218,930 matches
-
să ia autografe de la scriitori care și-au cîștigat celebritatea nu în primul rînd prin operă, să descopere noutăți în domenii "de nișă", în general nemediatizate, să întîlnească vechi cunoștințe... în aglomerația (nu atît de sufocantă ca în anii trecuți, spațiul generos și mai aerisit fiind un mare cîștig al noii "locații"), Dan C. Mihăilescu era ubicuu. Lansa, modera, dezbătea, tot timpul în vervă, neconvențional și simpatic, iar cohortele dintre standuri se opreau să-l asculte și acolo rămîneau, atente și
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10528_a_11853]
-
de organizare a tîrgului de vară după dispariția Bookfest de la Teatrul Național. Prin alegerea pavilioanelor laterale, nu a ciupercii Romexpo, tîrgul s-a putut întinde pe orizontală în beneficiul editurilor, care nu s-au mai văzut obligate să expună în spații chițimioase. Dar și cititorii s-au putut mișca în voie, fără să mai dea din coate, pe culoarele dintre standuri. Pentru prima oară la un tîrg de carte autohton, la Bookfest au existat pînă și locuri de joacă pentru copii
Cine a confiscat tîrgul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10526_a_11851]
-
drum predestinat, destinic. La capătul ei, poarta din fier forjat, curtea generos dimensionată, grădina cu straturi insulare verzi, care amintesc de parcurile japoneze, sculpturi și creații plastice plasate prin colțuri discrete, întrerup firul gândurilor lumești, invitând la reflecție și adăstare. Spațiu aerisit, baie de lumină, liniște absolută; pe scurt: altă lume! Amfitrionii mă întâmpină cu brațele deschise, cu zâmbet plăcut și cuvinte calde. Mă simt ca acasă, ajunsă la liman, după un drum cu emoții. Aici e deci insula poetului, locaș
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
de ani, cu tavane din bârne încovoiate de vreme, o reședință cu caracter, care parcă vrea să-ți vorbească, peisajul panoramic asupra mării pur și simplu taie respirația vizitatorilor. O baie de frumos, din toate punctele de vedere. Senzația de spațiu binecuvântat se intensifică. Într-un cuvânt: frumosul e aici le el acasă. Flamandul Germain Droogebroodt are un nume care se traduce cu ”pâine uscată”. Nimic în comun cu stilul suculent, plin de vervă și entuziasm caracteristic purtătorului său. Pe post
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
performantă, atunci cum se face că, un avion chinez a interceptat o patrulă aeriană americană în Marea Chinei de Sud? Potrivit „Busines Insider”, armata americană a declarat că planul său de zbor de patrulare de rutină s-a desfășurat în spațiul aerian internațional. Armata chineză susține că survolul s-a desfășurat în spațiul lor aerian și că Statele Unite trebuie să înceteze efectuarea de misiuni de supraveghere atît de aproape de teritoriul său. Cert este că lupta pentru putere dintre China și S.U.A.
Secolul american se termină, începe cel al Pacificului [Corola-blog/BlogPost/94289_a_95581]
-
patrulă aeriană americană în Marea Chinei de Sud? Potrivit „Busines Insider”, armata americană a declarat că planul său de zbor de patrulare de rutină s-a desfășurat în spațiul aerian internațional. Armata chineză susține că survolul s-a desfășurat în spațiul lor aerian și că Statele Unite trebuie să înceteze efectuarea de misiuni de supraveghere atît de aproape de teritoriul său. Cert este că lupta pentru putere dintre China și S.U.A. a devenit aprigă. Economia Chinei a depășit demult pe cea a S.U
Secolul american se termină, începe cel al Pacificului [Corola-blog/BlogPost/94289_a_95581]
-
să înceteze efectuarea de misiuni de supraveghere atît de aproape de teritoriul său. Cert este că lupta pentru putere dintre China și S.U.A. a devenit aprigă. Economia Chinei a depășit demult pe cea a S.U.A., iar interceptarea avionului american în spațiul aerian chinezesc este semnalul unei schimbări geopolitice care a obligat S.U.A. să împartă scena mondială cu superputerea din Asia de Est. În America doar 35% din populație are un punct de vedere favorabil despre poporul chinez. Dar cum rămîne cu
Secolul american se termină, începe cel al Pacificului [Corola-blog/BlogPost/94289_a_95581]
-
1997, 1998, 1999, 2000, 2001;asigurarea unor transmisii directe de la cele mai importante evenimente politice, sociale și culturale ce au loc în țară sau în străinătate. Radio HORION a avut în 1997 un corespondent ce a asigurat relatarea evenimentelor din spațiul Schengen, un corespondent special la summit-ul NATO din iulie 1997 de la Madrid precum și un alt corespondent pentru aceeași perioadă la Washington; transmisii live via satelit a celor mai importante concerte din Europa: Țină Turner, UB2, Mark Knopfer, The Cranberries
Radio Horion a implinit pe 5 septembrie 2013 18 ani de emisie [Corola-blog/BlogPost/94306_a_95598]
-
ceva inginerie și, desigur, multă imaginație, intitulate: „Mișcarea implică grație”, „Reacția în lanț”, „Model de seimograf” și proiectul „Potențialul energiei eoliene”, premiat în primăvara lui 2013, la Concursul Internațional „Stelele Științei” Galați. Toate lucrările sunt interesante, dar din lipsă de spațiu ne oprim asupra proiectului (de viitor) „Potențialul energiei eoliene”, pregătit și prezentat de o triadă de liceeni „mintoși” de la CN „Costache Negri”, îndrumați de profesorul Dan Voiculescu. „Ideea a pornit de la faptul că județul Galați este deficitar în producerea energiei
„Dialogurile tinereţii”, 2013, la CN „Costache Negri” [Corola-blog/BlogPost/94299_a_95591]
-
am dori să se repete. A fost stimulativă și pentru copii, pentru că așa au reușit să-și pună în valoare munca și cunoștințele acumulate la clasă”, conchide profesorul Dan Voiculescu. Elevii de la CN „Al. Ioan Cuza”, preocupați de viața în spațiu Colegiul Național „Al. Ioan Cuza” s-a prezentat la atelierul practic, organizat de C.N. „Costache Negri” cu șase proiecte. „Casa inteligentă a viitorului” a obținut locul I la Concursul Internațional „Stelele Științei-2013”. Un alt proiect de maximă actualitate este „Viața
„Dialogurile tinereţii”, 2013, la CN „Costache Negri” [Corola-blog/BlogPost/94299_a_95591]
-
pe ISS” („International Space Station”) - lucrare premiată cu locul II la CISS-2013, asupra căreia ne vom opri și noi în demersul jurnalistic. ISS se referă la Stația Spațială Internațională care are scopul de a studia efectele gravitației asupra organismului în spațiul cosmic și menținerea vieții. La acest proiect planetar s-a alăturat și colectivul CN „Al. I. Cuza”, îndrumătorul și „motorul” activităților - ce presupun o abordare interdisciplinară - fiind prof. de fizică Cătălina Stanca. Pentru realizarea proiectului „Viața pe ISS”, atât dascălul
„Dialogurile tinereţii”, 2013, la CN „Costache Negri” [Corola-blog/BlogPost/94299_a_95591]
-
Astronomic din SUA, cu ISS, cu alte agenții preocupate de observația astronomică și nu numai. Tema este dată de ISS și este de mare actualitate, fiindcă previziunile unor futurologi, susținute de jurnalistul Alexandru Mironov, întăresc ideea că - în condițiile supraaglomerării spațiului terestru - unii dintre noi am putea mâine - în viitor - să ne mutăm în spațiu cosmic! „Între cerințele proiectului ˝Viața pe ISS˝, în principal, ni se cerea să demonstrăm dacă se poate determina masa corpului uman, în condiții de imponderabilitate, în timpul
„Dialogurile tinereţii”, 2013, la CN „Costache Negri” [Corola-blog/BlogPost/94299_a_95591]
-
numai. Tema este dată de ISS și este de mare actualitate, fiindcă previziunile unor futurologi, susținute de jurnalistul Alexandru Mironov, întăresc ideea că - în condițiile supraaglomerării spațiului terestru - unii dintre noi am putea mâine - în viitor - să ne mutăm în spațiu cosmic! „Între cerințele proiectului ˝Viața pe ISS˝, în principal, ni se cerea să demonstrăm dacă se poate determina masa corpului uman, în condiții de imponderabilitate, în timpul unui zbor spațial și dacă există efectul „green house” (de încălzire globală), în spațiul
„Dialogurile tinereţii”, 2013, la CN „Costache Negri” [Corola-blog/BlogPost/94299_a_95591]
-
spațiu cosmic! „Între cerințele proiectului ˝Viața pe ISS˝, în principal, ni se cerea să demonstrăm dacă se poate determina masa corpului uman, în condiții de imponderabilitate, în timpul unui zbor spațial și dacă există efectul „green house” (de încălzire globală), în spațiul limitat al unei nave spațiale?”, ne explică profesoara Cătălina Stanca. Autorii proiectului „Viața pe ISS” sunt elevii Ana Maria Micu, Gabriel Moise și Simona Stratulat, clasa a XII-a la CN „Al. I. Cuza”. Ce au constatat micii noștri cercetători
„Dialogurile tinereţii”, 2013, la CN „Costache Negri” [Corola-blog/BlogPost/94299_a_95591]
-
vadă cu un minirecital de excepție, Andrei Roșu - locul 6 mondial la triatlon, Corul de copii Callatis din Mangalia - laureat a numeroase concursuri internaționale, profesorul Anton Hadăr - premiul la categoria “Inventica”, Manfred- „Dragon of Transylvania”- pentru prima muzică dusă în spațiu de Centrul European de Astronautica. Trofeele au fost create de renumitul sculptor de origine română, care locuiește și lucrează de peste 30 de ani in America, Patrick Mateescu. Invitat pe scena festivalului a dezvăluit publicului ideea creării acestor trofee. Finalul acestei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94294_a_95586]
-
vii ale bisericii. Altfel biserica nu va fie vie niciodată, ci va vegeta mereu“. Avertismentul din anul 1939 al teologului ortodox român rămâne periculos de valabil. Prestația și conștiința mireanului în Biserica noastră rămâne problematică, iar relația dintre Ortodoxie și spațiul public din România arată prost. Trei motive, cauze și pricini pot fi invocate aici și acum pentru a înțelege de ce statutul mireanului este astăzi nedefinit, difuz, contestat. Pe de-o parte, „dictatura“ liberei cugetări, dominantă în spațiul public, care vituperează
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
dintre Ortodoxie și spațiul public din România arată prost. Trei motive, cauze și pricini pot fi invocate aici și acum pentru a înțelege de ce statutul mireanului este astăzi nedefinit, difuz, contestat. Pe de-o parte, „dictatura“ liberei cugetări, dominantă în spațiul public, care vituperează - de cele mai multe ori liberă de orice cugetare - la apariția vreunei voci „reacționare“. A doua pricină este lipsa de coerență și de consistență a „turmei credincioase“, care, deși dominantă cantitativ, rămâne, calitativ, extrem de pestriță și incapabilă să își
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
fi plasat și în contul administrației bisericești. Să le luăm pe rând. Când libera cugetare fură startul... - remarcă sociologul Dan Dungaciu La fotbal și la agricultură se pricepe toată lumea! Asta repetăm abundent. Dar la... religie? Dacă te uiți cum arată spațiul public din România, senzația pe care o ai deseori este că Biserica sau credința devin subiecte în raport cu care nu există nici autocenzură. Oricine se poate pronunța în aceste chestiuni, nestingherit și nepedepsit. Dacă în agricultură și fotbal poți, totuși, să
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
special creștin-ortodoxă, cu toate că subiectul, inclusiv în datele sale elementare, îi este de cele mai multe ori străin. Iar ideea instituită tacit că nu contează competența când te pronunți pe chestiuni religioase (Biserică, credință, cler, dogmă etc.) este prima înfrângere a mireanului în spațiu public. Libera cugetare fură, de fiecare dată, startul și impune cadrul în care disputa se derulează, instituind o defecțiune a spațiului public pe care o acceptăm senin și firesc. Este măsura lipsei de prezență publică a laicatului, parcă anesteziat de
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
contează competența când te pronunți pe chestiuni religioase (Biserică, credință, cler, dogmă etc.) este prima înfrângere a mireanului în spațiu public. Libera cugetare fură, de fiecare dată, startul și impune cadrul în care disputa se derulează, instituind o defecțiune a spațiului public pe care o acceptăm senin și firesc. Este măsura lipsei de prezență publică a laicatului, parcă anesteziat de recensăminte sau sondaje encomiastice. Corelativ cu această primă chestiune, vine a doua. Referința obsesivă la... Europa! Care „Europă“ devine în mâinile
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
parcă anesteziat de recensăminte sau sondaje encomiastice. Corelativ cu această primă chestiune, vine a doua. Referința obsesivă la... Europa! Care „Europă“ devine în mâinile liberei cugetări o veritabilă bâtă pentru a mai tempera din fașă fie prezența prea puternică în spațiul public a Bisericii, fie vreo suspectă apropiere dintre aceasta și stat. Pericol, strigă aceștia! Așa ceva nu este european, glăsuiește ultragiată libera cugetare și dă aspru din deget. (Deși, în paranteză fie spus, statul nostru cariat de corupție, ineficiență și lipsă
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
iar toți care „sunt cu Biserica“ sau „cu popii“ sunt viciați iremediabil și inapți să-și depășească propriile prejudecăți. „Soluția“ liberei cugetări sună așa: dacă ești religios trebuie să-ți menții religia privată, să nu îți exhibi, impudic, prejudecățile în spațiul public. Altminteri spus, ți se cere să te comporți ca și cum religia nu are nicio importanță pentru tine! Credința ta - axială și constitutivă pentru un credincios - nu poate servi nici ca bază a discursului politic, nici măcar ca bază a discursului public
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
concluzia: personajul care vorbește în numele secularului nu este cu nimic mai neutral decât cel care vorbește în numele religiosului. Doar pretinde, forțând lucrurile, că este. Există aici o cale de mijloc? Aparent, nu... Situarea, vorba post-modernilor, nu poate fi evitată. Deocamdată, spațiul public din România nu a învățat acest adevăr elementar: în măsura în care le considerăm „prejudecăți“, cele religioase nu sunt cu nimic mai presus sau mai prejos de prejudecățile liberei cugetări. În ce cred cei care (mai) cred? - Ne întreabă sociologul Dan Dungaciu
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
o ilustrare tot mai solidă a europenității noastre cotidiene. Care este ponderea acestora în masa celor 90% creștin-ortodocși? Greu de spus. Dar diversitatea aceasta, încă precar cercetată, dă seama în mare măsură, cum spuneam, de prestația neîndestulătoare a laicatului în spațiul public. Credem diferit - ceea ce e firesc, până la un punct - dar se pare că uneori nici măcar nu credem în aceleași lucruri. Cine gestionează „mădularele slobode și active“? - Se întreabă, pe bună dreptate, sociologul Dan Dungaciu Dincolo de baraje sau incapacitatea mirenilor de
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
ceea ce e firesc, până la un punct - dar se pare că uneori nici măcar nu credem în aceleași lucruri. Cine gestionează „mădularele slobode și active“? - Se întreabă, pe bună dreptate, sociologul Dan Dungaciu Dincolo de baraje sau incapacitatea mirenilor de a infuza religios spațiul public, nici intervenția administrației bisericești nu a fost cea mai eficientă. Și asta din două motive. Prima ține de lipsa unui portret judicios al spațiului religios autohton. A fi sociolog al religiei în România este o bizarerie, iar piața muncii
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]