34,645 matches
-
face simțit tot mai puternic. Devine necesară elucidarea modului cum se interferează cele două principii și cum se explică aceasta din punct de vedere științific”. Piața muncii influențează celelalte piețe, așa cum și acestea din urmă influențează piața muncii. Prin urmare specificul pieței muncii se regăsește În corelație cu celelalte piețe. Acest mod de analiză a specificului pieței muncii a fost stabilit de doctina franceză, unde se arăta: ,,se știe că interdependențele, retroacțiunile uneia asupra alteia sunt numeroase și În același timp
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
și cum se explică aceasta din punct de vedere științific”. Piața muncii influențează celelalte piețe, așa cum și acestea din urmă influențează piața muncii. Prin urmare specificul pieței muncii se regăsește În corelație cu celelalte piețe. Acest mod de analiză a specificului pieței muncii a fost stabilit de doctina franceză, unde se arăta: ,,se știe că interdependențele, retroacțiunile uneia asupra alteia sunt numeroase și În același timp importante, de exemplu: condițiile de echilibru pe piața locurilor de muncă sunt unul dintre determinanții
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
sau cred că vor reuși) să vândă o cantitate suficientă din producția lor la un preț considerat remunerator. În afară de aceasta s-a semnalat importanța fenomenelor de substituție și de complementaritate atât la nivelul consumatorilor, cât și la cel al producătorilor”. Specificul pieței muncii asupra celorlalte piețe reiese din faptul că mutațiile intervenite În raportul cerere-ofertă pe piața muncii, se regăsesc, sub aspectul consecințelor, pe celelalte piețe, după un timp relativ mai Îndelungat. Dezechilibrul raportului dintre cerere și ofertă pe piața mărfurilor
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de muncă calificată. Implicările statului român, mult prea discrete consider, pentru a readuce forța de muncă calificată ce a migrat peste hotare vor face obiectul unui capitol viitor, unde se va trata necesitatea intervenției statului pe piața forței de muncă. Specificul pieței muncii În România, nu poate fi prezentat ca fiind o simplă Întâlnire Între oferta și cererea de muncă, din punct de vedere cantitativ sau calitativ. Trebuie să se analizeze mult mai atent și pe un termen mult mai Îndelungat
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
2 din lege măsurile speciale prevăzute de lege pentru protecția maternității, nașterii și alăptării; măsuri stimulative, temporare, pentru protecția anumitor categorii de femei și bărbați; cerințele de calificare pentru activități În care particularitățile de sex constituie un factor determinant datorită specificului condițiilor și modului de desfășurare a activităților respective. Se interzice discriminarea prin utilizarea de către angajator a unor practici care dezavantajează persoanele de un anumit sex În legătură cu relațiile de muncă referitoare la: anunțarea, organizarea concursurilor sau examenelor și selecția candidaților pentru
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
timp, cu o directă acțiune asupra pieței muncii și conceptelor operaționale ale acesteia. CAPITOLUL II NECESITATEA INTERVENȚIEI STATULUI PE PIAȚA MUNCII ȘI ÎN RELAȚIILE DE MUNCĂ 1. Necesitatea intervenției statului În relațiile de muncă Piața forței de muncă are un specific, astfel, pe lângă libertatea oricărei piețe controlate de cerere și ofertă, aceasta trebuie lăsată să funcționeze În mod liber ca urmare a interacțiunii Între cererea forței de muncă și oferta forței de muncă. Importanța acestei piețe pentru viața socială impune totuși
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
caz, de decontarea cheltuielilor de transport, pentru cel mult 4 deplasări În cursul unei luni, dacă nu se pot deplasa zilnic la unitatea de pregătire, În condițiile prevăzute de reglementările În vigoare pentru salariații instituțiilor publice și regiilor autonome cu specific deosebit, pe perioada delegării și detașării În altă localitate, precum și În cazul deplasării, În cadrul localității, În interesul serviciului, precum și de abonament gratuit pe mijloacele de transport În comun pe traseul de la unitatea de cazare la unitatea de pregătire; e) să
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de decontarea cheltuielilor de transport, pentru cel mult patru deplasări În cursul unei luni, dacă nu se pot deplasa zilnic la unitatea de pregătire, În condițiile prevăzute de reglementările În vigoare pentru salariații instituțiilor publice și ai regiilor autonome cu specific deosebit, pe perioada delegării și detașării În altă localitate, precum și În cazul deplasării, În cadrul localității, În interesul serviciului; c) să beneficieze de consultații medicale, de analize medicale și teste necesare frecventării cursului; d) să beneficieze de cazare și de o
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
consultații medicale, de analize medicale și teste necesare frecventării cursului; d) să beneficieze de cazare și de o sumă de bani pentru acoperirea mesei la nivelul prevăzut de reglementările În vigoare pentru salariații instituțiilor publice și ai regiilor autonome cu specific deosebit, pe 161 perioada delegării și detașării În altă localitate, precum și În cazul deplasării, În cadrul localității, În interesul serviciului, pe perioada cât participă la pregătirea profesională, dacă nu se pot deplasa zilnic la unitatea de pregătire sau locuiesc la o
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
prevederi comunitare. Aceste prevederi au prioritate și aplicabilitate directă față de normele de drept intern din diferitele state membre. Dacă acum spațiul comunitar impune norme comune și În domeniul pieței forței de muncă, pentru toate statele membre, nu trebuie să neglijăm specificul fiecărei țări În parte atunci când analizăm situația acestui gen de piață. Concluziile desprinse din abordarea acestei teme, nu pot fi prezentate altfel decât plecând de la trăsăturile acestei piețe. Lipsa omogenității acestei piețe duce la segmentarea ei pe mai multe paliere
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
electronică asupra situației de pe piața forței de muncă. Se consultă foarte mult prin intermediul internetului bursa locurilor de muncă, se postează tot mai multe date personale ale celor interesați de un loc de muncă pe portaluri care au un astfel de specific și care Îi ajută să-și găsească singuri locuri de muncă. Interacționarea În mod direct, dintre aspiranții la calitatea de salariați cu posibili angajatori, prin discuții on-line, prezintă o serie de avantaje, precum: se scutesc deplasările la sediul angajatorului pentru
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
și orgoliilor profesionale. 38. Enumerați criteriile de care trebuie să se țină seama în formarea și completarea fondului documentar? R: Într-o structură documentară au prioritate următoarele considerente în formarea și completarea fondului documentar: Ø bugetul și resursele disponibile, Ø specificul structurii info-documentare (bibliotecii / unității documentare), Ø statutul juridic al structurii info-documentare (bibliotecii/ unității documentare), Ø mărimea, tipul structurii info-documentare în sistemul documentar național / internațional, Ø serviciile oferite utilizatorilor, Ø relațiile cu sistemul documentar național / internațional. 39. Modalități de informare în
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
prefixele: DELACROIX, Eugene; DUCHAMP, Marcel Observație: Se fac fișe de trimitere 3.2. Nume de autori anglo saxoni (engleze, scoțiene, irlandeze, nord americane) Prefixele A., Ab, Ap, (de origine gaelică, cu sensul de „fiu”), M., Mc, mac (caracteristic scoțiene), „O” (specific irlandez și scoțian, cu semnificația „descendent”), Fitz (de origine normandă, cu sensul de „fiu”), Saint (frecvent sub forma St.), ca și prefixele formate din particule, prepoziții, articole de origine străină, întâlnite mai ales la numele nordamericane. Observație . Se fac fișe
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
cercetare eficace pentru utilizatori și bibliotecă Catalogarea retrospectivă se va face în mai multe moduri, știind că NU există un model perfect, că fiecare soluție are avantaje și dezavantaje (care se pot remedia în bună parte în procesul retroconversiei), că specificul bibliotecii își va impune alegerea tipului de retroconversie (sau combinarea unora), că utilizatorii vor putea indica ce și ar dori să regăsească într-un timp cât mai scurt (medicină, tehnologii, știință), că situația financiară va juca un rol important. Indiferent
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
este urmat de 514 Geometrie, 513 rămânând liber deci disponibil unor dezvoltări ulterioare. 147. Ce cuprind tabelele auxiliare? R: Indicii auxiliari sunt: Ø Indici auxiliari comuni (generali) Ø Indici auxiliari speciali (analitici) 148. Enumerați indicii auxiliari comuni și semnul lor specific R: Indici auxiliari comuni de: Ø Formă (0...) Ø Limbă =... Ø Rasă și naționalitate (=...) Ø Loc (1/9) Ø Timp „...” Ø Materiale -03 Ø Persoane -05 Ø Alfabetic (A/Z) 149. Ce sunt indicii auxiliari comuni de formă? R: Indică
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
se aplică acel descriptor. C. Referințe Exprimă relațiile dintre descriptori. Ele se formează pe principiul ce se consideră a fi de interes pentru beneficiarul care caută informația consultând descriptorii de subiect. 166. Simboluri utilizate R: BT termen general NT termen specific UF utilizat pentru USE vezi RT termen relaționat SA vezi și Referințele sunt folosite pentru sinonime, variante lingvistice, forme vechi de descriptori etc. Prezentați subdiviziunile de subiect Utilizarea descriptorilor de subiect necesită folosirea extensivă a subdiviziunilor de subiect ca mijloc
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
indiferent de termenii aplicați cărții de către autorii ei.Trebuie utilizat un termen care nu este ambiguu și care să nu creeze confuzii vizavi de alți descriptori din catalog. 3. Uzanța. Descriptorul ales trebuie să reprezinte uzanța comună. Depinde de situație (specificul bibliotecii) alegerea unui termen popular sau a unui termen științific. O bibliotecă publică va prefera termeni populari. Pentru o bibliotecă universitară se vor face trimiteri către termenii științifici. 4. Specificitate. Descriptorul trebuie să fie la fel de general sau de specific pe cât
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
situație (specificul bibliotecii) alegerea unui termen popular sau a unui termen științific. O bibliotecă publică va prefera termeni populari. Pentru o bibliotecă universitară se vor face trimiteri către termenii științifici. 4. Specificitate. Descriptorul trebuie să fie la fel de general sau de specific pe cât de general sau de specific este subiectul ce urmează a fi descris. Mai mult, este mai corect să se utilizeze doi termeni specifici pentru a acoperi un subiect decât un termen general. 168. Cum se face alegerea descriptorilor de
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
popular sau a unui termen științific. O bibliotecă publică va prefera termeni populari. Pentru o bibliotecă universitară se vor face trimiteri către termenii științifici. 4. Specificitate. Descriptorul trebuie să fie la fel de general sau de specific pe cât de general sau de specific este subiectul ce urmează a fi descris. Mai mult, este mai corect să se utilizeze doi termeni specifici pentru a acoperi un subiect decât un termen general. 168. Cum se face alegerea descriptorilor de subiect? R: 1. Termenul cel mai
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
foarte precis, bine definit. Înainte de a-l redacta se recomandă să ne punem trei întrebări: Ø Ce să spui? Ceva nou Ø Cui să-i spui? Ziariștilor care vor transmite știrea, fără a uita pentru cine scriu și care este specificul ziarului Ø Cum să spui? Prezinți o informație structurată, răspunzând la șase întrebări: Cine? Ce? Unde? Când?Cum? De ce? Textul trebuie să fie scurt și va începe întotdeauna cu ziua din săptămâna (ex. miercuri) urmată de data calendaristică(ex. 8
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
ă; rit m ic ita te a, am pl itu di ne a, pr ec iz ia m iș că ri lo r. 37 MIJLOACE UTILIZATE ÎN CADRUL MODELULUI DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ Model de încălzire „1” • Mers; • Alergare ușoară; Pas săltat (specific gimnasticii ritmice); • Mers cu pas ascuțit (1-4 t), întoarcere cu pas ascuțit (1-4 t), dreapta, stânga; • Alergare cu pas ascuțit; • Mers cu pas arcuit (1-8 t), întoarcere cu pas arcuit (1-8 t), spre stânga și spre dreapta; • Alergare cu pas
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
create pe parcursul intervenției și se desfășoară în limitele sale. Într-o intervenție socială apar două tipuri de conflicte de interese: în primul rând, există opoziția firească între interesele primare ale agenților și interesele primare ale clienților; în al doilea rând, specificul relației client-agent constă în opoziția dintre interesele primare ale clienților și interesele secundare ale agenților. Prima opoziție este scoasă în evidență de ipoteza homo economicus. Resursele aflate la dispoziția intervenției sunt limitate, iar agenții se află în competiție cu potențialii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sudului și vestului Munteniei și sudului Olteniei. Satele izolate apar cu pondere mare în special în cele două arii culturale ale Olteniei, în Alba-Hunedoara și în Dobrogea (prin Tulcea). Tipul de sat cu populație consistent marcată prin diversitate religioasă este specific vestului Moldovei și Transilvaniei, exceptând aria Covasna-Harghita (figura 10). Satele cu specific maghiar sunt localizate mai ales în Covasna, Harghita și Maramureș-Satu Mare. Satele al căror specific cultural decurge în principal din stocul sporit de educație - în condiții de omogenitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mare în special în cele două arii culturale ale Olteniei, în Alba-Hunedoara și în Dobrogea (prin Tulcea). Tipul de sat cu populație consistent marcată prin diversitate religioasă este specific vestului Moldovei și Transilvaniei, exceptând aria Covasna-Harghita (figura 10). Satele cu specific maghiar sunt localizate mai ales în Covasna, Harghita și Maramureș-Satu Mare. Satele al căror specific cultural decurge în principal din stocul sporit de educație - în condiții de omogenitate etnic-religioasă de populație românească ortodoxă - sunt cele din nordul Munteniei și din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
prin Tulcea). Tipul de sat cu populație consistent marcată prin diversitate religioasă este specific vestului Moldovei și Transilvaniei, exceptând aria Covasna-Harghita (figura 10). Satele cu specific maghiar sunt localizate mai ales în Covasna, Harghita și Maramureș-Satu Mare. Satele al căror specific cultural decurge în principal din stocul sporit de educație - în condiții de omogenitate etnic-religioasă de populație românească ortodoxă - sunt cele din nordul Munteniei și din Oltenia. În fine, ariile culturale rurale cu profil marcat în special prin ponderea mare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]