12,660 matches
-
era atmosferă aproape palpabila de geniu și tradiție, iar ca system, în general, insistența pe rotunjirea studiilor. Prin asta înțeleg cerință că cei care studiau domenii științifice să aibă și un procent din studii dedicat domeniilor așa-zis "umane" - artă, sociologie, istorie, filozofie, lingvistică, etc.Această cerință m-a abilitat să studiez serios film, muzica, și istorie la MIT (domenii care m-au fascinat dintotdeauna) pentru a absolvi fizică, si, paradoxal, mi-a facilitat însăși pregătirea umanista universitară de care aveam
FILMMAKERUL DE ORIGINE ROMÂNĂ, ALEX ROTARU, A CUCERIT FORTĂREAŢA NUMITĂ HOLLYWOOD de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377347_a_378676]
-
să le arate metoda, calea, strategia pe care trebuie să o urmeze ca să iasă din această stare patologică de letargie care le poate fi fatală. Partea a doua a cărții (deși analizele și raționamentele care țin de domeniul psihologie, al sociologiei coexistă, conlucrând cu analizele, judecățile și raționamentele care țin de domeniul pedagogiei și al economiei) încearcă și reușește să descifreze laturile slabe ale poporului român în istorie, cauzele educaționale care au făcut să fim un popor defensiv în istorie („Dă
PSIHOLOGIA ŞI PEDAGOGIA POPORULUI ROMÂN de MARIA CANTUNIARI în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377390_a_378719]
-
sutimi. La cele particulare, regret, taxele se măresc în fiecare an, iar ai mei nu au cum să le plătească... M-am angajat aici. Am carte de muncă, echipament gratuit și, după doi ani, m-am înscris la facultate... La Sociologie și asistență socială. Sunt în ultimul an, i-a povestit acesta pe scurt. - Bine, bine, dar cum se procedează? a întrebat Gabriel, interesat pe dată. Examen sau pile? - Niciuna din astea două. Dacă ai armata făcută și au ei locuri
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
anul 1968 în municipiul Târgu Mureș; este un sociolog și geopolitician român, fost consilier al președintelui interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu, pentru problemele integrării europene a acestei țări. Are și cetățenia Republicii Moldova. Dan Dungaciu este Profesor Universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București și Directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române (ISPRI). A studiat sau a lucrat ca cercetător asociat în diverse instituții occidentale: Fernand Braudel Institute (SUA), Max Weber Centre for Advanced
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
Ungaria), Departament of Social Studies, Polytechnic University (Marea Britanie), Institut für die Wissenschaften vom Menschen (Austria), Max Planck Institute for Social Anthropology (Germania). Este membru al mai multor asociații naționale și internaționale de profil și laureat al premiului Dimitrie Gusti pentru sociologie al Academiei Române (1995) și al Premiului Internațional pentru Sociologie al Universității din Istanbul - Turcia (2001). Dintre lucrările și cărțile publicate amintim câteva: Sociologia și geopolitica frontierei (coautor), 2 volume, 1995; Istoria sociologiei. Teorii contemporane (coautor), 1996 “Rețelele omeniei” și rețelele
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
für die Wissenschaften vom Menschen (Austria), Max Planck Institute for Social Anthropology (Germania). Este membru al mai multor asociații naționale și internaționale de profil și laureat al premiului Dimitrie Gusti pentru sociologie al Academiei Române (1995) și al Premiului Internațional pentru Sociologie al Universității din Istanbul - Turcia (2001). Dintre lucrările și cărțile publicate amintim câteva: Sociologia și geopolitica frontierei (coautor), 2 volume, 1995; Istoria sociologiei. Teorii contemporane (coautor), 1996 “Rețelele omeniei” și rețelele mistificării, 1997 Enciclopedia valorilor reprimate, 2 volume, 2000 (coautor
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
membru al mai multor asociații naționale și internaționale de profil și laureat al premiului Dimitrie Gusti pentru sociologie al Academiei Române (1995) și al Premiului Internațional pentru Sociologie al Universității din Istanbul - Turcia (2001). Dintre lucrările și cărțile publicate amintim câteva: Sociologia și geopolitica frontierei (coautor), 2 volume, 1995; Istoria sociologiei. Teorii contemporane (coautor), 1996 “Rețelele omeniei” și rețelele mistificării, 1997 Enciclopedia valorilor reprimate, 2 volume, 2000 (coautor) Statul și comunitatea morală. Memorii (1904-1910), Traian Brăileanu, (ediție îngrijită, studiu introductiv și repere
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
profil și laureat al premiului Dimitrie Gusti pentru sociologie al Academiei Române (1995) și al Premiului Internațional pentru Sociologie al Universității din Istanbul - Turcia (2001). Dintre lucrările și cărțile publicate amintim câteva: Sociologia și geopolitica frontierei (coautor), 2 volume, 1995; Istoria sociologiei. Teorii contemporane (coautor), 1996 “Rețelele omeniei” și rețelele mistificării, 1997 Enciclopedia valorilor reprimate, 2 volume, 2000 (coautor) Statul și comunitatea morală. Memorii (1904-1910), Traian Brăileanu, (ediție îngrijită, studiu introductiv și repere bibliografice de Dan Dungaciu), 2002 Sociologia românească interbelică în
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
volume, 1995; Istoria sociologiei. Teorii contemporane (coautor), 1996 “Rețelele omeniei” și rețelele mistificării, 1997 Enciclopedia valorilor reprimate, 2 volume, 2000 (coautor) Statul și comunitatea morală. Memorii (1904-1910), Traian Brăileanu, (ediție îngrijită, studiu introductiv și repere bibliografice de Dan Dungaciu), 2002 Sociologia românească interbelică în context european, 2002 Națiunea și provocările (post)modernității, 2002 Moldova ante portas, 2005 Cine suntem noi? Cronici de la Est de Vest, Editura Cartier, Colecția Cartier Istoric, 2009 și multe altele... Viziunea, concepția sau opinia Domnului Dan Dungaciu
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
distanciations”, editat de Mihai Dinu GHEORGHIU și Paul ARNAULT: cuprinde actele colocviului cu același titlu, organizat în 2011 • „Parentalitatea pe înțelesul tuturor. Pertinența și derivele unui concept”, Catherine SELLENET, traducere de Elena COJOCARIU: sintetizează discuțiile despre parentalitate din ultimele decenii. • „Sociologie electorală. Alegeri, alegători și comportamente de vot”, Romeo ASIMINEI: analiza modelelor și mecanismelor procesului electoral. Citește mai mult Marți, 25 februarie 2014, ora 17:30 la Librăria TAFRALI (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Corpul B, parter), are loc lansarea noilor apariții
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381277_a_382606]
-
distanciations”, editat de Mihai Dinu GHEORGHIU și Paul ARNAULT: cuprinde actele colocviului cu același titlu, organizat în 2011• „Parentalitatea pe înțelesul tuturor. Pertinența și derivele unui concept”, Catherine SELLENET, traducere de Elena COJOCARIU: sintetizează discuțiile despre parentalitate din ultimele decenii.• „Sociologie electorală. Alegeri, alegători și comportamente de vot”, Romeo ASIMINEI: analiza modelelor și mecanismelor procesului electoral.... X. DANIELA GÎFU - JURNAL VENEȚIAN (2) - VIA GARIBALDI, de Daniela Gîfu, publicat în Ediția nr. 607 din 29 august 2012. Prima noapte în Veneția nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381277_a_382606]
-
diferite ipostaze în caricaturile sale. Dincolo de talent, această meserie necesită un amalgam de informații pentru a evidenția cât mai bine mesajele sale. Iar aceste informații cuprind o arie cât mai vastă de domenii. „Caricaturile mele au ca subiect oamenii, iar sociologia este știința care studiază procesele sociale. Evident că mă ajută studiul ei, la fel de mult ca și informațiile din multe alte domenii”. În caricaturile sale regăsim o fină ironie, de bun gust care ne binedispune și care reușește să-și atingă
COSTEL PĂTRĂŞCAN, ÎNTRE PAMFLET ŞI CARICATURĂ de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374363_a_375692]
-
Românilor din Moldova, membru al Consiliului Unirii-R.Moldova, membru al Asociației Culturale “Ideal”, altele. Galina Marțea este autoare a mai multor monografii științifice, autoare de cărți cu poezii și proza, autoare de peste 250 articole/articole științifice în domeniul economiei, învățământului, sociologiei, filozofiei, literaturii. Realizează dialoguri, comentarii, interviuri, cronici de analiză literară, etc. Este prezentă în mai multe antologii literare (poezie, proza), în antologii pedagogice (“Pedagogi Români Notorii din Basarabia Interbelică și Postbelică”, volumul ÎI”, 2015); în enciclopedii (“Localitățile Republicii Moldova”, volumul 14
REVISTA ALBANEZUL CU GALINA MARTEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374474_a_375803]
-
a emigrat în Olanda, iar din 2007 trăiește în Grecia, la Atena. În ultimii 20 de ani, a lucrat ca sociolog în centre europene de cercetare specializate în sociopsihologia imigrației. Monica scrie poezie, proza, eseu, cronică de teatru, studii de sociologie. De asemenea, traduce din literatura olandeză. A publicat în România, Olanda, Grecia, Anglia, Peru etc. A luat câteva premii literare în România și în Olanda. În ultimii ani i-au apărut: „Fetele Nikas, în lumina zilei mare și albă” (român
PODURI LIRICE- POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de MONICA SĂVULESCU VOUDOURI în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/373985_a_375314]
-
semințele germinate între durerea bucuriei și lumina întunericului (Germinație) Entropia universală e sesizabilă, cu deosebire, în peisaj (privit, contemplat și, deopotrivă, halucinat: Toamnă, Album) sau în edificiile erodate de vreme și vremuri (Castelul ondulatoriu). Astfel este elaborat “tratatul despre nimic” (Sociologie), astfel se întemeiază “știința nimicniciei” (Investiție). La acest palier, intervin, salvator, limbajul, arta, mecanismele comunicării, mesajul, încercând să îmblânzească cerbicia referentului, să depășească hiatusul dintre lume și grai. Poetul simte că realitatea ultimă e non-comunicabilă și că, tranzitoriu, pentru a
EUGEN DORCESCU, UN CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI ION SCOROBETE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374141_a_375470]
-
i-au consacrat academicianului Constantin Marinescu studii, articole și șase monografii privind viața și opera sa, prin care îi recunosc meritele și contribuțiile la îmbogățirea cunoașterii științifice în domenii fundamentale ale Istoriei naționale și europene, ale Culturii Naționale, Literaturii, Pedagogiei, Sociologiei, Medicinii Sociale, Politologiei etc., ceea ce motivează importantele titluri academice care i-au fost conferite în țară și străinătate. Felicitări Domnule Comșa! Referință Bibliografică: Un gălățean pentru Galați / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1674, Anul V, 01 august
UN GĂLĂȚEAN PENTRU GALAȚI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371907_a_373236]
-
seamă al eruditului filosof al culturii, relevă faptul că: „Artur Silveștri este unul dintre cei care au conștientizat, au individualizat un curent de idei, un grup alcătuit din indivizi care uneori nici nu se cunoșteau între ei. Este ceea ce, în sociologie, se numește o școală de gandire: intelectuali răspândiți pretutindeni care se regăsesc în modul de a înțelege realitatea”. (ibid. p. 34) Sub „Lampadarul Luceafărului” unde Gabriel Artur Silveștri a aprins lumină în creația multor scriitori aflați sub vremea Orizonturilor roșii
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
mătănii și să te închini la icoane. Și atunci, cu excepțiile de rigoare, intelectualul român recurge la jumătățile de măsură: toarnă sifon în vinul mărturisirii și obține un spriț (ori un spirit) ridicol, penibil și mizerabil. Face hermeneutică, istorie și sociologie a religiilor, denunță lungimea slujbelor ortodoxe și a parastaselor, îi declină babei Floarea frecventarea bisericii și asumarea Tainelor, ba îi mai și smintește pe unii clerici, cu înclinația și predispoziția lui pentru "dezbateri sincere"... Dar teologie nu știe. Fiindcă teologia
ARTICOL – LA CARTEA MAESTRULUI DAN PURIC DESPRE “OMUL FRUMOS” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372266_a_373595]
-
cititorii, aveam partea noastră de bucurie personală atunci când întâlnim, în textele lecturate, lumi și personaje în care ne regăsim cu micile (sau cu marile) noastre secrete, pe care nu le destăinuim niciodată prietenilor. STRADA ar putea fi un studiu de sociologie complex dacă nu ar fi o carte de beletristică fascinantă, ar putea fi și o pagină de istorie urbană a sfârșitului de Secol XX, și un interesant spațiu de cercetare pentru cei care vor veni să reconstituie faptele ( bune și
AMELIEI CARACAS PE STRADA CU NUME DE PLANETĂ (URANUS) de MELANIA CUC în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372539_a_373868]
-
atunci când vorbim de răspândirea plugușorului la români. De altfel, chiar atestările pentru numele de Valahia sunt, de asemenea, puțin favorabile concluziei că ar exista ca un fapt folcloric generalizat și vechi, plin de vitalitate. Doar Elena Nicolaev, în lucrarea sa, Sociologie românească - Cetele de colindători de la Văleni- Muscel, enumera colindul printre toate astfel de activități ale românilor. În anul 1937 acest colind este amintit atât de Ioan Chițu cât și Alexandru Terementu, distinși folcloriști și etnologi români în lucrări ca: Obiceiuri
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
Goicea-Mare, județul Dolj. Tot atunci s-a căsătorit cu Anina Rădulescu-Pogoneanu, o colegă de facultate. Începând cu toamna anului 1925, Mircea Vulcănescu a făcut studii de specializare la Paris, intenționînd să-și dea un doctorat în drept și altul în sociologie. Vremurile nu i-au permis să-și definitiveze studiile. În iarna anului 1927, a început colaborarea la revista Gândirea. A continuat să aibă o vie activitate în cercurile cultural-religioase la Paris, unde a conferențiat în repetate rînduri. În luna octombrie
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
Autonome de Finanțare și Amortizare și președinte al Casei Autonome a Fondului Apărării naționale, pentru ca din 27 ianuarie 1941 să fie subsecretar de stat la Finanțe, până la 23 august 1944. În această perioadă, a fost asistent onorific la catedra de Sociologie a profesorului Gusti. Regele Carol al II-lea și ulterior regele Mihai I i-au conferit distincții și mari ordine naționale, în semn de recunoaștere pentru serviciile aduse statului român. Orator de mare forță, și-a a conferențiat cu pasiune
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
inuman la care a fost supus. Avea 48 de ani și a lăsat cu limbă de moarte un îndemn cutremurător, cu adevărat demn de un mucenic: “Să nu ne răzbunați!”. Principalele publicații ale lui Mircea Vulcănescu sunt următoarele: Teoria și sociologia vieții economice. Prolegomene la studiul morfologiei economice a unui sat (1932) • În ceasul al 11-lea (1932) • Cele două Românii (1932) • Gospodăria țărănească și cooperația (1933) • Războiul pentru întregirea neamului (1938) • Înfățișarea socială a două județe (1938) • Dimensiunea românească a
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
determinări majoritare declanșând aspectul politic al rezolvării respectivei probleme sociale, economice, etc. mulțumind pe cât mai mulți și în cât mai multe situații. Și precizăm că nu întîmplător folosim forma activă, penetrantă și în permanentă dezvoltare a internetului care, în calculele sociologiei moderne a ajuns a da măsura democratismului vieții publice evidențiind măsurile restrictive ale unor guverne cărora nu le place și nu le convine democrația, transparența sau comunicarea fără hotare și începând a cere măsuri legislative de stimulare a funcționării și
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (13) – ÎNCHEIERE – CONCLUZIILE LE VOM TRAGE FIECARE DUPĂ ALEGERI... de CORNELIU LEU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348780_a_350109]
-
s-a prăsit sub agresivitatea asasină a LOR, cei cu platfus la creier și la fund..., marii PSIHOPAȚI ce se pretind - ca imagine publică, civilă - civilizatoare (sic, n) - SALVATORI, Eroi, Lideri - de drept, ba chiar „democratic” legitimați (licențiați) - ALEȘII NEAMULUI. Sociologia culturii, desigur, cu fericite exemple și la noi, învață tinerimea în Academii, numai că România, după Era ticăloșilor (v. Marin Preda) - abia ACUM, își reînțelege, după MASSIFICAREA - mancurtizarea celor născuți după 1944, propriul DESTIN- DETERMINIST, cu nu „stigmatizat”, cum ne
DESPRE HISTRIONISM ŞI EFECTUL CATHARTIC REVIGORATOR de EUGEN EVU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346887_a_348216]