1,274 matches
-
miraculos, plin de vizuini și vrăji. Saul Steinberg Își descoperă Patria În America, tocmai pentru acest sens al libertății și jocului și substituirii, al disponibilității și creativității. Al farsei, de asemeni. Mutațiile stupefiante, visurile și versatilitatea, spectaculosul, energia și iluziile, solitudinea oceanică, ingenuitatea, disperarea pustiitoare. Mitologia infantilă și esențială a acestei Țări a Făgăduinței ne oferă, În desenele sale, un Unchi Sam În postura de Sfinx, Statuia Libertății În cămașă de noapte. Ne oferă și feeria „consumistă” a obiectelor-jucării, peisajele de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
desenele copiilor, broderiile, Paul Klee”. Nu știu dacă ar trebui să căutăm, neapărat, Într-o astfel de mărturisire, și ceva din eclectismul și „colajul” mental al dadaiștilor. Nu mai este vorba, neapărat, de o insurecție care să scandalizeze, ci de solitudinea care Își caută expresia În farsele cotidianului modern, În alienarea burlescă a insului oarecare, un Bérenger „chaplinizat”... Este autobiografia codificată a străinului și Înstrăinatului. Un copil, de data asta „cosmopolit” și „cosmic”, al lumii Întregi, ascuns În anonimitate la fel
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
lumea mondenă europeană dispare în mod absurd. Normalul, modestul Erasmus Ionescu are funcția de martor imparțial și, în conflictul din interiorul familiei, rolul lui este neînsemnat. Trece și el prin tulburări erotice ale vârstei (sugestia este că el practică viciul solitudinii juvenile), dar suferințele sale nu interesează pe nimeni și nu complică în nici un fel viața familiei. Este ipostaza banală a fiului cuminte și înțelept, respectuos față de părinți, solidar cu frații săi. El își asumă rolul de a fi cronicarul onest
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
poetic își afirmă credința că existența este posibilă și după sfârșitul pământesc, atenuându-și obsesia paralizantă a morții. Pe aceste coordonate, extrem de ambițioase, evoluează poetul, care se prezintă de la bun început ca fiind logodit cu „vestala elegiei”, ca „mirele unei solitudini înalte”. Trăind la interferența dintre lumea reală și cea imaginară, eul liric aspiră să găsească antidotul antinomiilor trup-spirit, individ-univers, viață-moarte, efemer-veșnic, aproape-departe etc., într-o a patra dimensiune, spiritual-onirică, izbăvitoare. Mag și salvator, „poetul adună lumea-n manuscris” pentru a
DIMA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286764_a_288093]
-
George Dor, în „România literară” (1972), și editorial, cu volumul de versuri Esopia (1982). Indiferent de registrul adoptat, exercițiul imaginarului trădează la D. un amestec de umilință și orgoliu care duce la însingurarea pe „insula nimănui”. Poemele, trecute prin vama solitudinii, au o tonalitate difuză, cețoasă, scrise fiind ca pentru sine. Credința în puterea orfică a cuvântului („Un acoperiș plin de îngeri, un pustiu sub cer, / doar cuvântul ieșit pe fereastră ca un bărbat / prins în adulter / spintecă bolta și se
DORIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286836_a_288165]
-
brădui,/ cu auzul pe inima lui...” Dacia lui Eminescu și Moldova lui Sadoveanu sunt astfel reinterpretate printr-un ochi vizionar expresionist și cu o elementaritate scitică. Poezia de după război evoluează în două direcții, complementare: o poezie a „desțărării” și a solitudinii, scăldată în tonuri elegiace și, pe de altă parte, evocarea țării ocupate - paradis devastat și înlăcrimat, în linia liricii lui Goga - de bolșevici și de „slugile” lor dinăuntru, „ciocoii” noi, „roșii”. Spovedania intimă este astfel mereu dublată de confesiunea comunitară
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
passim; Z. Ornea, Proustianul Anton Holban, RL, 2001, 27; Eugen Dimitriu, Lovineștii, Iași, 2001, passim; Nicolae Florescu, Divagațiuni cu Anton Holban, București, 2001; Mihai Zamfir, Neverosimilul centenar, RL, 2002, 5; Emil Vasilescu, Anton Holban, București, 2002; Ofelia Ichim, Între Eros, solitudine și Brahms. Motive literare în proza lui Anton Holban, Iași, 2003. C.M.B.
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
cu un stil incisiv și independent sau poate deveni țap ispășitor pentru unii dintre membrii săi. RUTAN și STONE (2001Ă descriu dezavantajele psihoterapiilor de grup corespunzător rolurilor adaptate de majoritatea pacienților cu tulburări de personalitate care preferă și sau afișează solitudinea - tulburările de personalitate de cluster A și TP evitantă, provocările recurente - TP antisocială, TP borderline, TP obsesiv-compulsivă, o atitudine plictisită - TP narcisică, TP obsesiv-compulsivă sau una de sprijinitor al terapeutului - TP histrionică, TP dependentă. Nemulțumirea perpetuă este apanajul TP narcisice
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de Mihai Axente și George Popa, făcând parte din gruparea publicației în 1939, ultimul ei an de apariție. Colaborează la „Convorbiri literare”, „Gândirea”, „Gând românesc”, „Familia”, „Pagini literare”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Steaua”, „Tribuna”, cu poeme și însemnări literare. Volumul de debut, Solitudini, apărut în 1939, poartă amprenta lirismului eminescian și se bucură de o bună primire din partea criticii literare. Anii războiului îl află în plină afirmare, dar volumul de versuri Lumini pentru vămi rămâne în manuscris din lipsă de mijloace editoriale. D.
DANCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286681_a_288010]
-
sunt expresii ale melancoliei și tristeții, decorul autumnal fiind cadrul cel mai adecvat rostirii lor: „Cât mai avem din timp la îndemână / și-amurgurile încă nu-s prea reci, / Să rătăcim pe-afundele poteci / Cu umbrele pădurilor de mână”. SCRIERI: Solitudini, Mediaș, 1939; Poezii, pref. Vasile Fanache, București, 1973. Repere bibliografice: P. Precup, D. Danciu la 60 de ani, ST, 1972, 20; Teodor Tihan, D. Danciu, „Poezii”, ST, 1973, 7; Dicț. scriit. rom., II, 21-22; Poantă, Dicț. poeți, 80-81. M.B.T.
DANCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286681_a_288010]
-
social ori pretext de supralicitare, de ironie bagatelizantă etc. C. nu se mai vrea de mult „liderul generației”, „stegarul”, „reprezentantul-tipic” ș.a.m.d., ci se vede pur și simplu ca o mare singurătate într-un ocean de moftologie caragialiană, o solitudine narcisiacă, dorind să-și construiască „egologic” lumea, înghițind marile texte occidentale ale postmodernității într-o intertextualitate interesată, în final, exclusiv de subtextul autorului. De aici și imaginea obsedantă, mitul personal al autorului: păianjenul, figură prin excelență a textului și textuării
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
presă cu un reportaj de la Bumbești-Livezeni, Bucuria muncii. A lucrat ca redactor la revistele „Femeia” și „Căminul” (1948-1950), apoi, mai bine de două decenii, la „Săteanca”. Prima ei carte, romanul Racul, apare târziu, în 1970. Temele prozei semnate de A. - solitudinea, bătrânețea, culpa morală, spațiul închis, feminitatea ratată social, dar împlinită din unghiul unei trăiri meditative - conferă acestui univers, limitat în aparență, o anume profunzime a sondării psihologice. Componentele realului, fără să fie pretexte analitice, potențează totuși notația caracterologică pe linia
ALEXANDRU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285245_a_286574]
-
ridice nivelul epicii la ideea majoră conținută doar virtual de fapte sunt elemente care, în ciuda reușitei de atmosferă a cărții, dizolvă în cele din urmă tensiunea analitică. Cu Veghea bătrânei doamne Gall (1973), raportul dintre tehnica psihologică (rememorarea, indefinitul reacțiilor, solitudinea chinuitoare și, din nou, complexul vinei) și cea narativă (cadru cu totul formal) se precizează în favoarea celei dintâi. Bătrâna eroină (realitate sau numai ficțiune) devine o prezență obsedantă pentru personajul narator. Într-un proces desfășurat cu hipnotică lentoare, se clarifică
ALEXANDRU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285245_a_286574]
-
de caracter a bătrânei Emiliana. Restrângând iarăși cazuistica, „Niciodată toamna...” (1977), roman al unei bătrâne, Betina, dă seama de riscurile tehnicii narative a autoarei. Cu o mare doză de artificial, romanul e realizat mai mult la nivelul liric al motivului (solitudinea bătrâneții). Simțind parcă pericolul autopastișei, A. inaugurează prin Sertarul cu medalii (1980) un roman de familie (cu note autobiografice), unde accentului psihologizant i se adaugă respirația epică a dimensiunii istorice. Este vorba de familia bucovineană de la finele veacului XIX și
ALEXANDRU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285245_a_286574]
-
acestor experiențe, calitatea probelor utilizate pentru recoltarea lor. Din dorința de a participa la o portretizare sumară a fenomenului NDE, vom menționa că este vorba de o stare specială de conștiință, care sfidează orice regulă și care survine involuntar, în solitudine și are un important rol inițiatic (Bon, 2005). Experiențele de moarte iminentă nu se confundă cu cele de decorporalizare (Out of Body Experience, OBE), pe care le subordonează. O problemă surprinzătoare și densă de semnificații este modul cum fenomenul NDE
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Coerența competențelor de-a lungul vârstelor este susținută și argumentată din perspectiva neurobiologică și de Fox și colaboratorii săi (1995), care studiază asocierea 267REZILIENȚA dintre inhibițiile comportamentale (îngrijorarea) manifestate față de noutate de copiii de vârstă mică și îngrijorarea socială și solitudinea la vârsta medie a copilăriei: „aceste comportamente temătoare, anxioase se vor transforma mai târziu, la nivelul relațiilor cu colegii, devenind factori de inabilitare a copilului în a se comporta cu competență în interacțiunile sociale”(p. 1772). Examinând câteva cercetări semnificative
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
istoria plină de minciuni. Dacă eu nu pot să recunosc pământul care a rămas nemișcat de secole, se întreabă Ulise, cum va fi Penelopa după aceste schimbări și voi putea să-l recunosc pe fiul meu Telemah? Itaca este insula solitudinii pentru femeia părăsită timp de douăzeci de ani din cauza unui război "nedrept pentru căsătoria noastră și cu siguranță periculos pentru Itaca". "Nostra isola felice" a devenit o închisoare. Ulise nu-și mai recunoaște fiul care a devenit un băiat mare
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
un element deosebit de important, ca și seducțiile reciproce, pozitive sau negative, al căror joc îi permite lui Rousseau să creeze o formă de antropologie pe care am putea-o califica drept pesimistă sau deziluzionată. Ospitalitatea se ocupă de sentimentul de solitudine, solitudinea pribeagului, a călătorului care, printr-un "accident" a pierdut contactul cu comunitatea sa de origine, ruptură care antrenează încercarea ospitalității (fie aceasta benefică sau ostilă). Văzută în perspectiva schimbului, a darurilor și contra-darurilor, ospitalitatea gândită de Rousseau trădează ambivalența
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
element deosebit de important, ca și seducțiile reciproce, pozitive sau negative, al căror joc îi permite lui Rousseau să creeze o formă de antropologie pe care am putea-o califica drept pesimistă sau deziluzionată. Ospitalitatea se ocupă de sentimentul de solitudine, solitudinea pribeagului, a călătorului care, printr-un "accident" a pierdut contactul cu comunitatea sa de origine, ruptură care antrenează încercarea ospitalității (fie aceasta benefică sau ostilă). Văzută în perspectiva schimbului, a darurilor și contra-darurilor, ospitalitatea gândită de Rousseau trădează ambivalența fundamentală
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de discursuri pe care ospitalitatea le poate provoca). Atitudinea critică a lui Jean-Jacques față de politețe și consecințele sale se regăsește aici, în mod concret și totodată teoretic. Ce loc poate acorda contractul social ospitalității? Ce loc este rezervat ospitalității între solitudine și comunitate? Acestea sunt câteva din întrebările pe care ni le putem pune. O primă scenă, descrisă în Confesiuni, ilustrează ambivalența scenei de ospitalitate pentru Rousseau. Ospitalitatea fericită creează o dependență pozitivă atunci când el este primit la Confignon, în Savoie
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
New York, 1980, pp. 1-24.</ref> Promisiunile neîmplinite ale lui 1789 sunt magma din care se hrănește fascinația revoluționară. Precedentul iacobin oferă modelul de la care se revendică o nouă specie antropologică, fascinată de investigarea posibilităților schimbărilor sociale. Opoziția „reacțiunii“, severitatea represiunii, solitudinea insurgen ților sunt factorii care explică, încă de la finele secolului al XVIIIlea, fizionomia particulară care va marca sensibilitatea revoluționară. Conspirația lui Babeuf este retorta în care se topesc elementele originare ale pasiunii moderne. Radicalismul egalitar al conjuraților duce mai departe
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
oameni. într-adevăr, nu există Eu decât în relație cu Celălalt, sau, ceea ce psihologiile cele mai lipsite de speculație teoretică ne-o confirmă, nu există Ego decât în relație cu Alter. Chiar când gândim în adâncul 113 sufletului nostru, în solitudinea minții noastre, încă suntem "cu alții" și Celălalt este și el prezent. Mitsein și Auchsein, "a fi cu" și "a fi de asemenea", cei care coexistă cu noi sau, pur și simplu, cei care sunt și ei alături de noi, sunt
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
același efect, ar fi trebuit să mergem într-o cafenea la o țigară, să vorbim iar de toate celea. Dar atunci ca și acum, aflasem iar ceva esențial despre poetă și nu știam dacă nu rezolvă tocmai "un exercițiu al solitudinii".6 Până va da de capătul ecuației, să o ascultăm în emisiunea din iulie 2013, când am convins-o să vină în studio. Atunci, am început, direct, tot cu poezie. requiem pentru o duminică pierdută încă o duminică s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
pe această temă. Cele mai frecvente și specifice riscuri la care aptitudinile inte lectuale înalte predispun, în contexte educaționale și microsociale neadecvate sunt: decalajul dintre dezvoltarea cognitivă / intelectuală și cea emo țională; nesincronizarea dezvoltării intelectuale și psihomotorii; dificultăți de socializare; solitudine; dificultăți de personalitate; inhibiția intelectuală; perfecționismul; depresia succesului; raportul excelență intelectuală / responsabilitate morală. Pentru a determina modalități de intervenție a părinților pentru a-și sprijini copiii în depășirea dificultăților cu care se confruntă ne propunem dezbaterea următoarelor aspecte: Ce este
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
Reacționează bine la sti mulări, laude, recompense. Este generos cu cei din jur, oferă aju torul fără a cere nimic în schimb. Alexandru prezintă anumite dificultăți de socializare, își camuflează și inhibă competențele înalte ce-1 diferențiază de ceilalți copii. Solitudinea este, adesea, o constantă în viața copii lor precoce. Relatarea tatălui lui Vlad, elev în clasa I Vlad este al doilea copil în familie, fiind cu 4 ani mai mic decât sora sa, Smaranda. S-a născut natural și „hotărât
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]