46,083 matches
-
care să îi poată ancheta, așa cum este cazul magistraților din CSM. ... 9. Se mai arată că discriminări vor apărea și între cetățenii care nu sunt magistrați, în sensul că aceștia vor fi cercetați de noua structură sau de structurile specializate, după cum alături de ei vor fi anchetați sau nu magistrați. Se subliniază că o simplă plângere formulată împotriva unui magistrat cu privire la fapte inexistente duce la schimbarea competenței legale ordinare a parchetului, iar noua structură va investiga, din
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
structură cu 16 structuri diferite din cadrul Ministerului Public. Se arată că infracțiunile de corupție, dar și cele de infracționalitate organizată săvârșite de magistrați sunt infracțiuni speciale și pot fi mai bine anchetate și urmărite penal de către un personal specializat; mai mult, mijloace tehnice specifice sunt deținute de direcțiile specializate de parchet, nu și de cele care funcționează pe lângă instanțele judecătorești. Practic, legea criticată îi exclude de la posibilitatea efectuării urmăririi penale a magistraților tocmai pe procurorii care au
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
baza unei opinii a baroului. Este încălcat și principiul securității juridice, din moment ce legea nu stabilește cărui barou urmează să îi fie solicitată opinia. ... 20. În consecință, se susține că singura soluție este desființarea Secției și restabilirea competențelor parchetelor specializate (DNA și DIICOT) după natura infracțiunilor săvârșite. ... 21. Se arată că neconstituționalitatea astfel constatată în raport cu art. 1 alin. (3) și (5), art. 16 și art. 148 din Constituție atrage neconstituționalitatea legii în ansamblul său. ... 22. În conformitate cu
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
forme de criminalitate“ [a se vedea Avizul CCPE nr. 9 (2014) privind normele și principiile europene referitoare la procurori (Carta Romei), Nota explicativă, paragraful 119]. În schimb, cu referire la investigarea infracțiunilor săvârșite de procurori și judecători de către structuri specializate, Biroul CCJE exprimă „48 .... mari rezerve cu privire la faptul că specializarea va ajuta în gestionarea cauzelor care privesc persoane din cadrul aceleiași profesii - spre exemplu, judecătorii, care, din toate indiciile, nu par a avea o prevalență în a comite
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
vor înfăptui actul de justiție în cauze cu magistrați, se poate observa că o competență și după calitatea persoanei a unor parchete nu atrage de plano obligația ca respectiva cauză să fie soluționată de judecători anume desemnați sau de judecători specializați. Astfel, dacă urmărirea penală a fost realizată de un parchet generalist, judecarea cauzei se poate face tot de un complet generalist. Prin urmare, nu se încalcă art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. ... (2.3.) Critica privind încălcarea art. 1
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
înlocuiește o singură structură cu 16 structuri diferite din cadrul Ministerului Public, că infracțiunile de corupție și cele de infracționalitate organizată săvârșite de magistrați sunt infracțiuni speciale și pot fi mai bine anchetate și urmărite penal de către un personal specializat și că mijloace tehnice specifice sunt deținute de direcțiile specializate de parchet, nu și de cele care funcționează pe lângă instanțele judecătorești, Curtea constată că acestea sunt afirmații factuale, fără relevanță constituțională. Constituția nu reglementează reguli cu privire la organizarea
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
2.4.) Critica referitoare la încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție 69. Cu privire la critica de neconstituționalitate potrivit căreia efectuarea urmăririi penale exclusiv în funcție de criteriul calității persoanei în dauna naturii infracțiunii imputate, ceea ce exclude competența parchetelor specializate, creează un avantaj nepermis categoriei socio-profesionale a judecătorilor și procurorilor, Curtea constată că dispozițiile art. 3 alin. (1) și (2) din legea criticată stabilesc competența Parchetului de pe lângă ÎCCJ și a celui de pe lângă curțile de apel prin
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
este dublată de competența după materie, astfel că infracțiunile săvârșite de persoanele prevăzute la art. 38 lit. c), d), e), f) și g), precum și la art. 40 lit. a) din cod, care intră în sfera de competență a parchetelor specializate, vor fi investigate de parchetele specializate [a se vedea, în același sens, și art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție]. Însă, o reglementare, precum art. 3 alin. (1) și
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
astfel că infracțiunile săvârșite de persoanele prevăzute la art. 38 lit. c), d), e), f) și g), precum și la art. 40 lit. a) din cod, care intră în sfera de competență a parchetelor specializate, vor fi investigate de parchetele specializate [a se vedea, în același sens, și art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție]. Însă, o reglementare, precum art. 3 alin. (1) și (2) din legea criticată, care nu
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
nu se poate reține încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție. ... 72. Se mai critică faptul că discriminări vor apărea și între cetățenii care nu sunt magistrați, în sensul că aceștia vor fi cercetați de noua structură sau de cele specializate, după cum alături de ei vor fi anchetați sau nu magistrați. Cu privire la acest aspect, Curtea reține că art. 3 alin. (5) din lege impune ca regulă disjungerea cauzei atunci când alături de magistrați sunt cercetate și alte persoane
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
la încălcarea art. 148 alin. (1) din Constituție 76. Se susține că, prin prisma jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și a avizelor Comisiei de la Veneția, realizarea urmăririi penale a judecătorilor/procurorilor nu poate fi sustrasă competenței parchetelor specializate și dată în competența parchetelor generaliste. ... 77. În jurisprudența Curții, s-a reținut că avizele Comisiei de la Veneția nu au un caracter obligatoriu (Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
obligațiile României în calitate de stat membru al Uniunii Europene. ... 78. Hotărârea CJUE din 18 mai 2021, pronunțată în cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 și C-397/19, pornește de la premisa înființări, în cadrul Ministerului Public, a unei secții specializate care are competența exclusivă de a ancheta infracțiunile săvârșite de judecători și de procurori. Or, ipoteza legii criticate este diferită față de cea avută în vedere de CJUE. Astfel, legea analizată nu înființează în cadrul Ministerului Public o secție specializată
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
specializate care are competența exclusivă de a ancheta infracțiunile săvârșite de judecători și de procurori. Or, ipoteza legii criticate este diferită față de cea avută în vedere de CJUE. Astfel, legea analizată nu înființează în cadrul Ministerului Public o secție specializată care să aibă competența exclusivă de a ancheta infracțiunile săvârșite de judecători și de procurori, ci desființează respectiva secție specializată avută în vedere de CJUE și, pe structura generală deja existentă, unifică toate dispozițiile referitoare la competența diverselor parchete de
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
diferită față de cea avută în vedere de CJUE. Astfel, legea analizată nu înființează în cadrul Ministerului Public o secție specializată care să aibă competența exclusivă de a ancheta infracțiunile săvârșite de judecători și de procurori, ci desființează respectiva secție specializată avută în vedere de CJUE și, pe structura generală deja existentă, unifică toate dispozițiile referitoare la competența diverselor parchete de a efectua urmărirea penală în privința judecătorilor/ procurorilor. Legiuitorul este cel competent să organizeze cadrul legislativ necesar desfășurării activității Ministerului
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
vederea efectuării cercetărilor necesare și prezentării unui raport scris instanței, în termenul fixat în acest sens. (3^2) Până la data intrării în vigoare a reglementării prevăzute la alin. (1), măsura plasamentului, a plasamentului în regim de urgență și a supravegherii specializate sunt adoptate și monitorizate de instanțele, secțiile sau, după caz, completurile specializate pentru minori și familie, cu citarea direcției generale de asistență socială și protecția copilului. (3^3) În situațiile prevăzute la alin. (3^2), instanța comunică cererea, împreună cu întreg dosarul
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
a mai reținut că delegarea către autoritatea tutelară - organ administrativ aflat în subordinea autorității publice locale - a unor atribuții referitoare la exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului sau ale interzisului judecătoresc, instituite de legiuitor în sarcina unei instanțe judecătorești specializate - instanța de tutelă, contravine dispozițiilor constituționale referitoare la accesul liber la justiție, prin faptul că nu există un control judecătoresc asupra deciziei organului administrativ. În consecință, constatând neconstituționalitatea art. 229 alin. (3) din Legea nr. 71/2011, sub aspectul efectelor deciziei
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
că la alin. (1) este reglementată competența Direcției Naționale Anticorupție pentru infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, săvârșite în „una din următoarele condiții“, rezultând din această exprimare că există mai multe criterii după care poate fi stabilită competența acestui parchet specializat, precum și faptul că infracțiunile care nu se încadrează în criteriile enumerate în cuprinsul textului de lege menționat vor fi de competența parchetelor ordinare. Totodată, în cuprinsul art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
art. 13 alin. (1) lit. b) din același act normativ, referitor la calitatea persoanelor, corespund necesității ca numai anumite infracțiuni din cele prevăzute de Legea nr. 78/2000 și numai infracțiunile de mare corupție să fie date în competența acestei structuri specializate. Prima teză a art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 stabilește competența de efectuare a urmăririi penale Direcției Naționale Anticorupție pentru infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, cu
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
financiare ale Uniunii Europene, fără să se prevadă vreun anumit criteriu. Faptul că în norma procesual penală nu s-a prevăzut niciun criteriu de determinare a competenței impune concluzia că toate infracțiunile din această categorie sunt date în competența structurii specializate. Prin art. 13 alin. (3) din actul normativ mai sus menționat se stabilește că sunt de competența Direcției Naționale Anticorupție infracțiunile prevăzute la art. 246, 297 și 300 din Codul penal, cu condiția ca paguba materială să fie mai mare
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
constă într-o pagubă materială, cuantificabilă, cu excepția celor reglementate prin art. 18^1-18^5 din legea precitată pentru care, așa cum am evidențiat, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, prin art. 13 alin. (2), stabilește că sunt în competența structurii specializate, indiferent de valoarea pagubei. Infracțiunea prevăzută de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000, atunci când urmarea imediată, caracteristică infracțiunii prevăzute de art. 297 din Codul penal, constă într-o pagubă materială, dar și în situația în care folosul obținut este
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
mai era posibilă din cauza distrugerii arhivelor. ... 15. Prin urmare, Curtea a constatat că legiuitorul nu a avut în vedere acordarea competenței de a evalua îndeplinirea condițiilor speciale ale unor locuri de muncă instanțelor de judecată, ci unor autorități administrative, specializate. Numai în mod excepțional, atunci când din motive obiective dovedirea perioadelor de activitate desfășurate în condiții speciale nu era posibilă, ca urmare a distrugerii arhivelor, instanțele de judecată, potrivit art. 11 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003, aveau posibilitatea
DECIZIA nr. 683 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252583]
-
musculoscheletice să cunoască reperele anatomice ce pot fi vizualizate prin evaluarea ecografică să recunoască modificările ecografice observate în principalele afecțiuni reumatice să cunoască evaluarea ecografică standardizată a leziunilor din artrita reumatoidă. Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația Ministerului Sănătății), ulterior obținerii titlului de medic specialist și, în ce condiții: Ecografie musculo-scheletală, Reumatologie pediatrică. PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM 08.11.2021 Comisia de Reumatologie a
ANEXE din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251366]
-
dreptul la respectarea vieții private și de familie din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, consideră că utilizarea sintagmei „persoanele care sunt chemate să dea concurs tehnic la interceptări și înregistrări“ echivalează cu „includerea altor organe specializate ale statului în rândul celor care au atribuții de punere în executare a autorizației de interceptare“, ceea ce conduce la o „ingerință a serviciilor secrete în justiție“. Susține că măsura nu este democratică, necesară și legitimă, astfel că se încalcă
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
în executare a autorizației de interceptare“, ceea ce conduce la o „ingerință a serviciilor secrete în justiție“. Susține că măsura nu este democratică, necesară și legitimă, astfel că se încalcă principiul proporționalității. Apreciază că Ministerul Public dispune de un serviciu specializat care poate acoperi toate necesitățile tehnice de punere în executare a autorizațiilor de interceptare, neavând nevoie de sprijinul tehnic al Serviciului Român de Informații. Subliniază că, făcând abstracție de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la măsurile de
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
că sunt invocate argumentele avute în vedere cu ocazia pronunțării Deciziei nr. 51 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 14 martie 2016. Prin această ultimă decizie, sintagma „ori de alte organe specializate ale statului“ din cuprinsul dispozițiilor art. 142 alin. (1) din noul Cod de procedură penală a fost constatată ca fiind neconstituțională, deoarece încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) referitoare la statul de drept în componenta sa privind
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]