5,168 matches
-
și primăveri răsar, Aleargă spre pământ, razele toate Din soarele ce mă iubește iar. Mă mângâie... tu să nu fii gelos! Căci razele îi sunt neveste oarbe. M-atinge lateral , de sus în jos Și toată iarna de sub piele-mi soarbe... Referință Bibliografică: Arunc zăpezile / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 242, Anul I, 30 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ARUNC ZĂPEZILE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361511_a_362840]
-
nici un cuvânt...nu mai e nimeni în jur...doar EL și EA dureros de conștienți unul de celălalt. EA îl privește prințe gene uimită de propria-i reacție știind deja că ochii lui sunt de culoarea lichidului pe care-l soarbe aproape mecanic...EL o privește prin fumul albăstriu al țigării ...întrebându-se dacă pielea ei are gustul coniacului pe care-l savurează...pentru că deja știe că femeia are pielea de culoarea coniacului... "Te așteptăm" "N-am știut că genul acesta
ONE NIGHT STAND de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361526_a_362855]
-
ceas de toamnă Când mă priveai aprins și-mi spuneai: "Doamna, Aș vrea să te ating măcar c-un vis Cu unul ce nu pot pune în scris Aș vrea să te cuprind măcar în gând Și lacrima să-ți sorb când tu Plângând îmi amintești și azi ,a câtă oară De o iubire de odinioară Într-o altă toamnă într-o altă viață Când mă vindeam mult prea ieftin pe piată Când risipeam pe-orcine și oricum Daca-ndraznea să îmi
DIN ALTA TOAMNA de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361533_a_362862]
-
melodioasă. Putea să interpreteze la fel de bine o piesă și vocal, nu numai la pian. Tinerii erau fascinați de cunoștințele lui în materie de istorie și de modul cum explica cu căldură tema zilei, formarea voivodatelor pe pământul românesc. Alma îl sorbea din priviri. Nici nu auzea ce spune. Era atâta liniște în sala de curs, încât numai muzicalitatea glasului lui Arthur se auzea ca un zumzet într-o stupină. Era absorbită de această muzică și visa. Era cu gândul departe, detașată
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
legii foarte doct și foarte pedant în metodele de predare a cunoștințelor. Faima sa trecuse cu mult de zidurile Ierusalimului. Gamaliel mai era cunoscut și ca un pacifist și era adeseori chemat ca mediator între desele conflicte dintre iudei. După ce sorbiră din ceaiul aflat înaintea lor, Serah se gândi să vorbească primul. -Iar acum, doresc să vă cer o părere și anume... despre cine credeți că este Iisus din Nazaret, iubite rabin? Gamaliel sorbi încă o dată din ceai și îl îndemnă
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 5 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361542_a_362871]
-
mediator între desele conflicte dintre iudei. După ce sorbiră din ceaiul aflat înaintea lor, Serah se gândi să vorbească primul. -Iar acum, doresc să vă cer o părere și anume... despre cine credeți că este Iisus din Nazaret, iubite rabin? Gamaliel sorbi încă o dată din ceai și îl îndemnă și pe Serah să facă la fel. Apoi spuse. -E greu de răspuns acum ceva Serah! Eu sunt doar unul dintre reprezentanții legii noastre pe care ne-a dat-o Domnul prin Moise
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 5 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361542_a_362871]
-
semnificat întâlnirea cu un luceafăr al scenei lirice, iar convorbirea cu ea am cuprins-o într-un sistem de gândire care nu ocolește această mărturisire, nici recunoștința că, fără pași repezi, voi izbuti să aduc o neașteptată tulburare cititorilor care sorb muzica nealterată, aceeași ce o cântă melozii ascultați în stele de Dumnezeu. Mioara Manea Arvunescu are viața înstelată de gloria muzicii lirice, pe marile scene ale lumii. Până să poarte coroana acestei glorii a făcut întâii pași, la numai trei
MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363782_a_365111]
-
oare termina povestea lor încă neîncepută? Bine desigur că nu. Tot se va afla la un moment dat despre relația lor. Mircea era aproape de ea. Doar întindea mâna și îi aparținea. Era al ei când dorea. A văzut cum o sorbea din ochi și încerca să-l țină în priză tot timpul. Mișcarea picioarelor sau a corpului în scaun erau o provocare continuă pentru tânăr. Mircea abia aștepta o nouă partidă de dans, pentru a-și face curaj să-i vorbească
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
să-mi fie gândul din care eu mă trag. Femeia mea, femeie fără de care mersul Mi-ar fi pustiu ca vântul, zădărnicit și orb, În preajma ta fecundă ce limpede mi-e versul Ca aerul pe care tot mai flămând îl sorb! Tu știi ce dulce-mi este povara asta sfântă Când mi te-aud prin suflet fecioară cum reciți Și-adeseori cu tine mă simt ca pâinea frântă Și numai laolaltă noi suntem fericiți! Cuvântul este viața și începutul ei, Asa
POEME DIN SPITAL de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363839_a_365168]
-
unduie Dumnezeul meu - Cel Care nu mă vrea vierme ori tină - ci mă ridică în slava Sa lină - și frate îmi spune - întru toate cele orânduite și bune Dumnezeul meu nu mă vrea rob de pe alt mal - ci doar să sorb - din când în când - dimpreună cu El - din Potirul Graal Dumnezeul meu nu are sânge pe mâini - și nici prejurul Lui nu e privegheat de câini: Dumnezeul meu este mai înalt decât visul - mai împăcat decât paradisul Dumnezeul meu este
STIHURI ŞI COLINDE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363849_a_365178]
-
În combustii de o viață Și când muza mea de bard e O fecioară desfrânată, Lacomă poftind să beie Cu reținere de fată Și cu poftă de femeie Sublimatul din tinctura Și esența-mi drămuită, Dizolvându-mă cu gura Și sorbindu-mă uimită... Referință Bibliografică: Muza mea / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 923, Anul III, 11 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
MUZA MEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363879_a_365208]
-
Acasa > Orizont > Selectii > ULTIMUL RĂMAS Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 919 din 07 iulie 2013 Toate Articolele Autorului ultimul rămas Era ultimul, rămas ca să soarbă nectarul unei flori nemuritoare și-nvestmântat în praful ei de aur se răsfăța zâmbind încet spre soare. Dar toamna a venit cu ploi și brume grele și floarea, floarea lui s-a ofilit, dar ea știa, știa că-n primăvară va
ULTIMUL RĂMAS de LEONID IACOB în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363877_a_365206]
-
folosește de multe ori mitul geniului. El se crede un „sărman Dionis”, „un geniu pustiu” care, sătul de vicisitudinile vieții, vrea să moară la marginea mării, ocrotit de natură, ca ciobanul mioritic. Nu zice el că „Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarbe soarele un nour de aur din marea de amar.” ? Mitul Eminescu este apoi amplificat de Junimea în frunte cu Maiorescu, de poeții care au venit de după el și au creat curentul „Eminescu”, de critica și istoria
MITUL EMINESCU SAU DE LA OM LA GENIU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363886_a_365215]
-
mitul geniului. El se crede un „sărman Dionis”, „un geniu pustiu” care, sătul de vicisitudinile vieții, vrea să moară la marginea mării, ocrotit de natură, ca ciobanul mioritic. Nu zice el că „Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarbe soarele un nour de aur din marea de amar.” ? Mitul Eminescu este apoi amplificat de Junimea în frunte cu Maiorescu, de poeții care au venit de după el și au creat curentul „Eminescu”, de critica și istoria literară care l-au
MITUL EMINESCU SAU DE LA OM LA GENIU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363886_a_365215]
-
fără chei se pierde în reverie un pom un om fără alee s-au așezat speranțe pe fir de ață viața cuvinte pe piscurile albite însă noi în ce credem în sfinții în pahare în lumea noastră în ape tulburi sorbim confuzii ne înecăm cu liniștea în adâncuri. Referință Bibliografică: Ne înecăm cu liniștea în adâncuri / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 922, Anul III, 10 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
NE ÎNECĂM CU LINIŞTEA ÎN ADÂNCURI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363913_a_365242]
-
câștigă de fiecare dată! Chiar și atunci când el este absent. -Dar oare este el absent veodată, luminate? Serah tăcu și îl privi pe învățatul Gamaliel care îl privea și el cu atenție. Cei doi ridicară în același timp ceștile și sorbiră din ceai. -Țin minte Serah...erai doar un adolescent pe când studiai Mișna și v-am pus tuturor o întrebare... V-am întrebat așa. Dacă marele templu ar lua foc, voi tinerilor ce veți salva de la pieire? Aurul templului? Vasele sfinte
ANCHETA( FRAGMENT DIN ROMAN) FEMEIA PĂCĂTOASĂ de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363883_a_365212]
-
purpurii Cu măciulii-făclii, În care se ascunde Visul... Ascult în tăcere Șoaptele sufletului Și graiul norilor, Când ploaia-mi vorbește. Pe trupul tău Grâul înflorește, Iar prepelițele Cuiburi și-ascund La umbră de răsură. Floarea soarelui ne-mbie Să-i sorbim din pălărie Spirala Infinitului - Poarta Răsăritului. Mamă Câmpie, Îți mângâi cu dor Trupul plin de fiori, Privesc cum înflorește Raiul Pe umerii tăi... Dorul L-am ascuns în adâncu-ți, Acolo Unde izvorăște Lumina... Pădurea Îți cântă doine Și balade haiducești
MAMĂ CÂMPIE(CÂMPIA DIN PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363992_a_365321]
-
clopot ale sentimentului românesc al ființei” (N. Băciuț). Îmi permit să citez câteva versuri: ” Târnava mea de lapte dulce, mulsă din ugerul unui munte dus la păscut, pe pășuni dumnezeiești de transilvane, te ador din cana malului de lut. Te sorb cu înghițituri de vis, având în mână un codru de pădure, din grâul dealului unde urcam ades, să las priveliștea să mă fure. Și plâng în fibra mea de harul, din meandrele tale de a fi dezgiocat de pământ, antidot
PANEGIRIC EMOŢIONAL- ÎMPLINIRE, ARTICOL DE PROF. PETRECURTICĂPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363968_a_365297]
-
duce: Două mâini întinse în prispa de la casă, De bătrâni cuminți, ce știu să pătimească, Mâini cu noduri groase, ca de arbori vechi, Mâini uitate în poală, gemene, perechi - Două cuiburi goale, împletite în grabă - Singuratici, vorba, lacomi, să o soarbă, Să oprească timpul lung, de pătimit, Căutând la locul celuia iubit, Tot scrutând cărarea celuia iubit, Tot scrutând cărarea celui așteptat, Gârboviți de viață, plans și de oftat! N-am să uit vreodată mâinile lor bune... Deși-s duși acuma
ALTE MÂINI de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/364035_a_365364]
-
VIEȚII MELE. Autor: Adriana Tomoni Publicat în: Ediția nr. 1131 din 04 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Ești primăvară vieții mele ,,Esti primăvară vieții mele”, Mi-ai spus cândva, petalele pluteau, Un vals multicolor Și-n blândă vraje ne prindeau. Sorbeam din roua dimineții, Iubirea ce mi-o dăruiai, Ramuri înflorite la fereastra vieții, Zâmbind ușor, îmi promiteai. Liliacul a-nflorit iubite Și-n asta primăvară că și altădat, Parfumul lui ne învelește, În amintiri de neuitat. Privim imagini, colburi desuete
ESTI PRIMAVARA VIETII MELE. de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364061_a_365390]
-
Nicolae, Crenguța Roșu, Liliana Ștefan, Florin Busuioc, Cătălin Crișan, Stelian Filip, Andreea Andrei, Viorela Filip, Marian Stere, George Popovici... Azi a terminat Oana Georgescu, de scris o carte despre compozitorul născut pe 12 mai 1934 la Sicold, în Harghita, și sorbind melancolia și mirajul sătesc de la Siclod în Mureș, unde a copilărit, Jolt Kerestely. Așteptată de lumea cucerită iremediabil de spumele valului fremătător al muzicii ușoare românești contemplate de istoria muzicii care strălucește și percutează prin oricâte impasuri se întind azi
JOLT KERESTELY. VIAŢA ŞI OPERA, POVESTITE DE OANA GEORGESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364067_a_365396]
-
din 02 mai 2016 Toate Articolele Autorului Ce noroc are Sena Fiind lipsită de grijiși se duce la valeFără zor ,zi de zi,Am venit la Paris nu pentru am petrece timpul străbătând în lung și latcartierele, bulevardele sau a sorbi o veritabilă caffe de lait delectându-măcu un croisson veritabil și nici de a mânca la micul dejun bagett cubrânză.Nu era în programul, alcătuit cu rigurozitate, vizitarea muzeelor șigaleriilor a căror tablouri unice sau sculpturi de mare valoare leadmirasem cu
SENA-UN VOIAJ ÎN INIMA CULTURII EUROPENE de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/364056_a_365385]
-
Lacrimile Silvicăi curgeau șiroaie: -Acum înțeleg că nu mă mai iubești. -Ba, te iubesc! a răcnit Gigi. Cum vrei să-ți dovedesc? Uite...mai toarnă un pahar de chihlimbar! Silvica i-a turnat imediat un pahar pe care l-a sorbit pe nerăsuflate. Și i-a mai turnat unul...Și el l-a băut. Ea turna...el bea...ea suspina...el gâlgâia...ea sughița...Uite-așa se împăcară, dovedindu-și reciproc cât de mult se iubesc. După fiecare pahar, Gigi îi
FRAGMENT 2 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362754_a_364083]
-
Habar n-am cum îl cheamă, dar în democrație totul este posibil! - Trăiască Ursula, trăiască democrația!, izbucniră ei în urale. - Vino!, îmi spuse ea trăgându-mă de mână pe treptele în spirală. Mă simțeam ca o păpușă dezarticulată. Mi-am sorbit vodca din mers, lăsând paharul pe una din etajerele ieșite în cale. Am urmat-o cu pași împleticiți până într-una din camerele de la etaj, trântindu-mă cu dezinvoltură pe patul larg desfăcut ce-mi aștepta sosirea. Mi-am aruncat
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
în Ediția nr. 2089 din 19 septembrie 2016. Iarna fusese ușoară. Petice de gheață, petice de zăpadă. Crâmpeie de alb și negru. Apoi soarele. Vesel, proaspăt, gata să se întreacă pe sine. Și petele fug. Sau nu, nu fug. Sunt sorbite de buzele de razele lui. Negrul se întinde în ramuri și-n tulpini, și-n mugurii ce nu s-au desfăcut încă. Și din nou lumină, în muguri înflorind. Ca dintr-o noapte adâncă, strălucesc și izvoarele. Apoi gonesc spre
GHEORGHE NEAGU [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]