1,233 matches
-
și inițiativele paralele. Caracterul democratic al medierii, apariția mediatorilor și, mai ales, organizarea controlului democratic asupra funcționării activităților de îndrumare și de mediere vor trebui să formeze un element central al domeniului și al jocului instituțiilor"260. Conform așteptărilor, animația socioculturală urbană trebuia să prelungească intenția modernizatoare a administrației consultative. Ea trebuia să apeleze la forțele vii. Dar, mai mult decât reforma instituțională, mediile creștine apropiate Educației populare insistau asupra necesității de a educa poporul. Animația urbană trebuia să intensifice relațiile
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
insistau asupra necesității de a educa poporul. Animația urbană trebuia să intensifice relațiile între indivizi și grupuri, în cadrul proiectului de stimulare a conștiinței civice. Dezvoltarea socială și dezvoltarea culturală trebuiau să se întâlnească armonios în promovarea individului și colectivității. Animația socioculturală urbană întruchipa efortul conștient și voluntar de a substitui clientelismului notabililor, bazat pe principiul autorității, atitudini militante, participative. Ea trebuia să creeze condițiile unei comunicări democratice între indivizi. Acest proces de modernizare a vieții politice locale era explicitat în declarațiile
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
264 Numeroase au fost dotările sociale care au servit drept rampă de lansare acestor noi elite, formării unor purtători de cuvânt ai cartierelor până când ajungeau reprezentanții acestora. O "nouă mică burghezie" aflată în căutarea unor noi referenți a acaparat dotările socioculturale, ca un preambul la acapararea instituțiilor teritoriale 265. Avântul asociativ s-a bazat pe credibilitatea Educației populare în tratarea problemei urbane. Asociațiile deveneau echivalentul în mediul urban al sindicatelor din producție. Proliferarea comitetelor de acțiune ofensivă sau defensivă, manifestațiile de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a raporturilor dintre primărie și mediul asociativ. În mod tradițional, primăria avea o atitudine providențială față de asociații, răspunzând punctual la cererile acestora de dotare și susținere ce-i erau adresate prin influența grupurilor de presiune locală. În anii 1960, acțiunea socioculturală a comunelor însemna crearea de echipamente colective a căror gestionare era încredințată echipelor de animație afiliate marilor organizații cu caracter asociativ. Sylvain Petitet este de părere că, de-a lungul anilor 1980, raporturile dintre comună și asociații s-au transformat
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
animarea urbanului în numele unei idei noi idei despre democrație / 171 Tehnocrații în căutarea unei democrații și a unei cetățenii luminate / 171 Spectrul "depolitizării" / 171 Elanul prospectivei în serviciul voluntarismului urban / 174 Planificarea urbană în căutarea unei noi cetățenii / 177 Animarea socioculturală urbană: terenul misiei democraților moderni / 181 Opera de deșteptare a populațiilor urbane / 181 Animarea urbană și modernizarea vieții politice locale / 188 Împotmolirea participării urbane și problema puterii / 192 Dezamăgirea produsă de utopia asociativă / 192 Contractul în politicile urbane: o ficțiune
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
242-244). 254 H. Théry, M. Garrigou-Lagrange, op. cit., 1966, p. 16. De remarcat faptul că Henri Théry va fi în 1970 raportorul comisiei "Animation" al celui de-al VI-lea Plan. 255 Ibid., p. 26. Pentru o tipologie exhaustivă a echipamentelor socioculturale și a funcțiilor acestora, ne putem raporta, în afara lucrării lui Théry și Garrigou, la revista Urbanisme nr. 90-91, "Équipement pour l'homme", 1965. 256 Claude Gilbert, Guy Saez, L'État sans qualités, Paris, PUF, 1982, p. 35. Autorii subliniază că
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a funcțiilor acestora, ne putem raporta, în afara lucrării lui Théry și Garrigou, la revista Urbanisme nr. 90-91, "Équipement pour l'homme", 1965. 256 Claude Gilbert, Guy Saez, L'État sans qualités, Paris, PUF, 1982, p. 35. Autorii subliniază că "domeniul sociocultural se constituie mai degrabă ca un efect global al diferitelor intervenții administrative decât sub impulsul unei politici foarte bine controlate". 257 Jean-Pierre Rioux, art. cit., 1981. 258 Alain Tourraine, "Travail, loisirs et société", Esprit, "Le loisir", iunie 1959, p. 981
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Seuil, 1968. 263 Claude Gilbert, art. citat, 1984, pp. 88-89. 264 Jean-Pierre Augustin, Jacques Ion, "Les équipements de jeunes: la fin des illusions", Les Cahiers de l'animation, nr. 61-62, 1987, p. 198. 265 Aceste bătălii locale duse în jurul problemei socioculturalului prezintă, după caz, figuri diferite. În opoziție cu exemplul oferit de Grenoble, Jacques Ion a arătat cum municipalitățile din Nantes (oraș al capitalismului comercial) și din Saint-Étienne (oraș al capitalismului industrial) au încercat să se integreze sociocultural în vechi instituții
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
duse în jurul problemei socioculturalului prezintă, după caz, figuri diferite. În opoziție cu exemplul oferit de Grenoble, Jacques Ion a arătat cum municipalitățile din Nantes (oraș al capitalismului comercial) și din Saint-Étienne (oraș al capitalismului industrial) au încercat să se integreze sociocultural în vechi instituții ideologice și să utilizeze pentru propriul prestigiu modernitatea pe care acest sector o îngloba. 266 Pierre Bolle, Catherine Pouyet, Sociologie et urbanisme. Participation et unions de quartier, Ministerul Echipamentului și Locuinței, DAFU, septembrie 1967, p. 6. 267
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
É. Campagnac, op. cit., 1992. 447 Sylvain Petitet, "Évolution des rapports entre la commune et les associations dans la gestion des services publics locaux", Sociologie du travail, nr. 1, 1995. 448 Ibid., p. 95. În privința evoluției raporturilor dintre municipalitate și asociațiile socioculturale, fără a fi în dezacord asupra mișcării generale descrise de Sylvain Petitet, trebuie deosebită o etapă intermediară între momentul în care comunele recurg la experiența marilor asociații și cel în care instaurează un control riguros în viața asociativă. Această etapă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
individul este suportul individualității, individualitatea este felul de a fi al individului. Diferența dintre individ si individualitate semnifică trecerea de la ființa generică - înțeleasă ca unitate indivizibilă a speciei, la ființa unică si irepetabilă - percepută constient ca atare, într-un context sociocultural dat. Ca structură interioară, individualitatea - eul propriu - nu se identifică cu personalitatea care cuprinde întreaga interacțiune a individului cu mediul și prin urmare și relațiile interiorului său cu exteriorul, actuale ca și cele potențiale - întreaga sa devenire. Elementul central al
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
aparține, în primul rând, psihologiei. Este o entitate psihosocială, la nivelul ei realizându-se interacțiunea dinamică dintre individual și social, dintre procesele psihice care stau la baza elaborării conduitelor și procesele psihosociale care condiționează forma și conținutul acestora. Este determinată sociocultural (statut, etnie, religie etc.), constituindu-se doar prin interacțiunea omului cu mediul sociocultural. Desemnează sistemul de însușiri, relații și calități psihosociale care dau identitate socială individului. Persoana vizează ființa concretă cu o identitate socială determinată (nume, familie, loc și dată
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
-se interacțiunea dinamică dintre individual și social, dintre procesele psihice care stau la baza elaborării conduitelor și procesele psihosociale care condiționează forma și conținutul acestora. Este determinată sociocultural (statut, etnie, religie etc.), constituindu-se doar prin interacțiunea omului cu mediul sociocultural. Desemnează sistemul de însușiri, relații și calități psihosociale care dau identitate socială individului. Persoana vizează ființa concretă cu o identitate socială determinată (nume, familie, loc și dată de nastere, statut social etc.) și având o anumită poziție în cadrul sistemului social
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
de artă se afirmă sau nu în contextul de valori al unei societăți depinde de practica socială, în care criteriile estetice acționează în conexiune cu criterii exterioare artei. Faptul este cu deosebire evident în perioadele de trecere dintr-un mediu sociocultural în altul, în condiții, bunăoară, de interferare a ruralului cu urbanul, ale suprapunerii unor serii diferite de civilizație. Asemenea procese duc la proliferarea kitschului, a artei surogat. Apar nu numai obiecte, dar și atitudini kitsch, precum utilizarea unor opere de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
special aspecte legate de frecvență și de productivitate: din ce clase morfologice sunt selectați constituenții și ce mecanisme de interpretare a sensului există pentru diverse registre de limbă în cazul anumitor formații speciale, create în strânsă dependență cu un context sociocultural sau politic. Am urmărit aceste probleme într-o serie de utilizări din literatură, din presa scrisă, din limbajul site-urilor și al forumurilor sau din exprimarea zilnică a adolescenților. Am aplicat, în acest sens, unui grup de 70 de elevi
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
o Iudă de băiat ("lingușitor"), un submediocru/individualist/nepriceput de băiat, un model/nimic de profesor, un deliciu de înghețată, o zoaie de ciorbă, o minunăție/un dezastru de spectacol. 3.2.5. Sensuri dependente de cunoașterea contextului politic și sociocultural De foarte multe ori, mai ales în cazul creațiilor ocazionale, sensul este destul de greu de descifrat în absența cunoașterii contextului. Acest aspect contează foarte mult și pentru decizia în direcția unei interpretări ironice, depreciative sau valorizante: Despre SC TCE 3
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
În fiecare dintre aceste etape de viață apar achiziții noi, provocate de prezența unor crize de dezvoltare, înțelese ca perioade cu resurse formative deosebite, care au la bază confruntările dintre potențialitățile individuale și solicitările graduale tot mai complexe ale mediului sociocultural. În fiecare stadiu de dezvoltare există un conflict central care solicită un tip de adaptare - bună sau nu - privind modul de tratare al problemelor specifice acelei perioade. Eșecul adaptativ într-un stadiu poate genera stres și anxietate și poate declanșa
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
sprijinindu-i tot timpul să depășească dificultățile, mai ales pe cele de ordin moral. Rezumând, putem spune că baza procesului de dezvoltare în adolescență o constituie schimbările permanente pe care le suferă indivizii. Când aceste schimbări, de ordin biologic, psihologic, sociocultural acționează simultan, crește riscul apariției unor probleme de dezvoltare. În această etapă de vârstă deciziile greșite privind școala, examenele, viața sexuală, prieteniile etc. au mai multe consecințe negative decât au avut anterior. Există studii care au arătat că adolescența nu
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
comportamentul sexual uman. Dr. Decebal Hudiță, șeful clinicii de Obstetrică-Ginecologie a Spitalului ,,I. Cantacuzino", profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" din București. INTRODUCERE Sănătatea sexuală este experiența, trăirea unui proces fără întrerupere de bunăstare fizică, psihică și socioculturală legată de sexualitate. În 1975, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a făcut următoarea declarație: "Există drepturi fundamentale ale individului, incluzând dreptul la sănătatea sexuală și la capacitatea de a se bucura și de a controla comportamentul său sexual și reproductiv
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
AB Research Group și cu o echipă de specialiști de la Universitatea București, pe 1 999 persoane de 18 ani și peste, a cuprins unele elemente privind planificarea familială și sexualitatea [4]. Antropologia ca știință bioculturală, preocupată de aspecte biologice și socioculturale ale comportamentului uman, de modul cum interacționează acestea influențând bolile și sănătatea, este datoare să-și aducă contribuția la educația sexuală planificarea familiei, care sunt nu numai o problemă individuală, ci și una de sănătate publică, de fortificare a stării
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
577 293 52 1 898 Tabelul 14. Distribuția percepției veniturilor în funcție de grupa de vârstă Capitolul 4 EVENIMENTE EXISTENȚIALE MAJORE (debutul vieții sexuale, căsătoria, nașterea copiilor) 4.1. Rezultate preliminare ale cercetării privind debutul vieții sexuale Pornind de la ipoteza dublei determinări (socioculturală și biologică) a comportamentului sexual, căsătoriei, nașterii primului copil, am inițiat un studiu-pilot care să evalueze aceste aspecte. S-a aplicat un chestionar cu 90 de itemi unui număr de 448 femei și bărbați, distribuiți egalitar pe sexe, grupe de
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
o negare a dreptului acestora la reproducere. Absența majoră a diferențelor semnificative pe sexe privind cunoașterea și acordul cu noile tehnologii de reproducere reflectă că această problemă, cu excepția uneia, este mai mult legată de nivelul de instruire, vârstă și pattern sociocultural local. Excepția dată de metoda mamei-surogat în care o femeie acceptă să fie însămânțată cu sperma unui soț, poartă sarcina, naște și apoi renunță la copil (p < 0,001), unde ponderea femeilor care sunt de acord cu metoda este aproape
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
aceste aspecte. Luând în considerare maturitatea biologică, profesională și socială de-a lungul timpului, momentul optim pentru procreare a fost apreciat diferit. Pentru spațiul european contemporan, ca și pentru alte populații de pe alte continente aflate în stadii similare de evoluție socioculturală și economică, se consideră că vârsta ideală pentru a deveni tată este 25-35 ani și pentru a deveni mamă 22-30 ani. Desigur, căsătorii și nașteri au loc și în afara acestor intervale. A deveni părinte mai devreme de 18 ani ridică
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
după 45 de ani se diminuează până la dispariție posibilitatea repetării actului sexual în cursul aceleiași întâlniri (coitus iteratus) [4]. Biologic se vorbește de o ,,constituție sexuală" care introduce variații individuale la persoane aflate la aceeași vârstă și în același spațiu sociocultural. Se apreciază că bărbații și femeile sexualizați tardiv tind să fie dispuși pentru 3-4 raporturi sexuale pe săptămână. Unele statistici au arătat că la persoanele până în 40 de ani media raporturilor sexuale variază de la 1 până la 6,5 raporturi sexuale
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
și social Luând în considerare maturitatea biologică, profesională și socială de-a lungul timpului, momentul optim pentru procreare a fost apreciat diferit. Pentru spațiul european contemporan, ca și pentru alte populații de pe alte continente aflate în stadii similare de evoluție socioculturală și economică, se consideră că vârsta ideală pentru a deveni tată este 25-35 ani și pentru a deveni mamă 22-30 ani. Desigur, căsătorii și nașteri au loc și în afara acestor intervale. A deveni părinte mai devreme de 18 ani ridică
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]