul socio-economic, sunt social controlabili. Mai mult, așa cum arată cercetările recente, determinanții sociali au o influență asupra stării de sănătate a populației mult mai semnificativă decât sistemul de îngrijiri medicale. Desigur, recunoaște Sreenivasan, acest fapt nu este suficient pentru a submina argumentul
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
tentativa de extindere a acestui principiu, este prezentă implicit ideea că egalitatea oportunităților nu cere doar ca instituțiile sociale să neutralizeze circumstanțele sociale arbitrare ale indivizilor (așa cum considera Rawls), ci și anumite diferențe arbitrare naturale între aceștia. Spre deosebire de background-ul socio-economic, diferențele în starea de sănătate între indivizi pot fi și reflecția unor circumstanțe naturale diferite între aceștia, și nu în mod necesar doar reflecția unor circumstanțe sociale diferite. Problema fundamentală ridicată de acest fapt pentru argumentarea lui Daniels în favoarea accesului
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
și egalizarea pozițiilor inițiale de start pentru indivizii similar motivați și talentați. Argumentul lui Pogge în favoarea tratării serviciilor medicale ca oportunități nu este substanțial diferit de susținerea că aceste servicii au o importanță strategică, la fel ca și background-ul socio-economic, pentru că reflectă poziția inițială de start a unei persoane în competiția pentru carierele și meseriile deschise talentului. Acest tip de argument, ne reamintește Jacobs, este însă problematic pentru că depinde de o identificare arbitrară a anumitor dezavantaje naturale ca nedrepte sau
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
aceste alegeri pot fi acuzate sau incriminate în mod neproblematic. Așa stau lucrurile, spre exemplu, în cazul în care o astfel de alegere îi aparține unui minor 50, unei persoane cu un mediu familial defavorabil, unei persoane cu un statut socio-economic scăzut (care nu își poate permite alte modalități de relaxare, mai puțin riscante pentru starea sa de sănătate)51, unei persoane cu un nivel de educație insuficient, cu o capacitate sau abilitate redusă de analiză sau înțelegere a riscurilor acestor
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
imperfect la serviciile medicale este realizabil, "dezbaterea rațională a concluzionat Schwartz trebuie să se focuseze asupra tipurilor și gradelor de imperfecțiune a accesului care sunt mai mult sau mai puțin acceptabile decât altele" 7. 3. De la serviciile medicale la determinanții socio-economici ai sănătății. Un nou trend în teoretizarea dreptății distributive în sănătate Lucrarea de față a fost dedicată prezentării și analizei principalelor idealuri ale dreptății distributive în sănătate. Cu toate acestea, nu sănătatea ca atare a fost subiectul ei principal, ci
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
în sănătate. Spre deosebire de cele mai multe dintre teoriile dreptății prezentate și analizate în cadrul acestei lucrări, teoriile dreptății care se înscriu în acest trend nu mai sunt doar teorii ale dreptății în distribuția serviciilor medicale, ci și teorii ale dreptății în distribuția determinanților socio-economici ai sănătății (precum educația sau venitul)8. La baza acestui nou trend de teoretizare filosofică se află observația că accesul echitabil la serviciile medicale nu este suficient pentru atingerea dreptății în sănătate. Așa cum au demonstrat studiile empirice începând cu așa
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
societății. Un impact mult mai semnificativ în această direcție îl au alți factori controlabili social care afectează starea de sănătate a populației: venitul, educația, ocupația sau clasa socială. În aceste condiții, tentativa de a acorda o atenție specială și determinanților socio-economici în teoretizarea dreptății în sănătate este una care trebuie salutată. Ea reprezintă, fără îndoială, un pas necesar pentru sporirea gradului nostru de înțelegere și evaluare cât mai comprehensivă a dreptății și nedreptății în sănătate. Dreptatea în sănătate nu poate fi
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Drinking", în Alcohol Research & Health, 24, 4, 2000, pp. 225-232, Helene Raskin White, Kristina Jackson, "Social and Psychological Influences on Emerging Adult Drinking Behavior", în Alcohol Research & Health, 28, 4, 2004, pp. 182-190. 51 Pentru analize detaliate ale influenței statutului socio-economic asupra deciziilor de a urma stiluri de viață nesănătoase a se vedea, de pildă, J. W. Lynch et al, "Why Do Poor People Behave Poorly? Variation in Adult Health Behaviors and Psychosocial Characteristics by Stages of the Socioeconomic Lifecourse", în
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
de conflictualitate este “carburantul” geopoliticii, iar prima sarcină a sa este aceea de a pune în evidență originile, uneori îndepărtate, ale conflictelor și motivațiile protagoniștilor. Complexitatea problemelor din spațiul arab derivă din maniera complicată de întrepătrundere și evoluție a fenomenelor socio-economice și istorico-politice, ca premise pentru tensiunile și conflictele din aria de referință. Într-adevăr, dinamica demografică explozivă din ultimele decenii, coroborată cu marasmul economic, a creat în unele state arabofone sahariene (Ciad, Sudan, Mauritania), condiții interne dificile, generatoare de conflicte
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
familie (familia Saud). în Yemen activitatea celulelor extremist islamiste a devenit o problemă vizibilă după atentatul din 12.10.2000 împotriva distrugătorului american “U.S.S. Cole” ancorat în rada portului Aden, atac atribuit ipotetic formațiunii teroriste Al-Qaida. C. Cauzele de ordin socio-economic au fost într-o mai mică măsură “promotoarele” stărilor tensionale/ conflictuale în spațiul arab, unde, după cum am văzut, determinantele majore ale neînțelegerilor interne s-au circumscris în cea mai mare parte domeniului relațiilor umane intercomunitare (etnice, confesionale, politicoideologice). Totuși, în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
produs de regulă, în statele arabe cele mai stabile și mai evoluate din punct de vedere politic și economic, tocmai datorită demersurilor economice sănătoase întreprinse de autorități, care însă afectează temporar corpul social, în special pe componenta consumului. a. Tensiunile socio-economice din Algeria au apărut în anii ’80, ca urmare a eșecului înregistrat de economia de tip socialist și incapacității sale de a satisface nevoile interne de consum, coroborat cu colapsul sistemului politic bazat pe modelul partidului unic (de inspirație și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
programelor de asistență financiară către regatul hașemit. Scumpirea costului vieții a fost generată și de sistarea furnizării hidrocarburilor la preț redus de către Arabia Saudită, în urma refuzului Iordaniei de a se ralia coaliției antiirakiene în timpul războiului din Golf din 1991. c. Tensiunile socio-economice din Maroc care au avut loc în anul 2000 s-au datorat măsurilor fiscale instrumentate de către guvern, vizând consolidarea bugetului de stat. Marile greve preconizate de centralele sindicale au fost parțial amorsate în urma negocierilor cu sindicatele, în cadrul cărora reprezentanții salariaților
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
stat. Marile greve preconizate de centralele sindicale au fost parțial amorsate în urma negocierilor cu sindicatele, în cadrul cărora reprezentanții salariaților au solicitat creșterea cu 10% a salariului minim garantat, reducerea impozitelor pe venit și reducerea costurilor energiei. d. Tensiunile socio-politice și socio-economice din Egipt de la începutul anului 2011 au urmat celor declanșate anterior în Tunisia, având la bază acumularea în timp a unorstări cronice de nemulțumiri populare, cauzate de extinderea corupției la nivelul structurilor administrative, creșterea costurilor vieții cotidiene și pauperizarea continuă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
stările conflictuale cu substrat socio economic, ce caracterizează statele arabe cu un nivel superior de organizare socio-politică, asemănător modelului european, unde forțele și relațiile de producție sunt mai apropiate de modelul capitalismului de tip occidental și, prin urmare, și relațiile socio-economice conflictuale sunt mai “europene”. Aici se înscriu conflictele sociale și revendicările economice de anvergură ce au zguduit Algeria în anii ’80, Iordania în anii ’90 și Marocul în anul 2000. Conflictele complexe, în a căror panoplie cauzală se regăsesc toate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
toate forțele sale nu este decît o structură de circumstanță. Comuniștii speră să facă din acesta un element permanent al vieții politice. Ei sînt surprinși de resurgența forțelor sociale de dinainte de război, aproape intacte, inclusiv de strînsa rețea de organizații socio-economice socialiste. Un pact de solidaritate socială încheiat clandestin, sub ocupație, între patronat, socialiști și catolici blochează statutul de proprietate și raporturile sociale în întreprinderi. Forțele tradiționale ocupă din nou terenul. Terenul de posibilă expansiune a comuniștilor este cu atît mai
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
orientări: majoritatea copiilor rămân în filiera de plecare (82,5%), rari fiind cei pentru care este luată în considerare o reorientare. Alegerea acestei filiere depinde în mod sigur de natura handicapului(rilor), dar este în mod egal corelată cu nivelul socio-economic al familiei". Citatul acesta merită un comentariu: în primul rând, trebuie observat că anumite entități nu sunt cuprinse în statistica prezentată, deși pot reprezenta handicapuri severe (autismul, unele categorii de bolnavi psihici, polidislalia, formele accentuate de logonevroză, formele severe de
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
orientări (majoritatea copiilor rămân în filiera de plecare (82,5%), rari fiind cei pentru care este luată în considerare o reorientare. Alegerea acestei filiere depinde în mod sigur de natura handicapului(rilor), dar este în mod egal corelată cu nivelul socio-economic al familiei"). Acestea par a fi date obiective, de care trebuie să se țină seama. Așadar, clasificarea corectă și alegerea filierelor, în conformitate cu algoritmul propus la începutul acestui capitol, rămâne o misiune inițială obligatorie în coordonarea defectologului. Trecând la Punctul 3
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
un tablou al caracteristicilor specifice diferitelor categorii de deficienți de intelect cât mai apropiat de realitate. Sarcina nu este ușoară, mai ales dacă se au în vedere particularitățile atât de diferite de la individ la individ, ca urmare a structurii sistemului socio-economic în care trăiește deficientul. Totuși, câteva dintre aceste caracteristici sunt importante pentru înțelegerea fenomenului de deficiență de intelect 58". Într-adevăr, măsurătorile acestea sunt relative: • pe de o parte pentru că dacă un subiect deficient de 10 ani dă un răspuns
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
de manifestare, sursele de influențare și modalitățile de prevenire. Prin lucrarea de față vom face cunoscute aceste aspecte, iar În partea de cercetare vom sublinia că există o dimensiune externă a agresivității, ce ține de Învățare, se construiește În mediul socio-economic al adolescentului, se elaborează sub influența grupului familial sau al grupului de prieteni și poate fi controlată. Ipoteza principală de la care am pornit este următoarea: agresivitatea elevilor este influențată de variabilele anxietate, sex, mediu socio-economic și nivelul de instrucție al
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Învățare, se construiește În mediul socio-economic al adolescentului, se elaborează sub influența grupului familial sau al grupului de prieteni și poate fi controlată. Ipoteza principală de la care am pornit este următoarea: agresivitatea elevilor este influențată de variabilele anxietate, sex, mediu socio-economic și nivelul de instrucție al părinților și de asemenea, absenteismul elevilor este influențat de agresivitatea acestora. Termenul agresivitate vine din latinescul adgradior, care Înseamnă “a merge către...”, și a evoluat apoi În agredire, ce semnifică “a merge către... cu un
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
ambițiile acute de putere ale liderilor arabi, este unul dintre numeroșii factori ce concură la “realizarea” imposibilei unități a lumii arabe. O altă caracteristică demografică este creșterea explozivă a populației țărilor arabe în ultimele decenii, fapt ce ridică numeroase probleme socio-economice statelor respective, dar care este în același timp un important atu oferit de potențialul demografic viguros. Existența bogatelor zăcăminte petro-gazeifere în regiunea Golfului Persic și în nordulAfricii este al doilea atu deosebit în lumea arabă, generator de enorme rezerve financiare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
de la 25-28‰, la valori de 8-10‰ (Sudan, Yemen), datorită ponderii ridicate a populației tinere și nicidecum a ameliorării semnificative a standardului de viață. Valorile mortalității generale conturează în prezent următoarele categorii: statele cu valori între 13 - 20‰ sunt țări înapoiate socio-economic din Sahel: Djibouti (19,4‰ - cea mai ridicată rată a mortalității din spațiul arabofon), Somalia, Mauritania. statele cu valori între 8 - 13‰ sunt țări relativ sărace și devastate de confruntări interne și cu o mare pondere a grupelor de vârstă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
a regimului irakian după invazia Kuwaitului în 1990, a atras după sine expulzarea a cca. 1 milion de muncitori yemeniți din diferite state arabe (800.000 numai din Arabia Saudită), nevoiți să se reîntoarcă în patrie, cu consecințe dramatice asupra situației socio-economice din Yemen: creșterea ratei șomajului și sistarea fluxurilor financiare din exterior. F. Modele socio-culturale în lumea arabă Sub aspect spațial, structurile sociale definesc o seamă de clivaje/diferențieri regionale, funcție de care, după clasificarea lui Max Derruau, se identifică două tipuri
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
două tipuri de societăți (fig. 10): societăți relativ urbanizate sau în curs de urbanizare ce se suprapun însă unor societăți rurale, puternic polarizate social, în care predomină o structură seniorială a proprietății și relații sociale ferm ierarhizate între diferitele pături socio-economice. Acest tip de societate se suprapune practic în totalitate peste statele arabe propriu-zise, plus Malta, dar cu excepția Saharei Occidentale. societăți predominant rurale, în care se mențin puternice reminiscențe de organizare tribală, cărora li s-au adăugat o serie de tare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]