2,618 matches
-
de dogmatizarea pe care o suferă orice religie oficială) nu se putea referi decît la transformarea simbolică: grîu-pîine-hrană a sufletului și a spiritului. Cifra trei este un număr sacru, simbolul spiritului, iar bobul ieșit din mormînt (moartea sufletului) și devenit spic simbolizează sublimarea. Rezumat simbolic de ostentația celor trei spice, învățătura preoților și inițierea în misterele eleusinese refereau la misterul metafizic și la realitatea morala: sublimarea-spiritualizarea dorințelor datorită căreia omul trebuie să devină el însuși fecund (spic). A spune că mitul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
nu se putea referi decît la transformarea simbolică: grîu-pîine-hrană a sufletului și a spiritului. Cifra trei este un număr sacru, simbolul spiritului, iar bobul ieșit din mormînt (moartea sufletului) și devenit spic simbolizează sublimarea. Rezumat simbolic de ostentația celor trei spice, învățătura preoților și inițierea în misterele eleusinese refereau la misterul metafizic și la realitatea morala: sublimarea-spiritualizarea dorințelor datorită căreia omul trebuie să devină el însuși fecund (spic). A spune că mitul "cîștigă" din ce în ce mai mult o semnificație morală ar putea duce
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
moartea sufletului) și devenit spic simbolizează sublimarea. Rezumat simbolic de ostentația celor trei spice, învățătura preoților și inițierea în misterele eleusinese refereau la misterul metafizic și la realitatea morala: sublimarea-spiritualizarea dorințelor datorită căreia omul trebuie să devină el însuși fecund (spic). A spune că mitul "cîștigă" din ce în ce mai mult o semnificație morală ar putea duce la o confuzie asupra fenomenului mitic în general. Este important să ne dăm seama de faptul că semnificația morală este bazată încă de la originea ei pe creația
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Poezie "Mihai Eminescu" (1999); Ordinul Național "Steaua României" în grad de Comandor, pentru merite artistice deosebite și pentru promovarea culturii (2000); Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2000); Marele Premiu pentru Poezie "Sfântul Gheorghe" al Festivalului Internațional de Poezie "Drumuri de spice", Uzdin (2001); Marele Premiu al Festivalului Internațional "Nopțile de poezie de la Curtea de Argeș" (2004); Premiul de excelență al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iași (2006). Esențială, în procesul de coagulare a propriei poetici, este apartenența lui Cezar Ivănescu la una dintre
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
modalitate eficientă de transcendere a terestrului. În mai multe rânduri, feminitatea este asociată, blagian, luminii, așadar vieții și cunoașterii ("Pe-aprinse palisade te zdrențuie lumina" sau "Ascunde-ncet lumina-n căușul palmei tale/ Cât iarba din privire va da în spic tăcut/ Absente răni stelare nu-ți fie piedestale/ Abia sosit sfârșitul devine, în grabă, început"). În fine, bărbatul se jertfește, fără preget, pe altarul animei, văzute în termeni aproape mistici: Pe trupul tău de tânără femeie / Emoții tari precum parfumuri
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
m-am ospătat și am dormit/ pe forma unei inimi: pat și masă/ din oul lui divin în morți se lasă/ până-n străfund sudoarea unui mit.// Chiar Maica mea odată l-a purtat/ pe dulci timpane presimțind un mire/ cu spicele de grâu în răzvrătire/ înstreinându-i sângele curat.// Cine ți-a spus că-i îngerul trimis/ c-un paradis de focuri dezlegate?/ în el sunt nopțile de-amor furate/ chilia și ceaslovul nedeschis.// Trage-ți pe trup cămășile de frig/ și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cuvintele) 119Emil Maranu, Arta poetică la români, București, Editura Ion Creangă, 1978, p. 272. 120Ibidem, p. 92. 121 "De prea mult aur crapă boabele de grâu./ Ici colo stropi de mac/ și-n lan/ o fată/ cu gene lungi ca spicele de orz./ Ea strânge cu privirea snopii de senin ai cerului/ și cântă.// Eu zac în umbra unor maci,/ fără dorinți, fără mustrări, fără căinți/ și fără-ndemnuri, numai trup/ și numai lut./ Ea cântă/ și eu ascult./ Pe buzele
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Înfingea un topor cu tăișul În jos În pământ descântându-se astfel: Cum Înfing toporul În pământ/ Așa să se Înfingă apa În pământ/ Să se-nfingă apa/ de trei ori/ de cinci ori/ În pământ;/ să mustească,/ bobul să crească/ spicul să cadă/ ciorchini de roadă.” Pentru oprirea ploii se Înfingea un topor cu tăișul În sus În pământ descântându-se astfel: „Topor toporașul meu/ taie norii ca un zmeu/ și mprăștie/ În vijelie/ În munți cărunți/ În văgăuni/ de căpcăuni
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
cu găleata, leata/ peste toată gloata/ de joi până joi/ să dea nouă ploi/ploi de ale mari/ pentru mari plugari/ unde-or da cu plugul/ să taie ca untul/ unde-or da cu sapa/ să țâșnească apa/ să crească spicul/ nalt cât plopul/ bobul de grână/ cât un fus de lână/ și s-aveți parte/ numai de bucate” În timp ce Paparudele dansau, invocând ploaia, gazdele aduceau găleți cu apă și le stropeau leoarcă. Fetele invocau pentru ploaie o făptură mitică, Paparuda
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Premiu al Asociației Cineaștilor (ACIN), 1984 • Vârsta de aramă (1984) • Va veni o zi (1985), Premiul UCIN pentru film documentar, 1990; Premiul pentru film documentar Costinești, 1990; Premiul pentru film documentar Costinești, 1992; Premiul UCIN pentru film reportaj, 1992; Premiul Spicul de aur, Valladolid, Spania, 1991; Marele Premiu pentru documentar, Potsdam, Germania, 1992 • Cautătorii de aur (1986) • Marșul poștașilor (1987) • Școala mea iubită (1988) • Intrarea unui tren în gară (1989) • Am ales libertatea (2001) • Botezul (coautor Roxana Trestioreanu) (2005) A obținut
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
în fund pe scaunul de la catedră, că a venit timpul să pună osul la treabă, forțându-i să iasă la scris lozinci pe gardurile din sat, să iasă la muncă voluntară la curățarea de spini a islazurilor comunale, la cules spice de pe tarlale după trecerea combinei. Îi obligau, deasemenea, să strângă plante medicinale, să crească viermi de mătase la școală etc, numai de activitatea de educare a tineretului să nu se ocupe. Tot acești doi frați înjurau preotul dar și pe
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
profesor pe verișorul ei. După puțină vreme își potoli iar mersul, cu inima bătând. c) în construcții comparative cu adverbele ca și cât: O vede cât căciula și o face cât măgura. Si-l găsirăm/ În pai ca trestia/ În spic ca vrabia/ Și-n bob ca mazărea. (Teodorescu op.cit., p. 139). 2. adjective, locuțiuni adjectivale și participii(și adjective provenite din gerunziu): a. fără prepoziții: Carul merge -împiedicat, Iancu merge supărat. Îmi zici urâtă, îți zic slută. Șarpele se sperie
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
idealizat, pe care i-l face, căci mama este capabilă să vadă în feciorul ei întrupate toate calitățile fizice și morale: „Cine-a cunoscut, Cine mi-a văzut Mândru ciobănel Tras printr-un inel? Fețișoara lui, Spuma laptelui, Mustăcioara lui, Spicul grâului, Perișorul lui, Pana corbului, Ochișorii lui, Mura câmpului?” Prezența în acest tablou a diminutivelor accentuează afecțiunea maternă. Disperarea căutării feciorului atinge dimensiunea tragicului, după cum sugerează și versurile: „Pe câmpi alergând Pe toți întrebând Și la toți zicând”, în care
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
dragostei, înseamnă logos, libertate, demnitate națională, zeitate protectoare, jertfă a zidirii, dor. Mama îi insuflă copilului, încă din leagăn, valorile spirituale și naționale, iubirea de neam, de țară: „Că mama te-a legăna, Pe obraji, pe geana sa; Pe un spic frumos de grâu și pe val adânc de râu, Pe-amiros de măr, pe-o stea, pe-o crenguță de ceasla; Pe răsuflet cald de doină și pe tremur lin de horă, Pe ram verde de stejar, Pe coamă de
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
școală în 1930, ridicarea unui monument mozaicat în memoria eroilor locali ai neamului (1933), încurajarea tineretului studios pentru susținerea unor programe artistice (chiar fiicele sale fiind în primele rânduri), spectacole teatrale, corul satului, serbările de sărbători, dar și ...la strâns spice, după porunca orânduirii(!) Subliniem că fără exemplul lui (oamenii satului exclamau mereu: „bravo lui că și-a scos fetele învățate, așa să faceți și voi”) n-ar fi existat, poate, capitolul personalități. Școala din Răcușana, un sat mic, parțial moșie
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Giurgioana a fost până în anii '60, cu fii de oameni mai înstăriți: frații Barbărasă (4), Basoc (2), Ivan (3), Petroni (3), Popa (3), când entuziaști, aceștia organizau serbări la școală, seri de cântece și poezie, dar și acțiuni de strângerea spicelor pe ogoare. (Pârile și anonimele au dus la împrăștierea lor care încotro, părinții fiind aspru prigoniți de comuniști). Valul al doilea a însemnat prezența în prim-plan al tinerilor din familiile C. Balan (4), V. Chirilă, Gh. Chitic, Zaharică Dorin
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
pentru că ele se aflau chiar sub tutela divinităților inspiratoare. Oamenii ficționau cu scopuri practice. Citim într-un text literar rămas de la fenicieni: „Craiul Denel porni, dădu ocol țării pîrjolite de secetă și văzu un mic lăstar în brazdă, zări un spic, pe care-l mîngîie și-l sărută (urîndu-i): «Înalță-se lăstarul acesta în brazdă! Crească spicul în pămîntul pîrjolit! O, spicule, fie ca mîna lui Aghat cel viteaz să te culeagă și să te pună în hambarul său!». Craiul Denel
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
un text literar rămas de la fenicieni: „Craiul Denel porni, dădu ocol țării pîrjolite de secetă și văzu un mic lăstar în brazdă, zări un spic, pe care-l mîngîie și-l sărută (urîndu-i): «Înalță-se lăstarul acesta în brazdă! Crească spicul în pămîntul pîrjolit! O, spicule, fie ca mîna lui Aghat cel viteaz să te culeagă și să te pună în hambarul său!». Craiul Denel porni iar la drum, străbătu cîmpul ars de secetă și văzu un spic de grîu în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fenicieni: „Craiul Denel porni, dădu ocol țării pîrjolite de secetă și văzu un mic lăstar în brazdă, zări un spic, pe care-l mîngîie și-l sărută (urîndu-i): «Înalță-se lăstarul acesta în brazdă! Crească spicul în pămîntul pîrjolit! O, spicule, fie ca mîna lui Aghat cel viteaz să te culeagă și să te pună în hambarul său!». Craiul Denel porni iar la drum, străbătu cîmpul ars de secetă și văzu un spic de grîu în ogorul pîrjolit, el văzu un
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în brazdă! Crească spicul în pămîntul pîrjolit! O, spicule, fie ca mîna lui Aghat cel viteaz să te culeagă și să te pună în hambarul său!». Craiul Denel porni iar la drum, străbătu cîmpul ars de secetă și văzu un spic de grîu în ogorul pîrjolit, el văzu un spic pe glia uscată. Dezmierdînd spicul, îl sărută și-i spuse: «Să crească mare, să crească înalt spicul grîului! Să se înalțe spicul în pămîntul cel pîrjolit! Spicule, fie ca mîna lui
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fie ca mîna lui Aghat cel viteaz să te culeagă și să te pună în hambarul său!». Craiul Denel porni iar la drum, străbătu cîmpul ars de secetă și văzu un spic de grîu în ogorul pîrjolit, el văzu un spic pe glia uscată. Dezmierdînd spicul, îl sărută și-i spuse: «Să crească mare, să crească înalt spicul grîului! Să se înalțe spicul în pămîntul cel pîrjolit! Spicule, fie ca mîna lui Aghat cel viteaz să te strîngă și să te
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cel viteaz să te culeagă și să te pună în hambarul său!». Craiul Denel porni iar la drum, străbătu cîmpul ars de secetă și văzu un spic de grîu în ogorul pîrjolit, el văzu un spic pe glia uscată. Dezmierdînd spicul, îl sărută și-i spuse: «Să crească mare, să crească înalt spicul grîului! Să se înalțe spicul în pămîntul cel pîrjolit! Spicule, fie ca mîna lui Aghat cel viteaz să te strîngă și să te pună în hambarele sale!»”. Spicul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Craiul Denel porni iar la drum, străbătu cîmpul ars de secetă și văzu un spic de grîu în ogorul pîrjolit, el văzu un spic pe glia uscată. Dezmierdînd spicul, îl sărută și-i spuse: «Să crească mare, să crească înalt spicul grîului! Să se înalțe spicul în pămîntul cel pîrjolit! Spicule, fie ca mîna lui Aghat cel viteaz să te strîngă și să te pună în hambarele sale!»”. Spicul de grîu este îngrijit și adorat, iar urările ce i se aduc
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
drum, străbătu cîmpul ars de secetă și văzu un spic de grîu în ogorul pîrjolit, el văzu un spic pe glia uscată. Dezmierdînd spicul, îl sărută și-i spuse: «Să crească mare, să crească înalt spicul grîului! Să se înalțe spicul în pămîntul cel pîrjolit! Spicule, fie ca mîna lui Aghat cel viteaz să te strîngă și să te pună în hambarele sale!»”. Spicul de grîu este îngrijit și adorat, iar urările ce i se aduc sunt izbitor de asemănătoare cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
secetă și văzu un spic de grîu în ogorul pîrjolit, el văzu un spic pe glia uscată. Dezmierdînd spicul, îl sărută și-i spuse: «Să crească mare, să crească înalt spicul grîului! Să se înalțe spicul în pămîntul cel pîrjolit! Spicule, fie ca mîna lui Aghat cel viteaz să te strîngă și să te pună în hambarele sale!»”. Spicul de grîu este îngrijit și adorat, iar urările ce i se aduc sunt izbitor de asemănătoare cu cîntările noastre plugărești. După două mii
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]