6,992 matches
-
Miron Cristea, am participat la Toplița la un simpozion, în cadrul căruia am prezentat referatul cu titlul: « Despre misiunea bisericii ortodoxe în postmodernitate» 31 August 2009, am participat la Drobeta Turnu Severin, județul Mehedinți, la Simpozionul Național « Mehedinți - istorie, cultură și spiritualitate », ediția a II-a, organizat de către Episcopia Severinului și Strehaiei, cu referatul intitulat: « Câteva referințe despre Biserica Ortodoxă și societatea românească actuală » 03 Octombrie 2009, am participat la Miercurea Ciuc, județul Harghita, la lucrările celei de a XV - a ediții a
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
județul Harghita, la un simpozion, în cadrul căruia am prezentat referatul cu titlul: Câteva referințe despre Biserica Ortodoxă și societatea românească actuală » 20 - 22 Septembrie 2010, am participat la Drobeta Turnu Severin, județul Mehedinți, la Simpozionul Național « Mehedinți - istorie, cultură și spiritualitate », ediția a III - a, organizat de către Episcopia Severinului și Strehaiei, cu referatul intitulat: « Simbolul de credință sau Crezul - teza și sinteza mărturisirii noastre ortodoxe » 24 - 25 Septembrie 2010, am participat la Miercurea Ciuc și la Sfântul Gheorghe, la lucrările celei de
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
de către Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, unde am susținut referatul cu tema: Câteva considerații istorice despre Mitropolia Ortodoxă Română a Basarabiei - trecut, prezent și perspective » 06 Iunie 2011, am participat la Drobeta Turnu Severin, la Simpozionul Național « Mehedinți - istorie, cultură și spiritualitate », ediția a IV-a, organizat de către Episcopia Severinului și Strehaiei, cu referatul intitulat: « Despre raportul și unitatea dintre Dumnezeiasca Euharistie și Sfânta Taină a Căsătoriei sau a Nunții” 19 - 20 Iulie 2011, în cadrul zilelor dedicate Patriarhului Miron Cristea, am participat
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
de Jos », unde am susținut referatul cu tema: « Despre suferință, boală, răbdare, vindecare, nădejde și Taina Sfântului Maslu din perspectiva învățăturii creștin - ortodoxe...» 06 Iunie 2012, am participat în municipiul Drobeta Turnu Severin, la Simpozionul Național « Mehedinți - istorie, cultură și spiritualitate », ediția a V-a, organizat de către Episcopia Severinului și Strehaiei, cu referatul intitulat: « Sfântul Nicodim de la Tismana - Model al rugăciunii lui Iisus în lumea post - modernă și impactul acesteia asupra vieții secularizate de astăzi... » 14 Iunie 2012, am participat în
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
în lumea post - modernă și impactul acesteia asupra vieții secularizate de astăzi... » 14 Iunie 2012, am participat în municipiul Sibiu, la Simpozionul Doctoranzilor în Teologie, organizat de către Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna”, unde am susținut referatul cu tema: „Despre spiritualitatea euharistică în timpurile noastre precum și despre Nicolae Afanassieff și eclesiologia euharistică - „Viziunea Bisericii în lumina Tainei Euharistice“... 15 Iunie 2012, am participat în municipiul Oradea, la simpozionul național „Roman Ciorogariu - spirit european” - ediția 2012, cu titlul: „Vocația socială a instituțiilor
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
la lucrările celei de a XVIII - a ediții a Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice « Istorie, cultură și civilizație în sud - estul Transilvaniei » cu referatul intitulat: « Din seria: In memoriam: - Autor cu carte - de duhovnicească învățătură... Despre Tradiție și Libertate în spiritualitatea noastră ortodoxă și răsăriteană, în viziunea Mitropolitului Antonie Plamădeală... » 28 - 29 Septembrie 2012, am participat în municipiul Pitești, județul Argeș, la al XII - lea Simpozion « PERT » - « Experimentul Pitești - Reeducarea prin tortură », unde am susținut studiul cu tema: Câteva referințe despre
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
Despre importanța și semnificația Sfântului Împărat și întocmai cu apostolii Constantin cel Mare în istoria Bisericii Creștine - o abordare istorică, fenomenologică și teologică...» 03 Iunie 2013, am participat în municipiul Drobeta Turnu Severin, la Simpozionul Național « Mehedinți - istorie, cultură și spiritualitate », ediția a VI-a, organizat de către Episcopia Severinului și Strehaiei, cu referatul intitulat: « Despre dimensiunea asceticii și misticii în opera Părintelui Dumitru Stăniloae...» 18 - 20 Iulie 2013, în cadrul zilelor dedicate Patriarhului Miron Cristea, am participat la Toplița, județul Harghita, la
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
Bacăului, unde am susținut referatul cu tema: « Jertfa Sfinților Martiri Brâncoveni - între asumarea responsabilă a libertății umane și realitatea autentică a muceniciei creștine... » 13 Mai 2014, am participat în municipiul Drobeta Turnu Severin, la Simpozionul Național « Mehedinți - istorie, cultură și spiritualitate », ediția a VII-a, organizat de către Episcopia Severinului și Strehaiei, cu referatul intitulat: « Valoarea pastorală și duhovnicească a Sfintei Euharistii - Temelie a Bisericii, a unității ei și a mântuirii omului în Iisus Hristos...» 15 Mai 2014, am participat în municipiul
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
Ortodoxă « Episcop Dr. Vasile Coman », din cadrul Universității Oradea, unde am susținut referatul cu tema: « Despre datoria, implicarea și misiunea Bisericii Ortodoxe în postmodernitate... » 04 Iunie 2015, am participat în municipiul Drobeta Turnu Severin, la Simpozionul Național « Mehedinți - istorie, cultură și spiritualitate », ediția a VIII-a, organizat de către Episcopia Severinului și Strehaiei, cu referatul intitulat: « Despre omul de astăzi și raportarea sa la implicațiile economice, sociale și culturale, în contextul revoluției informatizării... » 05 Iunie 2015, am participat în municipiul Târgoviște, județul Dâmbovița
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
mai rar!... Părintele Arhimandrit Serafim Mân a mai avut și calitatea de a fi un om de o sinceritate, discreție și modestie ieșite din comun, care mi-au inspirat foarte multă încredere, confort sufletesc și dragoste față de valorile perene ale spiritualității și culturii noastre autentice!... Eu personal, mă simt foarte onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Serafim Mân - mare personalitate a culturii, duhovniciei și
ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT SERAFIM MAN DE LA MĂNĂSTIREA ROHIA – MARAMUREŞ (1935 – 2013)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2236 din 13 [Corola-blog/BlogPost/383268_a_384597]
-
și culturii noastre autentice!... Eu personal, mă simt foarte onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Serafim Mân - mare personalitate a culturii, duhovniciei și spiritualității acestor ținuturi și nu numai, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe altii de oriunde și de aiurea, căci
ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT SERAFIM MAN DE LA MĂNĂSTIREA ROHIA – MARAMUREŞ (1935 – 2013)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2236 din 13 [Corola-blog/BlogPost/383268_a_384597]
-
o panteră, ca aceea pe care o văzuse, cu ani În urmă, În menajeria ținută de ambasadorul sultanului. Dansul acela părea să fie celebrarea unui rit. Un rit blasfemator, prin evidenta nerușinare a oficiantei, și totuși Înțesat de o stranie spiritualitate. Era fascinat de ea. Dacă vreo creatură dansase vreodată În paradisul terestru, trebuia să o fi făcut În felul acela irepetabil. Așa trebuie să fi dansat Lilith, așa se pierduseră oamenii În primul lor templu. Expresia Antiliei pierduse orice urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
cartier, orice așezare umană are un semnalment particular care o distinge confirmîndu-i identitatea; o fîntînă, un arbore secular, o statuie, o școală, un spital, o cruce de piatră, o legendă. Existența unor asemenea nuclee materiale se Încarcă În timp de spiritualitate, devine inconfundabilă, se contopește cu viața oamenilor unui anumit loc, le domină destinul ca o trăsătură de caracter. În pătratul de oraș delimitat de marginile ferestrei mele Închise e betoniera. Din spatele blocurilor de patru etaje, acolo unde șina face un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
sociale care nu țineau de ceea ce se numește țărănimea dependentă. Dacă, așa cum spune Dimitrie Cantemir, în Moldova toți țăranii dependenți sunt de alt etnie decât românii, aceșștia, în decursul timpului, s-au asimilat societății românești, însușindu-și și viața psihică - spiritualitatea, pe care au și influențat-o. Cum putem să explicăm altfel numele unor jocuri românești ca: Ruseasca, Sârba, Polca etc. Indiferent de numele dobândit și de la cine și cum au fost preluate, aceste dansuri au intrat în patrimoniul creației populare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
accentuate de boală și-i dădeau o înfățișare ieșită din comun. Era atât de stranie încât nu mai era chiar atât urâtă. În diformitatea lui era ceva monumental. Nu știu cum să exprim foarte precis impresia pe care mi-o făcea. Nu spiritualitatea era evidentă - învelișul de carne și piele părând aproape transparent - pentru că pe fața lui se citea o senzualitate scandaloasă; dar oricât de absurd ar părea ceea ce spun, aveam impresia că senzualitatea lui era ciudat de spirituală. Era în el ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
numai maniera de a picta, deși carnația era zugrăvită cu o senzualitate pasionată care avea în ea ceva miraculos; nu era numai impresia de soliditate care-ți dădea în mod extraordinar senzația de materialitate a trupului; mai era și o spiritualitate, tulburătoare și nouă, care-ți călăuzea imaginația pe niște căi nebănuite, și-ți sugera niște spații goale și vagi, luminate doar de stelele nemuritoare, unde sufletul, gol-goluț, se aventura temător spre descoperirea unor noi mistere. Sunt retoric în descrierea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
calitativ care se chema Euclid, tot așa de puțin ca legile atracției, de pildă, din turburea conștiință a lui Newton, comentatorul cornului lui David; la fel poezia engleză răsfrânge din variația timpului uman doar acea limfatică permanență, botezată pe nedrept "spiritualitate". Veți judeca după următoarele probe: "Puternică fiică a dumnezeirii, nemuritoare dragoste, Pe care noi, cei ce nu ți-am privit vreodată chipul Din cucernicie și numai din cucernicie te îmbrățisem: Crezând acolo unde nu putem dovedi... etc., etc."1 " Ea
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Deși ziua destinelor mele e apusă Și steaua norocului a scăpătat Inima ta bună... etc., etc."2 Patru crâmpeie de poezie, vădit asemănătoare prin sub-stanța și muzica lor. Toate se desfășoară în același cadru abstract și întrucîtva convențional al unei spiritualități "date de-a gata". Stele, lună, sfere, iubire, lumină, mare, cu materialul acesta de poncife construiesc englezii poezia lor serafică ori elegiacă. Să nu vă mire dacă accentele unui asemenea lirism fac să gândești (prin acutele și monotonia lor) la
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
înainte de a o fi probat ca sub-stanță - nu este el însuși poezie? D-l Blaga știe precis unde trebuie căutată poezia. Propriile sale investigații și experiențe fraterne din acești ultimi nouă ani îl obligă să cunoască principiul poeziei ca o spiritualitate a vizualității: "Geometria înaltă și sfîntă". Dar extazul pitagorician trebuie manifestat. Cerul cristalelor transpus. Problema de distribuire a unei lumini calitative - se ridică aproape insolubile. În ce chip vei realiza imanentul, în ce chip vei înlătura "placatul"? Nu e aici
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
poeziei - și rotirea de tablouri cu aparițiuni profetice, înseamnă cam același lucru. Lirismul rezidă în altă funcție, în întărirea unei moralități eterne, sentiment veritabil și permanent la d-l Blaga, dar servit stângaci de procedee echivoce. Această ordine trebuie numită "spiritualitate", oricare ar fi uzura de astăzi a cuvântului; sau, mai bine cu versul - cuvânt deja citat al d-lui Blaga: "Geometrie înaltă și sfîntă". Dacă înțeleg foarte bine grija d-lui Blaga de a-și com ... și ca legenda de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
sagitar al cerurilor noastre le menține, departe, printre coruperi (în duhul factice și translat al lacului comentator)! Șoptiri de la Monos, la Una! Sparge hibridul acestei neecuații, creatoare de scădere, de ciclu, de temporal. Știe-te, singur Ochi, prin toată această spiritualitate a vederii, prin tot gândul cufundat și geometric la care te-am strigat! Mersul tău până sub corturile atîtei supunătoare frumuseți se măsoară cu amplitudinile harfei, cu intuițiile tale de termen al unei poetice rase. Dar două se dovediră căile
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
cap. Așa or fi fitzele? Așa or fi adolescenții & tinerii (foarte tinerii, vreau să zic) din ziua de azi? Să fie o reclamă aderentă la fetișurile juventuții? Îndoi-m-aș! E doar o însăilare jalnică, una cu pretenții de oarecare spiritualitate. Poante. Aluzii. Mîna pe picior. Uite și pe bătrîniciosu' ăsta, risc să zică unii cititori, mai tineri. Nu ați mai visat de multă vreme să vă "combinați" cu cineva? O firmă de conectare la telefonia mobilă tocmai v-a propus
Lumea reclamelor by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Journalistic/6942_a_8267]
-
dintre doi tineri ce trăiesc în mediul rural, piesa de teatru cuprinde un spectacol amplu al vieții, al condiției, obiceiurilor pământului în care omul de rând și-a dus și își duce existența, într-un cuvânt spus, o exegeza a spiritualității țăranului român cu toate etapele vieții sale. Mesajul acestei piese, dar și noutatea modului de exprimare vine să demonstreze publicului larg faptul că viața este o scenă de teatru și fiecare individ este un actor care își joacă propriul rol
O PIESA DE TEATRU ROMANEASCA FACE VALURI IN NOUA ZEELANDA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364300_a_365629]
-
că acest proiect să aducă în inimile românilor de pretutindeni un crampei din nostalgia locurilor natale și să aline dorul provocat de distanță fizică care-i desparte de acestea și în același timp să prezinte publicului neo-zeelandez o parte din spiritualitatea și tradițiile poporului român”. Spectacolul „Măgura" - dramatizare după românul „Lumea satului” de George Smarandache - a fost pus în scenă de un grup de artiști amatori din comunitatea românilor din Auckland, Noua Zeelandă, avându-l că regizor pe binecunoscutul actor Claudiu Bleonț
O PIESA DE TEATRU ROMANEASCA FACE VALURI IN NOUA ZEELANDA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364300_a_365629]
-
cu întrebări, felicitări, flori și cu aparatele de filmat și fotografiat. Pentru o oră și douăzeci de minute, publicul românesc s-a simțit acasă pe plaiurile natale, iar cel provenit din celelalte nații au descoperit cu plăcere, frumusețea și profunzimea spiritualității românești. Tot în aceeași atmosferă de fast a avut loc lansarea volumului de poezie „Ochii sufletului, toamna”, semnat de scriitorul George Smarandache. Este uluitor câtă bucurie poate aduce în inima unui om un astfel de moment. Chipuri senine, veselie, amintiri
O PIESA DE TEATRU ROMANEASCA FACE VALURI IN NOUA ZEELANDA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364300_a_365629]