1,529 matches
-
fulger o fată îi iese în drum: Sfîntule, cum să ți-o spun? Sfîntule, mai departe nu te duce, că toate fecioarele în sate și pe livezi te blestemă cu oase puse în cruce să ți se frângă sulița în solzii verzi, aureola - cerc de aur în fântâna de balaur să ți-o pierzi. Dar înalt ca de jertfă un fum Sfântul Gheorghe pornește iar. La cumpăna apelor bălaurul ascultă spre hotare deșarte și-și lipește urechea de drum s-audă
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
c-un ochi se caută de-aici pe țărmul celălalt. Ins pierdut în ceasul rar mă uit prin spinii de la ușă, oameni goi zac în nisip tăcuți, ca-n propria lor cenușă. În joc cu piatra cîte-un val și-arată solzii de pe pântec. Între slavă și veninuri mă-ncearcă boală ca un cântec. [1929] * SEARĂ MEDITERANEANĂ Faruri ghicite pe mare dau semn. Viespii se-nchid în cristale de lemn. Se strânge în țărnă de nu știu ce chin, ca o mână crispată, amarnicul
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
de trupurile lor moarte. 9. Iată dobitoacele din care veți mînca, din toate cele ce sunt în ape: să mîncați din toate cele ce au înotătoare. 10. Dar să nu mîncați din niciunul din cele ce n-au înotătoare și solzi: să le priviți ca necurate. 11. Să mîncați orice pasăre curată. 12. Dar iată pe acelea pe care nu le puteți mînca: vulturul, gripsorul și vulturul de mare; 13. șorecarul, șoimul, gaia și tot ce ține de neamul său. 14
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
credeți, aveau și ei prieteni.Ați ghicit? Erau prieteni cu balaurii.Și vreau să spun că zmeii nu erau nimic pe lângă balauri. Balaurii erau din cale afară de urâți.Aveau câte două, trei, cinci sau șapte capete, aveau aripi pline de solzi tăioși, ochii sticloși și ghiare mai ceva ca de urs. Mereu mereu făceau câte ceva rău... Odată, Într-o vară, zmeii și balaurii s-au gândit să fure toată apa de pe pământ. Unde găseau un izvor, un pârâu, râu sau mare
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
lor, și să nu vă atingeți de trupurile lor moarte: să le priviți ca necurate. 9. Iată viețuitoarele, pe care să le mîncați dintre toate cele ce sunt în ape. Să mîncați din toate cele ce au aripi (înotătoare) și solzi și care sunt pe ape, fie în mări, fie în rîuri. 10. Dar să priviți ca o urîciune pe toate cele ce n-au aripi și solzi, din tot ce mișună în ape și tot ce trăiește în ape, fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
sunt în ape. Să mîncați din toate cele ce au aripi (înotătoare) și solzi și care sunt pe ape, fie în mări, fie în rîuri. 10. Dar să priviți ca o urîciune pe toate cele ce n-au aripi și solzi, din tot ce mișună în ape și tot ce trăiește în ape, fie în mări, fie în rîuri. 11. Să le priviți ca o urîciune, să nu mîncați din carnea lor, și trupurile lor moarte să le priviți ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
fie în rîuri. 11. Să le priviți ca o urîciune, să nu mîncați din carnea lor, și trupurile lor moarte să le priviți ca o urîciune. 12. Să priviți ca o urîciune pe toate cele care n-au aripi și solzi în ape. 13. Iată dintre păsări, cele pe care le veți privi ca o urîciune, și din care să nu mîncați: vulturul, gripsorul și vulturul de mare; 14. șorecarul, șoimul și tot ce este din neamul lui; 15. corbul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
presupusă "sirenă", imaginile devenind virale. Imaginile au fost postate în principal pe Facebook, iar cei care au fotografiile susțin că este vorba despre o "sirenă", potrivit obiectiv.info. Creatura ciudată prezintă mâinile și chipul unei femei normale, pielea deschisă și solzi pe coadă. Dar cealaltă jumătate a corpului se termină într-o coadă de pește. Imaginile pot fi la fel de bine trucate.
Creatura care seamănă cu o sirenă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/82195_a_83520]
-
un an, încercă Gaittany a întrerupe argumentația. - A murit? E un fel de a spune, a rămas umbra, ce zic, umbrele ei multiplicate. Această femeie era geniul negrului și al jeurilor, fustele păreau că-i creșteau din carne ca niște solzi. Cred că nu le scotea niciodată, trebuie să fi avut cel puțin douăsprezece, iar pe dedesupt - pantaIoni lungi de dantelă, ca pe vremea Franțuzitelor. Săraca mirosea a vechi. Sunt convins că fustele ei revin în casă ca strigoi. - Cât ești
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Lanark îl plictisesc toate aspectele astea tehnice, spuse el. O să-i arăt mai mulți pacienți. Vorbi în microfon, și pe ecran apăru un cadru cu dragoni pe mese metalice. Unii aveau pielea lucioasă, unii aveau carapace asemenea țestoaselor, unii aveau solzi ca peștii și crocodilii. Majoritatea aveau ghimpi, spini sau țepușe, unii aveau coarne uriașe ca de cerb, dar toți erau monstruoși prin prezența unui detaliu, un picior uman sau o ureche, sau un sîn ieșind din armura de dinozaur. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de tare de gît că a trecut de la frică la panică teribilă și a sărit din pat cu un croncănit ascuțit, apoi s-a dus împleticindu-se pînă la fereastră și a tras perdeaua. Pe hornurile de vizavi atîrnau un solz de lună și un nor întunecat ca un șomoiog. Le-a privit fix, ca pe niște cuvinte pe care nu le putea citi, și a încercat să țipe din nou. Mama și tatăl lui au apărut lîngă el și l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
doar două figuri: viață, moarte pe când norii ar scânteia în revărsarea zilei, departe. M-am trezit căutând în mica arhivă a familiei, adăpostită într-o veche poșetă a mamei de când era domnișoară, un fel de geantă de umăr, grena, cu solzii imitației de piele aproape complet tociți. Interiorul era căptușit cu un fel de mătăsică pătată pe alocuri. În buzunarul genții am găsit vreo două ceasuri de mână, atât de vechi că aveau un fel de sare negricioasă depusă pe cadran
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ipsos și bronz, acoperit de zăpadă. Eram atât de aproape de fața tristă a unei femei de piatră. O femeie cu aripi de cinci ori cât statura mea. Un sfert din București era obturat de penele ei de piatră. Cupolele aveau solzi ca ouăle unei făpturi de pe Lună. Toată flora, fauna și demonologia acestei priveliști fâlfâiau încremenit, negre cu sclipiri roșiatice pe cerul jos, alburiu. În chipul statuii de care mă sprijineam am recunoscut-o pe mama. Când unul dintre ouăle înlănțuite
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Căci îi cunoșteau, pe fiecare în parte, erau Fidelii, cei rămași întru Domnul la marea zaveră, cei înmiiți în glorie, pe când ceilalți se prăbușiseră în sub-divin, sub-uman, sub-animal, înfășurați în spirala sângerie a blestemului veșnic. În adâncul ființei fiecăruia, în spatele solzilor, ghearelor și aripelor de dragon, mai adăsta un înger înlăcrimat. Și bătălia se-ncinse cutremurând mica vale peste care ningea mai departe cu fulgi de argint. Apărați de iconițe și cruci, învăluiți în aburii de tămâie, sătenii stăteau lipiți unii
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
în fântâna de foc, pe urmele ultimului diavol, pe care-l apucă de coada cu ghimpi veninoși. Pe cât se-ndepărta pe cărarea spre Iad, pielea 1 se-acoperea de puroaie și fistule, membrele de râie, ochii de glaucom, spinarea de solzi, mintea de șale și sâni de muiere. Dar ceilalți îngeri, abia arătând un strop de mâhnire pentru ortacul lor prăbușit, își reluară cântarea și, cu câteva bătăi viguroase din aripi, se dezlipiră din țarină, înălțîndu-se solemn către cer, pe raza
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ei spunea mai târziu, că pescuiesc în rețeaua de canalizare, printre șobolani putrezi, bandaje însîngerate, ziare murdărite de fecale... Conținutul latent al enormului vis colectiv, schema săracă și simetrică asemenea unui schelet de pește, începu să transpară prin operculele și solzii halucinației către a cincea lună: în noaptea de cinci spre șase aprilie 1936 urma să se petreacă un ritual de conciliere între Lumină și întuneric, puterile ce-și disputaseră victoria în labirintul nebunesc al istoriei și al trupului ființei omenești
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
unde s-a deschis, ochi albastru-ntre sprâncene, într-un triunghi ce ar fi putut fi divin, dacă vârful nu ar fi fost întors spre pământ. Și gâtul, și brațele lui Monsieur Monsu deveniseră străvezii, acoperite c-un fel de solzi de cleștar. Un monstru fascinant rotea acum în fața noastră gârbaciul din piele de hipopotam. Melanie, înfășurată în fantasticele tergaluri și fluturîndu-și măreața perucă din pene de struț, vopsită-n culoarea morcovului, ieși în față cu punga de hârtie în brațe
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
atrăgea mii de muște cu torace verde-metalic sau albastru-cianură, care curând o acoperiră cu o cămașă vie de zale forfotitoare. Albinosul, sub noua sa întrupare de insectă cavernicolă, își pierduse ochii, rămași ca două vagi umflături atavice sub pielea din solzi de cristal. În schimb, ochiul din frunte i se aprinsese ca un mare safir, și trimitea înainte o impalpabilă lumină conică, așa încît pielea ciocolatie a Ceciliei căpătă o fermecătoare nuanță de bleu sub privirea lui. Nubila era deja goală
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
gălbui-sidefie, străbătută de vinișoare, iris cafeniu și pupilă dilatată de penumbră. După o vreme globul se vitrifica la loc și ochii mei reîncepeau să vadă. Atunci îmi plimbam bila pe brațul meu gol, pnvindu-mi prin ea firele de păr și solzii epidermei, deodată dilatate ca un peisaj împădurit. O rostogoleam, înghețată, pe sub cămașă, pe toracele costeliv, o simțeam pe sfârcurile pieptului, o opream, apăsînd-o un pic, în scobitura buricului. Impregnată oarecum, deși atât de incoruptibilă, de mirosul pielii mele, o plimbam
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
sta alături, sprijiniți de volutele baroce ale spătarului. Două ființe necunoscute (balauri? hidre? himere?) își arătau colții curbi, înspăimîntători și limbile bifurcate de-o parte și de alta a marelui tron. Deși total încremenite, în afara unei înfiorări aproape nevăzute a solzilor de peruzea, fiarele erau fără putință de tăgadă vii, și limbile elastice, umede, șuierătoare le lunecau uneori din boturi, mirosind cu vârfurile ascuțite spătarul caprei și surtucul vizitiului. Pe tron stătea singuratică o femeie cu fața dată cu pudră de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de pucioasă topită, de argint viu și de har, de smirnă și de tămâie, niciodată n-avea să se mai simtă Arhanghelul despicîndu-l pe diavol cu paloșul, Ilie trăznindu-l unde-l vedea, Gheorghe împungîndu-l cu sulița în pieptul acoperit de solzi. Rămăsese inert, încă-mplîntat bine în gaura cu miros de știucă, lac de sudoare, trântit peste țâțe moi, înconjurat peste șale de brațe grăsuțe și cuprins de un adânc și amețitor sentiment al păcatului. Avea să ispășească, știa asta și cu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și deodată știu că prietenul său se numea Maarten. Mai află că se cunoșteau de vreo patru luni, de pe vremea când Cedric lucra la o hală de pește, cărând cu transportorul cod înghețat, în blocuri aproape paralelipipedice de capete, ochi, solzi, burți sidefii și miros proaspăt și dulceag de pește marin. În fiecare dimineață se minuna cât de asemănătoare era mireasma aceea cu cea de care avea parte în pat, căci așa mirosea și vulva rasă cu grijă, cu labii aproape
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
amplu și lent asemenea cosmosului care-a atins limita de expansiune și când permitem uterelor noastre să devină portaluri pentru alte ființe, din cea de-a patra dimensiune. Diminuăm apoi, lent, într-o coadă tot mai zbârcită, mai acoperită de solzi, mai atacată de boli, până când praful, pulberea, putregaiul și viermii ne risipesc iarăși într-un coloid impersonal. Dar din interiorul acestei lumi, singura cunoscută, cu gândirea, simțurile și reflexele și mai ales cu limitele oribile ale puterii noastre de a
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
care, dacă tovarășii reușeau să-ți asigure liniștea interioară și să preia asupra lor atacul emoțional al policornilor, asistai fascinat la lucruri care se întîmplau doar fiindcă îți doreai să se întîmple. Ajungea să-ți imaginezi o suprafață polarizată pe solzii unui policorn și el exploda într-un nor de materii vâscoase mov. Abatele era undeva jos în rand. De obicei nu apăra adăpostul, dar acum rămăseseră prea puțini. Simțise că e datoria lui să se alăture celorlalți. Văzu quinții sărind
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
burgundul își trimise înainte doi tovarăși, iar aceștia, odată ieșiți de pe cărare, apărură în luminiș să se convingă că erau feriți de surprize. Călăreau pe cai întru totul deosebiți și purtau un splendid echipament de luptă, alcătuit din armură cu solzi și coifuri ce le ascundeau aproape în întregime fețele. Văzându-i cum înaintau la pas, Audbert, ce încă stătea lângă foc, se ridică instinctiv, iar cei patru huni îl imitară, însă cu un calm desăvârșit, schimbând priviri furișe de satisfacție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]