15,307 matches
-
om al timpurilor noi, foarte bun pentru o casă numai cu femei”, Între șeful jandarmilor de plasă și frumoasa profesoară Viorița a lut ființă o dragoste cu năbădăi, ca o avalanșă, În care pasiunile -dincolo de aportul frumuseței fizice erau sporite de interminabile discuții prelungite târziu În noapte, despre societate, natură, filosofie, istorie, mistere și noi descoperiri din domenii diverse. Logodnă precipitată, nuntă mare cu lăutari aduși din capitala județului, nuntași sosiți din obligații de familie, din interes -nici nu știi
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
și oamenii tuciurii ai Rediului, peste câmpurile cu porumb, vii și livezi care străjuiesc de-a parte și de alta șoseaua Vaslui-Bacău, a tresărit la revederea pădurii dinspre Ceresteie, apoi satul Pușcași situat pe dealurile joase și râpele care-i sporesc frumusețea, Fântâna Pușcașului și cea a Moșneagului, dealul până la cooperativă și ograda bunicului Ghiorghi. În timp ce privirile-i hălăduiau cu interes peste locuri și oameni, mintea lui Va era cotropită de o durere a sufletului, un sentiment de mare pierdere, de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
mă tragă de limbă pentru că doare tare! Pricepând nedumerirea diamantului, Victor se grăbi să-l liniștească: Hei, mânzule, așa se mai spune, a fost o glumă șmecheroasă! Asta... Nu merg și gata!, mai spuse copilul căruia „figura de stil” Îi sporiră temerile și chiar Îi aduse În fața ochilor imaginea În care el atârna spânzurat de limbă de creanga mărului din fața casei mari a Ochenoaiei. Asta Înseamnă, reluă Victor zâmbind, să nu spui nimic din casă, cum trăim, ce mâncăm, ce vorbe
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
să ia în considerare faptul că această versificare mecanic-sacerdotală îi provoacă admirație lui Liviu Dorin Clement, semnatarul prefeței. Prefațatorul are însă și el o boîte à musique, a criticii literare apologetice, astfel încât efectul de somnifer al cărții în ansamblul ei sporește: „În căutarea unui adevăr sau a unor adevăruri compatibile cu realitatea vieții firești, palpabile, recognoscibile și cu realitatea adesea aproape la fel de concretă, prin semne ale sale, a vastelor câmpii lăuntrice, a mișcătoarelor himere, a gândului neșoptit sau a tainei de
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
electrizau individul, component al unei mulțimi. Oare de ce idei generate doar de coșmaruri au captivat aderența mulțimilor? După părerea mea, omul este rezultatul unei îndelungi educații, unei îndelungi cizelări prin filosofii generate de indivizi de excepție. Mintea omului și-a sporit de la an la an capacitatea de înțelegere, capacitatea de a crea sublimul, de șlefuire permanentă. În creier s-au dezvoltat centre noi, capabile să producă un fenomen de "inactivare" a pornirilor primitive. Accentuez că s-au "inactivat" și nu "extirpat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
pretext și atunci apare femeia" (spunea Cioran). O vezi, te bucuri, o guști, îți place, nu este scumpă deloc, uneori o împarți și cu alții. Prezența ei fizică transformă emoțiile în chestii concrete, orizontale. Absența ei înalță cu cât depărtarea sporește. Este un fel de ridicare a orizontalului pe verticală. Așteptarea este o fântână adâncă cu apă curată, limpede, rece. Femeia ca un pretext se dilată în tine ca o larvă, apoi ca un șarpe, apoi ca o ciumă, se împrăștie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
stătea la tarabă, păcătosul se cotrobăia de mărunțiș: "Doamne, uite cum respir Dumnezeirea ta, cum suspin numele tău și cu câtă răbdare îmi duc crucea. Fac ce-mi ceri, Doamne, numai îngăduie-mi să primesc mântuire." În mânăstirea Fântânele, orgoliul sporea odată cu amăgirea: Tatăl nostru care... fii și tatăl meu măcar atunci când ei dorm și nu le mai trebuiești. 54. Petru și-a ales mânăstirea, precum apa curgătoare pietrele. Apa muntelui, cea mai torturată materie: smulsă din izvoare, lovită de stânci, prăvălită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
nuntă, îmbălsămează giulgiul fără fățărnicie, Dumnezeu seamănă suflete cu intenția de a culege rod, păsările cerului aleg fructul copt, Dumnezeu blestemă poamă scuturată devreme. Umple livada cu tine, de vrei să te aștept. De tristeți nu te poți păzi decât sporindu-le. Iubește nefericirile ca și cum te-ai iubi pe tine însuți. De pe culmile muntelui, caută-te în adânc, Petre. Arhimandritul vorbește despre prototipul cerului nimic mai fals, Dumnezeu a pozat modelul unui singur om. Suferința nu se dizolvă privind peste umărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cer. În jurul pomului, grădinarul, toamna, adună mușuroi de pământ, fierarul modelează fierul potcoavelor după amprenta îndepărtărilor, pâinea crește în vatră cât e foamea de mare; în jurul omului, absența adâncește gropi. Of, Dumnezeule, până și apa, după ce-și înghite înecații, sporește în burțile scoicilor! Până și focul Da, doamne! focul, ce l-am pus în biserică descleia sfinții de pe catapeteasmă și îi lăsa slobozi să țopăie deasupra flăcărilor, până și aerul ia forma mângâierilor. Au trecut 20 de ani și încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Va fi, dimpotrivă, prețuit dacă "își va da silința ca faptele lui să dovedească măreție, curaj, gravitate, forță". Așa va îndepărta pericolul conjurațiilor, întrucît "nu e ușor să uneltești împotriva unui om prețuit". Valabilitatea general umană, extrapolitică, a ultimei considerații, sporește valoarea umanistă a textului. Ținta oricărui om care se află în fruntea statului e cîștigarea simpatiei poporului. Mijloacele sînt numeroase, motivul e unul: asigurarea împotriva conspiratorilor. Sînt observații excelente de psihologie a puterii, a poporului și a conspiratorului, despre miza
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
lui Cesare Borgia. Preceptul biblic "cu ce măsură măsori, măsura-ți-se-va" se recunoaște în subtext. Pagina în care se istorisește exterminarea elitei orașului e frapant asemănătoare cu drama provocată de cruzimea lui Alexandru Lăpușneanu în istoria românilor. Patosul ideilor lui Machiavelli sporește în încercarea de a stabili norme care să regleze raporturile principelui cu sfetnicii (XXII-XXIH) și în special cu secretarii lor. Profund interesat de recîștigarea poziției pierdute, Machiavelli e de părere că ne putem forma opinia despre "inteligența unui conducător de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
contemplativă, în schimb, frînează violența, observa Machiavelli (în Discorsi și în Istoriile florentine). O astfel de considerație, pe cît de pătrunzătoare tot pe atît de esențială, ține de antropologia religiosului privit din perspectiva comparativ-istorică. Aceasta e încă o idee care sporește complexitatea cărții. Sînt elogiați romanii pentru că s-au servit de religie spre a stabili și impune legile, că aprindeau altarele în prezența marelui preot spre a îmbărbăta armatele. Nu există timp și loc în care teama de zei să nu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
că această generozitate avea să încarce poporul, iar nu să-l ușureze, deoarece trebuiau create impozite pentru a putea susține această cheltuială. Nimic nu putu știrbi din bucuria poporului și din recunoștința lui, ca în fața unei binefaceri. Senatul știu să sporească abil această mulțumire prin modul în care repartiza impozitele; căci contribuțiile pe care le ceru de la nobilime fură cele mai mari și cele care au fost plătite întîi." (I, 51) " Pentru a îngrădi excesele și a înlătura pericolul unui om
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
să începi un război cînd vrei, dar nu și să-l termini cînd vrei." (H, 10) Un principe se va înșela întotdeauna dacă își va estima forțele după resursele bănești, după situația țării și bunăvoința aliaților. Toate aceste avantaje îi sporesc considerabil forțele, dar nu i le și dau. Fidelitatea, bunăvoința aliaților nu durează. (...) Averile, în loc să vă servească, nu fac decît să excite din ce în ce mai mult cupiditatea cuceritorilor, și nu există părere mai greșită decît aceea că banii sînt motorul războiului. Principii
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
politicii și al crimei. Spuneți, Machiavelli, că un principe trebuie să ruineze o țară liberă recent cucerită pentru a o stăpîni mai sigur. Dar răspundeți-mi: în ce scop a făcut el această cucerire? Îmi veți răspunde: pentru a-și spori puterea și pentru a se arăta încă mai grozav. Chiar asta voiam să aud, pentru a vă demonstra că, urmînd maximele voastre, el face exact contrariul: cucerirea îl costă foarte mult, dar el distruge după aceea singura țară care l-
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
neutru își expune țara injuriilor celor două părți beligerante, că ținuturile lui devin teatru de război, iar el pierde întotdeauna prin neutralitate, fără să aibă vreodată ceva solid de cîștigat. Sînt două modalități prin care un principe poate să-și sporească faima. Una este cucerirea, un principe războinic mărindu-și teritoriile prin forța armatelor sale, cealaltă este o bună guvernare, cînd un suveran iscusit face să înflorească în țara lui toate artele și științele, care o fac mai puternică și mai
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
le încurajeze mai mult. Francezii și spaniolii și-au dat seama că ceea ce le lipsea mai mult era comerțul și s-au gîndit, din acest motiv, la o modalitate de a-l ruina pe cel al englezilor. Franța își va spori puterea mai mult decît ar face-o cucerirea a douăzeci de orașe și o mie de sate; Anglia și Olanda, cele mai frumoase și mai bogate țări din lume, vor slăbi pe nesimțite, ca un bolnav care se stinge de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
slabă sensibilitate a pacienților la prețuri (Missègue și Pereira, 2005). În fine, prețul îngrijirilor este susceptibil să afecteze atât cererea, cât și oferta. Când crește prețul, cei care oferă îngrijiri pot fi incitați să lucreze mai mult pentru a-și spori veniturile (efect de venit), dar și să lucreze mai puțin într-o optică de stabilizare a puterii lor de cumpărare (efect de substituire muncă / timp liber). În Franța, contrar majorității țărilor bogate, prețul relativ al sănătății (preț al consumului de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
lecturii, atot puternicia pustiului emoțional, ergo, nici o bîlbă, nici un tre molo. O deosebește și o monstruozitate: prefacerea textului În voce poate ajunge la viteze uluitoare, pînă la limita de rupere a sensului, pînă la ininteligibil. Mașinii nu-i pasă, ea sporește ritmul sub imboldul transmis tastelor de buri cele celor zece degete, niciodată mai puține. Este una dintre tehnicile de scriere și de citire ale orbilor, cea mai recentă, cea mai eficientă, Întemeiată pe abilitățile „sintezei vocale“, după cum a fost botezat
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de jos și nedespărțit de ele pînă În capătul de sud al așezării. Era pesemne zona inundabilă a gîrlei, lunca ei ori poate o fostă insulă, fiindcă, pe sub grădini, ieșea timid de prin tufe un alt curs de apă ce sporea Încet În lățime și adîncime, căruia i se zicea tot Valea Măriei (Mária Patak) și care se unea cu celălalt braț În hotarul de Beltiug. — Cocosteaua voastră de prunci! Cu Partidul vă puneți voi, mă? Cu Partidul?... Ăsta era tata
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
la fel de Încinse. — Potoliți-vă, măi băieți, că vă omoară ăștia! Îi sfătuiau oamenii Întîlniți pe drum, dar ei nici pomeneală. Au intrat cu cîntec În Pișcari, oprindu-se drept la cîrciumă. După două, trei pahare de vin, și-au mai sporit repertoriul, iar Ioan al lui Vagău a adus de acasă un tricolor mare, bine dosit pînă atunci, fixîndu-i lancea Între basorelieful Madonei cu Pruncul și verticala crucii din piatră În care era sculptată imaginea, În principala răspîntie a așezării. Văzînd
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
să-i poarte tot timpul de grijă. Nu le rămînea decît să fixeze ziua plecării cînd ceasornicarii vor reveni să vadă cum merge pendula. PÎnă În ziua aceea, a mai deșertat o dată perna În ulcea ca să măsoare volumul dolarilor. Mai sporise. I-a luat foaie cu foaie și i-a cusut În haine, lăsînd cîte ceva și la Îndemînă. Meșterii s-au Întors, au văzut că pendula umblă, bate bine ceasurile și jumătățile, drept care s-au oprit pentru plecare asupra unei
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
săltat pe mulți dintre ei, ducîndu-i drept În Donbas, la smuls cărbune de sub pămînt și la reconstruit astfel patria Sovietelor. Le-au dat crezare, În schimb, de Îndată primii șefi comuniști din nordul Ardealului, aproape toți unguri, bucurîndu-se că le sporește neamul. Erica știa toate astea fiindcă, la Liceul Eminescu, dr. Ernst Hauler Îi luase Încet și cu băgare de seamă pe adolescenți. Le explicase de unde vin ei și de cînd se stabiliseră șvabii În ținutul Sătmarului, cum de Își pierduseră
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
prinde rădăcini.“ Inima contelui, la vremea aceea, trebuie că simțea asemenea scriitorului rus. În plus, voia să și răsădească populație catolică pe moșiile sale pus tiite. A mizat pe cartea germană și a reușit. Satele de șvabi din Sătmar au sporit ca număr, au apărut coloni zările in terne de la un sat mai populat la altul mai sărac În suflete ori pe cîte un loc primitor, fără case. Károlyi a Început să-i așeze pe nemți și alături de români, fructificînd avan
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
toate femeile atrăgătoare de pînă atunci, de atunci și de acum mi-au apărut și-mi apar ca fiind frumoase. Frumoase, așadar, mi se arată numai cele a căror companie Îmi face plăcere, iar cînd bucuria unei Întîlniri se intensifică, sporește și spectacolul frumuseții aprinse În centrul vizual din adîncul meu. Da, femeia e cu atît mai minunată cu cît mă Încîntă mai mult. Iar ca să mă Încînte, e nevoie ca ea să vorbească, să rîdă, să șovăie, să tacă, să
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]