2,017 matches
-
lipită de un telescop puternic, o ținea ațintiță spre stradă printr-o ambrazură practicată În zid. Fără complexe, sârbul admisese că trăgea fără șovăială atât În bărbați, cât și În femei și copii, iar Faulques nu-i pusese Întrebări de sorginte morală, printre altele fiindcă nu de aceea era acolo și fiindcă era prea lămurit - nu era primul lui franctiror - cu privire la motivele simple pentru care un bărbat cu dozele adecvate de fanatism, ură și scopuri mercenar-lucrative putea ucide fără discriminare. Pusese
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
politico-militar bazat pe doctrina marxist-leninistă. Fie el cu afinități staliniste sau maoiste (În ultimii ani ai lui Dej), fie de inspirație hrușciovistă (În primii ani ai lui Ceaușescu), castristă, nord-coreeană, Îndreptat spre colaborarea cu socialismul arab sau cu regimurile de sorginte ce au luat forma celor mai crude dictaturi (regimul lui Pol Pot sau cele din țările africane, cu care Ceaușescu menținea strânse relații), comunismul românesc s-a revendicat, indiferent de timp, de la același substrat ideologic, comun tuturor acestor regimuri și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Însemnat mult mai mult decât „gălăgia” publică a disidenților români popularizați de Radio Europa Liberă sau alte instituții de presă occidentale. Explicația adepților acestei teorii? Disidența lor a stat sub semnul caracteristicilor definitorii ale poporului român - bunul-simț și modestia de sorginte creștină -, În timp ce opozanții care și-au asumat gesturi publice de protest Împotriva abuzurilor dictaturii denotă prin acțiunile lor un fel de practici neconforme cu statutul unui român adevărat. Nu a fost exclusă nici ipoteza unei dorințe acute de celebritate și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
preferă adeseori juxtapunerea semnificațiilor, nu ierarhizarea lor prin coordonare), raporturile circumstanțiale dintre enunțuri sunt uneori implicite, redate prin intonații și pauze, nu prin conectori. Nu întâmplător în stilul informal apare un număr mare de termeni neaoși, comparații și metafore de sorginte populară, proverbe și zicători; este evocat astfel stilul conversațional autentic, românesc. În performarea actelor de vorbire există câteva tendințe generale. Aserțiunile se performează adeseori atenuat, eventual modalizate ca incertitudine, consultare a interlocutorului. Lipsa de asertivitate este, în cultura română, consecința
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
H2O; iarbă; iaz; inspirație; iubire; înviere; lacrimi; lapte; lecuire; limpezime; liniștea; mare; meleag; merge; mic; minte; minunăție; minuni; Mureș; nesecat; nou; pace; pătură; pietre; poveste; purificat; puț; răcoare; relaxare; renaștere; revigorare; rîu de apă; roman; roșu; rouă; sat; seninătate; Siret; sorginte; spumă; sunet; sursă de apă; tămăduiri; tămăduitor; tinerețe; veșnic; viteză; viu; zgomot; zîmbet (1); 798/145/50/95/0 îmbracă: haine (223); haină (94); dezbracă (57); haina (41); dezbrăca (40); frumos (14); poartă (14); frig (13); acoperă (8); cald (7
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Iar acestea sunt ordonarea și aranjarea materialului supus cunoașterii, folosirea unui limbaj adecvat și precis, efectuarea de deducții și inducții. Așadar, chiar dacă Îndoiala carteziană este metodică, ea nu este metoda cunoașterii științifice carteziene. Îndoiala specifică filosofiei carteziene este una de sorginte metafizică. Ea este o condiție preliminară a oricărui proces de cunoaștere, pentru că acțiunea și rezultatul ei vizează principiul metafizic, care coordonează posibilitatea unei cunoașteri metodice riguroase și adevărate. Între conceptul Îndoielii metodice și cel metodei ca atare, a cunoașterii propuse
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
fi avut aceeași viziune asupra lucrurilor, aceeași frământare și același dezgust. În fond, faptul că trăiești la Rășinari sau la Paris n-are nici o legătură cu ce ești de fapt” (9 mai 1979 Ă 365). O astfel de viziune, de sorginte metafizică, e contrazisă, însă, de tot ceea ce intră în „echilibrul” dintre integrare și înstrăinare. Mai mult chiar, soluția aceasta, aparent neutră, nu-i decât consecința unei disperări dizolvate în consolare. Într-o scrisoare mai nouă, de după 1989, vorbește despre „noi
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
pune în mâna mortului un ban, pentru a avea cu ce plăti "luntrea" 229 ce-l trece în cealaltă lume obiceiul de a plăti pe cineva ca să-l treacă pe cel mort peste un râu sau apă mare e de sorginte romană 230. La slavi, exista obiceiul înmormântării în barcă, pe mare, crezându-se, astfel, că mortul este trimis direct peste mare, în lumea de dincolo.231 Când se bocește mortul, "punându-și fiecare pălmile la ochi, caută cu cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
focul sacru asemenea focului solar."103 La români, cel mai complex și mai semnificativ rit care ține de cultul solar este hora, omniprezentă în filosofia populară. Originea horei a fost stabilită de unii cercetător (Nicolae Iorga) în dansul Kolabrismului, de sorginte tracă (kolo), reprezentând adorarea soarelui la solstițiuri și echinoxuri, și răspândit și la alte popoare: koro-ul bulgar, kolesca sârbă, korovod-ul rus, colomeica poloneză, choreia greacă, Valla albaneză. Hora românească poate fi "închisă", de tipul cercului, prezentă în ocaziile rituale, ceremoniale
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Petru Groza la 6 martie 1945. Au fost înființate și 13 direcții cu oameni de mână forte, conduși de două organe forte: Direcția Securității Statului și Direcția Generală a Miliției ce înlocuia poliția și jandarmeria. Aceste organe de represiune de sorginte sovietică și-au găsit și o unealtă în Gheorghe Gheorghiu-Dej pe care au întărit-o cu elemente de nădejde ca Nina Niconova, soția lui Serghei Niconov ca secretară particulară, cu Mihail Gavrilovici, ca șef de cabinet și Vasile Bucicov, comandantul
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
O idee novatoare care străbate paginile cărților lui Alexa Visarion și căpătând un contur clar în capitolele dedicate lui Shakespeare este cea a vieții care își trăiește eroii. Construită à rebours, pe structura paradoxului, propoziția capătă valențele unei sentențe de sorginte filosofică, teatrul acumulând, prin aceasta, elemente ale opoziției tragice, unitare în esență. Astfel, citim în Goana pe nisip, în măsura în care destinul dirijează mersul eroilor prin lume, "Shakespeare lasă viața să-i trăiască intens pe regii săi."17 Prin autorul lui Richard
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
artist, dar ceea ce aduce el în teatru depășește cu mult talentul său de regizor, de practician al teatrului. El își poartă arta sa în el. Arta sa este el, nu există nici o separație. Calitatea sa de regizor strălucit își are sorgintea în sentimentul său de angajare față de omenire, din angajarea sa personală față de mine, față de fiecare dintre noi. Fără ca eu să fiu pe deplin conștient de acest lucru la momentul respectiv, Alexa m-a îndemnat să-mi deschid inima și întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
teren de validare a întregii cunoașteri despre realitate; apoi, ideea că obiectul științelor spiritului "se edifică abia singur", inductiv, după o metodologie parțial pozitivistă 155; de asemenea, ideea unei psihologii descriptive esențiale la Dilthey pentru științele spiritului este tot de sorginte pozitivistă; în același timp am semnalat faptul că în cunoașterea pozitivistă nu putem năzui dincolo de "constatarea uniformităților care apar în succesiune și simultaneitate", idee pe care Dilthey probabil nu atât sub influența filozofiei pozitiviste, cât mai ales a spiritului științific
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
210 Referindu-se la Dilthey, Andrei Marga subliniază "intervenția activă a subiectului în cunoașterea istorică" (s.n. op. cit., p. 54). 211 M. Riedel, op. cit., p. 39. 212 Am precizat mai sus (2Bc) că o bună parte a paradigmei pozitivist-realiste este de sorginte istorist-romantică, iar în capitolul următor (II, 1Bb) vom relua această problemă. Deocamdată ne mulțumim să mai notăm doar faptul că Mircea Florian remarca "puternicele infiltrații" ale romantismului până în pozitivismul și în neopozitivismul zilelor noastre. El definea romantismul drept "o renaștere
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
nu înseamnă că lucrurile trebuie să ni se pară și "arbitrare": Nu există nici o istorisire a unui fapt cât de simplu, care să nu încerce totodată să ni-l facă intelibigil subordonându-l unor reprezentări generale sau unor concepte de sorginte psihică." Pornind așadar de la experiența dobândită, de la valorile și finalitățile recunoscute, individul și comunitatea caută să selecteze și să asocieze faptele de viață într-un tot inteligibil și semnificativ.113 Pe lângă faptul, evident, că aici nu mai avem de a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
propune o gândire a cunoașterii din trecut într-o manieră originală și personală. Ceea ce obosește în cărțile sale, ceea ce îi sperie pe cei cu trăiri intelectuale sau intelectualiste, care au încercat să-l citească, nu sunt atât problematizările sale de sorginte teoretic-istorică, nu sunt problemele pe care Foucault le analizează și le ridică pe un fond de cunoaștere istorică, ci însăși maniera sa de a filosofa dintr-o perspectivă existențialistă și fenomenologică, dandysmul său filosofic. În același timp, dandysmul scriptic foucauldian
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
gradual. Aceste norme de comportament sexual și politic au fost elaborate de către o serie de spirite a căror experiențe de viață au fost contrare teoriilor acestora. Să ne amintim de Sf. Augustin sau de Machiavelli! Pe terenul acestor contrarii de sorginte istorică s-a putut întemeia filosofia dialectică hegeliană. De aici și principiul, ce încă ne guvernează, că progresul societății nu se poate realiza decât printr-o serie de contradicții, de lupte și de confruntări care, în final, ne conferă o
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
tu să-l poți vedea sau să fii interesat de existența acestuia. Însă panoptismul implică și un exces de supraveghere, astfel că vedem puncte de control și camere de filmat peste tot în societate. Formarea individului este o concepție de sorginte liberală, contrară societății ca un mecanism perfect, unde orice eroare și orice ilegalitate să fie ușor de reperat. Astfel, acest individ modern, format ca o entitate distinctă, respinge tendințele totalitare pe care societatea modernă, al cărei motor este capitalismul, le
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de matură nici azi pretutindeni în lume. Este doar o iluzie că trăim în societăți civile dezvoltate, unde nu ne mai rămâne nimic de făcut, decât să privim... "spectacolul politic". Toată această utilizare verbală (cotidiană) "trebuie/nu trebuie..." este de sorginte totalitară. Individul modern se află sub incidența normelor, a regulilor care îi spun ce trebuie și ce nu trebuie să gândească, să facă. El trebuie să se afirme, să se formeze social și cultural, dar în acelasi timp nu trebuie
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
celelalte forme de cunoaștere, rămase într-un stadiu de negândit. Atât timp cât aceste discipline socio-umane nu se află în acord cu o evidență istorică și aplică tot felul de raționamente, argumente, judecăți de valoare, decupate dintr-o gândire tehnică, abstractă, de sorginte fizico-matematică, la ingerințele imediatului, ele sunt într-o falsitate a gândirii și nu au nici un fundament logic și epistemic. A gândi cu istoria este prima condiție pentru altfel de gândiri. Cum se poate întemeia o analiză anistorică pe o problematică
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
această "prindere între condiții", deopotrivă personale și social-politice, creează reprezentarea ca originalitate și ca posibilitate multiplă de a spune/ arăta. Reprezentările și orice posibile reprezentări se află în actul de a spune, de a face. Numai într-o societate de sorginte latină Vorbele (din vânturile mediatice) devin "importante" în raport cu faptele concrete și umane. Decalajul de gândire, de practică social-politică între societățile gintei latine și cele nordice sunt evidente. Multe vorbe, puține fapte... Sărăcii enunțiative, acte hermeneutice par excellence, dar și imobilitate
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
mediei, care vedea în el un istoric al discontinuului); 3) istorie-cunoaștere. O istorie îndreptată împotriva concepției tradiționale despre memorie; o istorie ce pune în practică "o cu totul altă formă de timp"201. În concepția foucauldiană, această istorie efectivă de sorginte nietzscheană ar presupune trei mari utilizări ce sunt împotriva acelora proferate de Platon. Aceste utilizări foucauldiene sunt: 1) o atitudine parodică și bufonă a tratării trecutului istoric; 2) disocierea sistematică a propriei noastre identități; 3) sacrificarea subiectului cunoașterii prin destructurarea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ci de cele ale discursului literar, ce n-au nici în clin nici în mânecă cu exterioritatea planului biografic. Neantul semantic al clișeelor verbale excesiv gramaticalizate se cerea exorcizat, vraja desfiguratoare trebuia alungată. Homeopatic, deci, printr-o vrajă, dar de sorginte estetică. A creatorului de nume și vocabule, care a crezut că o dată emise, ele vor naște forme vii, fantasme autohtone. Urmuz nu s-a înșelat în a-și elabora scheletica scriitură, visând imaginea ideală a lumii cu revolverul la tâmpla
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
fermecător și paradoxal prin explorarea labirintului bibliografic. În fond Planeta Moft oferă o altă cheie de lectură a operei lui Caragiale, dar și o grilă originală de interpretare a societății românești din perioada 185 - 1900: "tranziția de la despotismul balcanic de sorginte orientală la monarhia parlamentară de inspirație apuseană". Caragiale însuși a definit moftul ca pe o "meteahnă specifică" românilor, așa cum englezii se află sub pecetea spleenului, iar rușii sub cea a nihilismului. Moftul este întrupat de moftangiu, devenit în galeria marelui
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cultural (...)". O analiză a celebrei scene din "O noapte furtunoasă" ne demonstrează cum textul deșănțat, de un ridicol monstruos, semnat de Rică Venturiano, este expresia necritică a unui manipulator de opinie, carierist dar și victimă el însuși a liberalismului de sorginte pașoptistă: "Rică Venturiano este un alter-ego moftangiu al lui Nenea Iancu, dublul său, de care Caragiale se salvează exorcizându-l prin râs și dublă parodie, travestindu-l în una din figurile inofensive și inconsistente ale veselului său carnaval, ascunzându-și spaima
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]