1,895 matches
-
ea, prin ce parte? Ah, uitați, are o scară exterioară, vedeți? în stânga, în fund..." Niște câini flocoși țâșniră de undeva din acea curte și luară cu asalt gardul de care ea se rezemase, lătrând cu glasuri furioase, răgușite, ca la stână. Dacă n-ași fi fost atent ar fi mușcat-o de mâini; o trăsei cam brutal și mă uimi inerția greoaie a corpului ei, deloc imponderabil, cum îți lasă adesea această senzație unele fete (Căprioara era astfel). Plecarăm, dar ea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Unul dintre noi însă, care întîrziase înăuntru (întîrziere premeditată), "ca să mergem, zise, am stat de vorbă cu schiori care tocmai s-au întors de-acolo: peste tot e plin până la refuz" (aiurea, nu vorbise cu nimeni!). "Chiar și la Poiana Stînei?", se miră atunci victima noastră, un inginer mai mititel decât schiurile pe care le purta în spinare, cu obrazul ridat în avantajul său, ai fi zis că tot timpul îl stăpânea un râs molipsitor de ghinionist; inspira simpatie. "La Poiana
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
se miră atunci victima noastră, un inginer mai mititel decât schiurile pe care le purta în spinare, cu obrazul ridat în avantajul său, ai fi zis că tot timpul îl stăpânea un râs molipsitor de ghinionist; inspira simpatie. "La Poiana Stânei e plin în permanență, darmite sâmbăta și duminica", i se răspunse. "Ce e de făcut?", zise altcineva. "Ce să facem, reflectă șeful resemnat. Ne întoarcem acasă!" "Eu nu sânt convins că nu găsim locuri la cabană, răspunse atunci micul domn
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mai rupeau cîte-un picior, îi mai mâncau lupii..." "Chiar?" "Daaa! făcu Suzy mereu veselă, muntele e mai primejdios decât marea, poți să te rătăcești, te poate prinde din senin o furtună... Pe mine m-a prins o dată una la Poiana Stânei, uite-așa, dragă, mă trăsnea în cap, vedeam cu ochii mei unda fulgerului cum mi se încolăcea printre picioare ca un șarpe de foc... Dar nu m-am speriat. Gata, Suzy! râdeam, s-a zis cu tine... Un grup, continuă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și la Sofia, alunecări de teren la Constanța (faleza dusă pe toată linia, până la „2 Mai“, nu doar la Eforie, ca acum), crevase în Bușteni, între Bucegi și Munții Baiului (cu șoseaua și calea ferată rupte și ridicate până spre stânele din Zamora), inundații masive prin Dobrogea și județul Dolj (centrala din Cernavodă intrată 10 metri sub Dunăre), gripa aviară la Ceamurlia și Maliuc, apoi la Tuzla, Negru-Vodă și Mangalia. Imposibilitatea economiilor de a susține efortul de reconstrucție a zonelor calamitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
al istoriei: "Pre-românismul s-a retras gasteropodic în scoica sa, unde în veacurile de somn aveau să se înfiripe întâiele determinante ale matricei stilistice românești" (p. 227). Refugiul românismului a fost găsit în cătunele izolate în creierii munților și în stânile ciobănești. Prin aceasta s-a configurat o constantă a spiritului românesc refractaritatea de a păși vijelios în istorie, refuzul tentației de a face istorie, recluziunea într-o viață de tip organic. Prin abandonul istoriei și claustrarea în sine a fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vuietul; iată, în aceste clipe ajungeam uneori să fiu foarte neliniștit. Tot câteodată, la amiază, când te duci undeva în munți, când te-oprești în mijlocul muntelui, când te-nconjoară pinii bătrâni, mari, strălucindu-și rășina pe trunchiuri, sus, pe o stână, se văd ruinele unui castel medieval; sătucul nostru a rămas departe în vale, de-abia se mai vede; soarele strălucește, cerul e albastru, e o liniște grozavă. Uite, și-atunci mă simțeam chemat undeva și mi se tot părea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
a elitrelor. Epipleurele elitrelor cu o punctuație fină. Propigidiul prezintă o punctuație deasă și accentuată, iar pigidiul are o punctuație mai rară. Marginea externă a tibiilor anterioare cu 4 dințișori mici și un dinte mai mare, ascuțit, dispus apical. În preajma stânelor, în cotețele păsărilor, mai rar în bălegarul vacilor. l=6-7 mm. 9 Hister brunneus Fabricius (cadaverinus Hoffm., impressus F.) Corpul negru-unicolor, de talie medie, dorsal convex, lucios. Antenele maronii sau maroniuroșcate cu o măciucă neagră. Stria frontală este arcuită, adesea
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
după cântatul cocoșilor, la fereastră. Boierul cumpără pruncul și Îl abandonează Într o pădure, la scorbura unui lemn borțos, gândind că va muri În scorbură și va schimba ursirea. Copilul este găsit de un cioban și botezat Aflatul. Venind la stână să-și vadă turma, boierul află cine e Aflatul , plătește o sută de galbeni ciobanilor În schimbul băiatului si Îl trimite cu o scrisoare la nevasta lui. Dumnezeu cu Sf. Petru nimeresc la aceeași fântână la care poposește băiatul; fără să
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
să coboare din pom. Împăratul cere sfatul unei babe, care procedează la ispitirea fetei cu lucruri femeiești; Împăratul o ia de nevastă. O țigancă i se substituie fetei. Se instalează echilibrul doar când Împăratul Își vizitează domeniile, merge pe la fiecare stână și cere să i se spună câte o poveste, o hore. Finalul previzibil include recunoașterea celor doi soți și pedepsirea țigăncii uzurpatoare. Voinicel de Flori În revărsat de zori este un basm, În care eroul pleacă În căutarea celei promise
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
în mod independent; dezvoltarea atenției, pentru a raporta corect cantitatea la număr. Material: Câte un coșuleț cu figurine pentru fiecare copil. Desfășurarea activității și indicații metodice La început copiii scot din coșulețul cu figurine (jetoane), le așează pe masă de la stâna la dreapta și le numără. De exemplu: o minge, două mingi, trei mingi. Copiii sunt întrebați pe rând câte mingi au primit. Apoi educatoarea desenează pe tablă un număr de linii și copiii care au primit tot atâtea figurine (mingi
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
T.Bălan <footnote M.Costăchescu, op. cit., Teodor Bălan, op.cit., D.R.H., A., I, II, III footnote>, în legătură cu toponimul La Spărturi care la Costăchescu apare sub forma La Răscale, iar la Bălan La Răscoale, termen care poate însemna locul unde se spărgeau stânele și se răscoleau oile după încheierea perioadei de lactație sau a celei de tomnat. Pentru Suha, T.Bălan propune Valea Seacă și în loc de Dealul Frasinilor, Dealul Frăsinelului. Alte modificări în structura toponimiei moșiei Vama, atestată prin documentele din 26 octombrie
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
ocupațiilor vămenilor din timpurile vechi și noi. Revenind la creșterea oilor, putem spune că s-a practicat un păstorit pendulator <footnote Pentru problema păstoritului transhumant vezi: Traian Hersani, Probleme de sociologie pastorală, București, 1941, p. 226 și urm. footnote>, cu stâni pe munții apropiați, arendați pentru o vară, cu ciobani angajați să păzească oile. Stăpânul stânii, cel care organiza stâna, putea fi stăpânul oilor, dar, de cele mai multe ori, stăpânul întregea stâna cu oile altor locuitori ai satului. Faptul că arenda an
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a practicat un păstorit pendulator <footnote Pentru problema păstoritului transhumant vezi: Traian Hersani, Probleme de sociologie pastorală, București, 1941, p. 226 și urm. footnote>, cu stâni pe munții apropiați, arendați pentru o vară, cu ciobani angajați să păzească oile. Stăpânul stânii, cel care organiza stâna, putea fi stăpânul oilor, dar, de cele mai multe ori, stăpânul întregea stâna cu oile altor locuitori ai satului. Faptul că arenda an de an locurile de pășunat, munții și văile, a dus la formarea părerii că baciul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
pendulator <footnote Pentru problema păstoritului transhumant vezi: Traian Hersani, Probleme de sociologie pastorală, București, 1941, p. 226 și urm. footnote>, cu stâni pe munții apropiați, arendați pentru o vară, cu ciobani angajați să păzească oile. Stăpânul stânii, cel care organiza stâna, putea fi stăpânul oilor, dar, de cele mai multe ori, stăpânul întregea stâna cu oile altor locuitori ai satului. Faptul că arenda an de an locurile de pășunat, munții și văile, a dus la formarea părerii că baciul, organizatorul stânii, ar fi
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
sociologie pastorală, București, 1941, p. 226 și urm. footnote>, cu stâni pe munții apropiați, arendați pentru o vară, cu ciobani angajați să păzească oile. Stăpânul stânii, cel care organiza stâna, putea fi stăpânul oilor, dar, de cele mai multe ori, stăpânul întregea stâna cu oile altor locuitori ai satului. Faptul că arenda an de an locurile de pășunat, munții și văile, a dus la formarea părerii că baciul, organizatorul stânii, ar fi și proprietarul deplin al locului de pășunat. Și astăzi se folosește
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
care organiza stâna, putea fi stăpânul oilor, dar, de cele mai multe ori, stăpânul întregea stâna cu oile altor locuitori ai satului. Faptul că arenda an de an locurile de pășunat, munții și văile, a dus la formarea părerii că baciul, organizatorul stânii, ar fi și proprietarul deplin al locului de pășunat. Și astăzi se folosește pentru cel care organizează stâna denumirea de „stăpân de munte”, alături de baci sau, simplu, stăpân. Nu avem dovezi că bacii, stăpânii ar fi organizat păstoritul transhumant, prin
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
ai satului. Faptul că arenda an de an locurile de pășunat, munții și văile, a dus la formarea părerii că baciul, organizatorul stânii, ar fi și proprietarul deplin al locului de pășunat. Și astăzi se folosește pentru cel care organizează stâna denumirea de „stăpân de munte”, alături de baci sau, simplu, stăpân. Nu avem dovezi că bacii, stăpânii ar fi organizat păstoritul transhumant, prin alternanța munte-șes, în funcție de anotimpuri, deși nu este exclus ca unii dintre ei să se fi asociat cu bacii
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
la obligațiile altor țărani dependenți din Țările Române, crescători de oi, obligații cuprinse în termenul folărit <footnote Ibidem, p. 41-42. footnote>. Dacă ne raportăm numai la folăritul datorat de câmpulungeni, care dădeau domniei câte 6 vedre de caș de fiecare stână, după un vechi obicei <footnote Mihai Lazăr, Contribuții la cunoașterea politicii fiscale a domnilor Moldovei în secolele XVII-XVIII - Folăritul, p. 87-94, în Codrul Cosminului, serie nouă, nr. 1 (11), 1995, Univ. ”Ștefan cel Mare” Suceava, Fundația Culturală Bucovina. footnote>, reînnoit
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
serie nouă, nr. 1 (11), 1995, Univ. ”Ștefan cel Mare” Suceava, Fundația Culturală Bucovina. footnote>, reînnoit în 1762, observăm că, din punct de vedere cantitativ, pentru vămeni aceeași obligație era de 3 ori mai mare: 18 vedre de caș de stână 79,ceea ce pare exagerat. Pentru satele mănăstirești obligațiile țăranilor dependenți, deși în general aceleași, sunt diferite cantitativ de cele ale țăranilor dependenți din satele boierești, de ocol sau ținuturi. Prin actul de danie, titularul beneficiului obținea toate veniturile și slujbele
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Sucevița), egumenul Benedict și călugării au urmărit cu îndârjire menținerea vechilor obligații ale vecinilor față de mănăstire. Așa, de exemplu, dintr-un document din 2 septembrie 1772 aflăm că Vasile Negură din satul Frumosu, angajând oameni din Vama, a organizat o stână fără învoială și a călcat și câteva fălci de fânaț din braniștea mănăstirii. Fiind judecat în lipsă pentru paguba adusă, a dat împreună cu simbriașii săi, darea cuvenită din brânza obținută, cu obligația de a nu mai produce alte pagube mănăstirii
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
au legat să nu mai vândă băutură fără știrea egumenului. Iar cât pentru munții pe care-i calcă vămenii, făcându-și stâni și călcând iarba, tot am cercetat și am găsit că Grigore Badale și Ioniță Sasul și-au făcut stâni pe muntele Măgura fără știrea eguimenului, neplătind mănăstirii dările cuvenite. Fiind aceștia de față, n-au tăgăduit că au lucrat în puterea lor, ci au zis că au avut o stână și anul trecut și au și anul acesta una
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
că Grigore Badale și Ioniță Sasul și-au făcut stâni pe muntele Măgura fără știrea eguimenului, neplătind mănăstirii dările cuvenite. Fiind aceștia de față, n-au tăgăduit că au lucrat în puterea lor, ci au zis că au avut o stână și anul trecut și au și anul acesta una. După poruncă, am pedepsit pe fiecare dintre ei cu câte 50 bote la talpă, porucindu-le să dea folăritul, anume câte 18 vedre brânză de oi, dar alții au dat mai mult
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
laptelui în 2 trepte urmată de omogenizarea lui; normalizarea prin amestec cu lapte crud integral sau cu smântână nepasteurizată; * gustul sărat este specific laptelui mamitic, dar apare și la vacile bătrâne (datorită activității anormale a glandelor galactofore); * mirosul de grajd/stână sau de bălegar nerespectarea igienei mulsului sau păstrarea îndelungată a laptelui în adăpost; * miros și/sau gust de produse petroliere sau alimentare se constată la laptele păstrat lângă astfel de substanțe; * mirosul de medicamente. 6) Gradul de impurificare. Laptele crud
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
scrieți câte o propoziție pentru fiecare cuvânt: st-nă; v-nt; v-slă; s-rmă; r-nd. 101. Transcrieți propozițiile: Ciocârlia cântă. Tândală mănâncă pâine. Când e întuneric, eu aprind lumina. Mândricel a vârât mâna în pământ. Vântul a învârtit o cârpă pe sârmă. La stână mâncăm smântână. Câinele întărâtat mârâie. 102. Scrieți după dictare textul: Încercarea În curte sunt elevi din clasa întâi. Între ei este unul supărat. Îl vede vecinul. Îndată se duce la el. Te doare piciorul? Îmi este tare rău. Cred că
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]