1,510 matches
-
au dotat sălile de mese cu mobilier nou, s-au făcut placări cu gresie și faianță, și altele. În 2006 s-a înlocuit total acoperișul bisericii cu lemn nou și s-a acoperit cu tablă de cupru în formă de solzi. S-a renunțat la turla octogonală de deasupra pridvorului. Tot atunci s-a reparat în totalitate fațada care a fost acoperită cu praf alb de marmură, s-au amplasat burlane pentru scurgerea apei și s-au turnat noi trotuare. Tot
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
au acordat niciun sprijin pentru promovarea acestui obiectiv, singurele fonduri venind din partea unor sponsori particulari. este construită din bârne de stejar și brad, cioplite în patru muchii și încheiate în "coadă de rândunică". Edificiul are un acoperiș din șindrilă în "solzi". Acesta este înalt, cu pante repezi, și are ruperi în pantă în zona bolții. El se prelungește mult în afara cosoroabei, formând o streașină largă. Monumentul are plan treflat, cu absida altarului pentagonală decroșată. În interior, biserica este împărțită în patru
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
cunoaștem, a fost distrus, iar acoperișul bisericii a suferit degradări. Ca urmare sunt efectuate ample lucrări de reconstruire și reparare a acoperișului, cu care ocazie vechea învelitoare a bisericii, care nu putea fi decât din șindrilă, este înlocuită cu țiglă solzi, concomitant cu ridicarea actualului turn. Lucrările la turn și biserică sunt realizate de meșteri din Dendrad, în schimbul sumei de 120 florini, precum și alte bunuri materiale. În total renovarea bisericii a costat 614 florini și 43 creițari. Pictura a fost refăcută
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
Asiei, Europei și Americii de Nord. Are o lungime obișnuită de 30-40 cm; poate să atingă 2 m și o greutate obișnuită de 0,5-1 kg; poate să atingă 25-30 kg. Corpul este alungit, aproape cilindric, puțin comprimat lateral, și acoperit cu solzi mici. Capul este turtit dorso-ventral și prelungit într-un bot lat, turtit, asemănător ciocului unei rațe. Gura este largă și înarmată cu numeroși dinți puternici și ascuțiți, limba prevăzută și ea cu dinți. Înotătoarea dorsală deplasată spre coadă, deasupra înotătoarei
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
de foioase, tufărișuri, locuri umbrite, buruienișuri de depresiune, este sporadică în molidișuri. Feriga este o plantă: Tulpina este un rizom gros, subteran, lung până la 30 cm, oblic-ascendent. El este acoperit cu resturi de pețioluri din anii precedenți, în formă de solzi bruni și este fixat prin numeroase rădăcini firoase, negricioase, adventive. Structura rizomului este polistelică, formată din fascicule în număr variabil, inegale și turtite, având lemnul în centru, înconjurat de liber, dispuse în așa fel încât alcătuiesc împreună o formă cilindrică
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
este ușor teșit (lățit), gâul este scurt și corpul are o formă cilindroidă, animalul are picioare scurte. Coada este groasă și rotundă ea măsoară ca. 2/3 din lungimea corpului. le au lungimea corpului între 60 și 80 de cm. Solzii șopârlelor au un aspect crustos, crustele fiind alcătuite din plăci cornoase. Pe partea ventrală corpul este neted fără cruste. Specific este culoarea petelor portocalii de pe partea dorsală care sunt în contrast cu desenul dungilor de culoare închisă, acest caracter morfologic atrage atenția
Helodermatidae () [Corola-website/Science/309069_a_310398]
-
restauratorilor. Poarta datează din al doilea sfert al secolului al XX-lea și este construită din stâlpi masivi de rășinoase, accesul persoanelor și cel cu căruța făcându-se separat. Are acoperișul în patru ape și învelitoare din draniță fixată „în solzi”. În Muzeul Satului Bucovinean se află o biserică de lemn și o clopotniță din Vama, incluse ambele pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015. Biserica de lemn cu hramul „Înălțarea Domnului” din Vama a fost construită în
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
a devenit unul dintre gazdele unui cerc de rezistență. Printre cei mai importanți membri ai acestui grup s-au numărat ambasadorii germani la Roma Ulrich von Hassell, Moscova Friedrich Werner von der Schulenburg și funcționarii superiori Adam von Trott zu Solz, Erich Kordt și Hans-Bernd von Haeften. Acest cerc de opozanți a rezistat fără să fie descoperit chiar și în momentele în care la conducerea ministerului de externe a venit nazistul convins Joachim von Ribbentrop. Cel mai important centru de opoziție
Rezistența germană () [Corola-website/Science/310531_a_311860]
-
s-au numărat diplomatul Ulrich von Hassell, ministrul prusac de finanțe Johannes Popitz, și aristocratul Helmuth James Graf von Moltke, membru al opoziție prusace. Din cercul opoziției prusace mai făceau parte și alți tineri aristocrați precum Adam von Trott zu Solz, Peter Yorck von Wartenburg și Gottfried Graf von Bismarck-Schönhausen, (ultimul membru al Partidului Nazist și al Reichstagului și ofițer superior SS). Goerdeler era de asemenea în legătură cu rețeaua clandestină a SPD, cu grupurile de opoziție creștine, atât catolice cât și protestante
Rezistența germană () [Corola-website/Science/310531_a_311860]
-
puțin plată sau cocoșată, suprafața fiind netedă, dar și crustată, solzoasă sau cu fulgi. Piciorul este aproape întotdeauna conectat central cu pălăria, câteodată bulbat la bază și poartă adesea oară o manșetă la mijlocul piciorului. Acest inel membranos precum fulgii respectiv solzii care apar frecvent pe pălărie sunt rămășițe ale vălului parțial ("Velum partiale"). Sporii sunt netezi sau ornamentați și se decolorează uneori cu regenții de iod. Culorarea sporilor poate varia. Pulberea lor poate fi de culoare albă (Leucoagaricus leucothites) până la verzui
Agaricaceae () [Corola-website/Science/310570_a_311899]
-
lucrat și arhitectul Constantin Alexandru Băicoianu (1859-?), autorul unor intervenții neinspirate la Biserica "Sf. Gheorghe" din Hârlău și la Biserica "Sf. Nicolae-Popăuți" din Botoșani. Bolțile și turla (grav deteriorate) au fost refăcute din cărămidă. Învelitoarea a fost realizată din țiglă - solzi, ca și ocnițele de la turlă și de pe fațade. Paramentul din piatră brută de carieră (provenită se pare de la Pipirig) a fost rostuit cu mortar ciment. Cornișa a fost refacută din piatră simplă cioplită. După cum considera arhitectul Virgil Polizu, biserica a
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
negriciosi, glabrii; acele câte două în teacă, au o lungime de 15 cm, foarte rigide, ascuțite, verde întunecat spre negricios. Conurile ovoid conice sunt grupate câte 2 - 4, cu o lungime de până la 10 cm, fiind sesile sau scurt pedunculate; solzii au apofiza proeminentă, galbenă - cafenie, umbelicul este uneori prevăzut cu un ghimpe scurt, mai ales la solzii superiori. Semințele aripate sunt relativ grele și au până la 5-6 mm lungime. Maturația conurilor este bienală, cu o periodicitate a fructuficației de 2-3
Pin negru () [Corola-website/Science/306077_a_307406]
-
întunecat spre negricios. Conurile ovoid conice sunt grupate câte 2 - 4, cu o lungime de până la 10 cm, fiind sesile sau scurt pedunculate; solzii au apofiza proeminentă, galbenă - cafenie, umbelicul este uneori prevăzut cu un ghimpe scurt, mai ales la solzii superiori. Semințele aripate sunt relativ grele și au până la 5-6 mm lungime. Maturația conurilor este bienală, cu o periodicitate a fructuficației de 2-3 ani. Lemnul său este de o culoare cenușie-maro. Pinul negru este râspândit în sudul și, parțial, centrul
Pin negru () [Corola-website/Science/306077_a_307406]
-
din două straturi: stratul cornos profund sau conjunct și cel superficial sau disjunct numit și exfoliator. În cel profund celulele cornoase sunt alipite, în cel superficial celulele au conexiuni laxe, desprinzându-se la suprafață. Celulele cornoase normale au formă de solzi, nucleul este dispărut ca și organitele celulare, iar celula apare ca un sac format dintr-un înveliș de keratină și un conținut bogat în grăsimi osmiofile (lipoide de colesterol). Deasupra stratului cornos și amestecat cu celulele stratului disjunct, se găsește
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
musculo-cutană" În general, la formele libere, tegumentul prezintă o rețea bogată de glande și care apar pe tot corpul acestora.La formele parazite există diverse formațiuni derivate din cuticulă și care servesc pentru fixarea parazitului de gazda sa (spini, cârlige, solzi etc.). În cazul formelor libere formațiunile cuticulare reprezintă armături ale aparatului copulator. Sistemul nervos-este prezent sub teaca musculo-cutană. Formele de tip primitiv (Acoela)prezintă un sistem nervos alcătuit dintr-un plex subcutanat și o comasare de elemente nervoase alcătuind un
Platelminți () [Corola-website/Science/300023_a_301352]
-
sinagogi, cetăți, palate. Mai târziu, creștinii se vor folosi de această tradiție. Fără a intra în contradicție cu modestia lor caracteristică, ornamentației i se atribuie cât se poate de mult dinamism, în măsura în care acest lucru este permis de formele întrebuințate: carouri, solzi de pește, arcade oarbe, romburi ("sebka") și cruci creștine. Aici se găsesc cele mai vechi exemple de mudejár, cu influențe vizibile din arta romanică. Bisericile sunt cele mai numeroase. Mudejárul aragonez are o personalitate distinctă prin coloratura dată de plăcile
Stil maur () [Corola-website/Science/314143_a_315472]
-
se reproduc prin ouă) Toate cele șase specii care trăiesc în Europa sunt neveninoase(cu semne de intrebare fiind Hierophis viridiflavus) și sunt active ziua: le sunt șerpi supli cu coadă relativ lungă, și spre deosebire de viperă au corpul acoperit cu solzi mari. Capul este mai îngust și mai scurt ca al viperei. Au o gură largă, comisura gurii ajungând până sub ochi. În cazul speciilor veninoase, dinții cu venin sunt situați pe maxilarul superior în fundul gurii. Năpârca se hrănește cu mamifere
Colubride () [Corola-website/Science/314376_a_315705]
-
biserică de zid. este construită în totalitate din bârne de stejar cioplite din grinzi despicate. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Edificiul are un acoperiș înalt, cu pante repezi, cu o învelitoare din șindrilă bătută în „solzi”. Pe coama bisericii se află două cruci (una în partea de est și alta în partea de vest). Monumentul are formă treflată (plan triconc), cu abside laterale dreptunghiulare, cu absida altarului poligonală și cu pronaos pentagonal. Lăcașul de cult este
Biserica de lemn din Frătăuții Noi () [Corola-website/Science/320439_a_321768]
-
brună. Pe cap șerpii pot să aibă un desen de culoare mai închisă sub forma de V sau X. Ochii au, ca la toate viperele, irisul galben cu pupile sub formă de șliț vertical. Corpul lor este acoperit dorsal cu solzi duri la pipăit. Viperele din această specie sunt protejate, ele trăiesc în special în nordul Eurasiei, fiind singura specie de viperă care poate fi întâlnită la nord de cercul polar. Arealul de răspândire ajungând din Europa Centrală, Balcani, România (Munții
Vipera berus () [Corola-website/Science/317989_a_319318]
-
observat și că fosilele cu forme ciudate denumite pe atunci „pietre bezoar” se găseau adesea în regiunea abdominală a scheletelor de ihtiozaur. Ea a observat că dacă se sparg astfel de pietre, se observă că în interior ele conțin adesea solzi și oase fosilizate de pește, și uneori oasele unor ihtiozauri mici. Anning bănuia că pietrele sunt fecale fosilizate și i-a sugerat aceasta lui Buckland în 1824. După alte cercetări și comparații cu fosile similare găsite în alte locuri, Buckland
Mary Anning () [Corola-website/Science/322882_a_324211]
-
submaxilare sunt voluminoase, dispuse ventral de găt, de o parte și de alta a liniei mediane. Au lobi de culoare roz, iar secreția ajunge în canalul Warthon care străbate mușchiul digastric, ajungănd în cavitatea bucală. Glandele retrolinguale au formă de solzi, sunt dispuse latero cranial față de fața ventrală a glandelor submaxilare și au o consistență accentuată. Glandele sublinguale sunt situate pe marginea interioară a mușchiului digastric, au dimensiuni reduse și formă globuloasă. Prezintă 2 lobi de unde pornesc canalele Rivinus. Glandele juxtapoide
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
și au inscripțiile parțial șterse de vreme. este construită din bârne de stejar, îmbinate în „coadă de rândunică”, în cununi de bârne orizontale, rostuite. Ea are un soclu de piatră scund. Edificiul are un acoperiș înalt, din șindrilă bătută în „solzi”, cu o ușoară rupere în pantă, care se racordează cu învelitoarea pridvorului. Monumentul are plan dreptunghiular, cu absida altarului poligonală și decroșată (elemente tipice la bisericile de lemn). Forma decroșată a altarului nu mai este întâlnită la alte biserici de
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
talpa este cioplită în lemn de stejar. Ea a fost clădită pe temelie înaltă de piatră. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri de brad. Edificiul are un acoperiș din șindrilă, bătută în „solzi”, cu streașină largă. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pronaosului. Edificiul are
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
și s-au lărgit ferestrele absidelor (0.70x1.00 metri), pentru a permite o mai bună iluminare a interiorului bisericii. În 1959 s-a înlocuit acoperișul care începuse să se degradeze, construindu-se un acoperiș nou din șindrilă bătută în „solzi”, cu pantă înaltă și o ușoară frângere în zona absidelor. Streașina largă are scopul de a proteja pereții bisericii, nepermițând apei de ploaie să se scurgă pe pereți. Deoarece mica biserică de lemn nu mai făcea față nevoilor comunității, a
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
de restaurare în ultimii 25 de ani. Se intenționează crearea unui muzeu local în spațiul bisericii de lemn. Biserica de lemn din Forăști este construită din bârne de stejar, îmbinate în „coadă de rândunică” și acoperită cu șindrilă bătută în „solzi”. Ea are un soclu de piatră înalt. Pereții din bârne ai bisericii sunt placați cu scânduri vopsite cu verde, foarte decolorate. Are și un turn clopotniță de lemn de aceeași culoare. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu abside
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]