1,803 matches
-
rămâne din patrimoniul nostru economic și din cel artistic, din cel moral și religios?! Până și personalitatea noastră omenească a fost redusă la zero. II. În ciuda acțiunii neîncetate de dezintegrare din secolele trecute, baza creștină a societății europene rezistă cu stăruință. Liberalismul, democrația egalitară, socialismul, și, chiar și bolșevismul, au putut să se răspândească și să transmită, la un anumit moment dat și în câteva state, marcarea istoriei uneia sau a mai multor generații pentru că, o parte a ideologiei lor, răspundea
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
capitolul IV, autorul vorbește cu mult entuziasm de biruința credinței asupra îndoielilor și a oricăror dificultăți, arătând că încrederea totală în Isus face diferența dintre a învinge ori a fi învins sufletește. În capitolul V, autorul ne vorbește despre importanța stăruinței în rugăciune și în slujirea Cuvântului divin. Astfel, prețuirea rugăciunii, pregătirea conștientă a predicii, evitarea împrăștierii sufletești și a căutării însetate de aprecieri lumești și de acțiuni ori de activități contrare vieții spirituale (lipsa rugăciunii, liturghii distrate, adâncirea în tot
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
va fi ușor. Participarea dumneavoastră este hotărâtoare. Iată calitățile de care aveți nevoie, pe care trebuie să le aveți, iar dacă nu le aveți să le căpătați, să le cultivați în anii de studiu: ordinea, disciplina, munca, claritatea, logica, sistematizarea, stăruința, controlul (autocontrolul), rigurozitatea, exactitatea, precizia și măsura. Numai dacă veți cultiva aceste calități, veți ajunge la sfârșitul studiilor de la Facultatea de Fizică să constatați că sunteți foarte bine pregătiți, pentru a putea face față cerințelor societății în care trăim, pentru
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
deziluzii și cu o însemnată în grijorare. România nu primise târgul ce-i oferea Rusia. Generalul Ignatief, fostul am basador al Rusiei la Constantinopole, fusese trimis de către țar cu o scri soare pentru regele Carol. În această scrisoare țarul făcea stăruințe ca România să înapoieze Rusiei de bunăvoie cele trei județe basarabene, în schimb dedea României oricâtă întindere de pământ ar fi dorit în Bulgaria. Dar oferta a fost respinsă de toată lumea. Rămăsese acum pe spatele României chestiunea evreie. Alianța israelită
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
în rânduri și să scoată din circulație pe bătrâni. Cu scopul acesta, Consiliul comunal ales nici de un an, e dizolvat. Marele eveniment teatral este apariția pe scena Teatrului Național a Nopții furtunoase a lui I. Caragiale. Reprezentarea piesei, datorită stăruințelor lui Vasile Alecsandri, care e membru în Comitetul Teatrului, provoacă un scandal general. Aproape toți criticii, toate penele competente, toți oamenii de teatru, toți oamenii de gust înalță mâinile la cer și-și astupă urechile ca să nu mai audă. Claymoor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Stătescu în Senat și a lui Mihail Kogălniceanu în Cameră, alegerea lui Hasdeu este invalidată cu 53 voturi contra 42, sub cuvânt că Hasdeu, fiind director al Arhivelor Statului, nu putea fi ales legal. în cercurile politice se vorbește cu stăruință despre remanierea ministerială cu intrarea în guvern a junimiștilor, dar tratativele lui Ion Brătianu nu reușesc. Liberalii nu pot primi programul lui Petre Carp. Am dat numele celor 277 studenți cari au semnat memoriul în contra profesorului dr. Gr. Romniceanu. Și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
se cuvine în ierarhia statelor monarhice. România, luându-și titlul de Regat în împrejurările de față și cu scopul de a întări și mai mult ordinea de lucruri interioare, va fi pentru sine însăși îndemnată a înainta cu mai multă stăruință pe calea progresului și a întăririi și, pentru statele monarhice ce o încongioară, o garanție de liniște și de stabilitate. Să votăm dar cu toții proiectul de lege pregătit în acest scop. Trăiască Regatul României! Trăiască Majestățile-Lor Regele și Regina! (Aplauze
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Reginei. Majestatea-Sa Regele, luând Coroana, a rostit următoarele cuvinte: Serbarea de astăzi consacră o epocă de cincisprezece ani, plină de lupte grele, de fapte mari. Sub puternicul scut al Constituțiunii, România a crescut, s-a dezvoltat, s-a întărit. Stăruința Națiunii, vitejia armatei și credința care am avut-o în bărbăția poporului au împlinit dorințele noastre cele mai ardinte prin proclamarea Regatului, care este garanția cea mai sigură pentru viitor. Primesc dar cu mândrie, ca simbol al independenței și al
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fericire și împlinire prin creație. De-a lungul timpului prezența domnului profesor Pracsiu Teodor ne-a încântat cu personalitatea sa debordantă, ne-a luminat cu energia sa spirituală, ne-a încurajat cu umorul fin al intelectualului elevat. A militat cu stăruință și perseverență pentru un învățământ de calitate, pentru responsabilitate și dăruire profesională. Prin dinamismul intelectual și caracterul său complex, ne-a transmis respect universal pentru inteligență și competență. Remarcabil spirit reflexiv a dezvoltat permanent o cunoaștere profundă și practică a
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
primejdie a consolidării imperialismului barbar. Credința în dezintegrarea tiraniilor, ca despre o înlănțuire istorică, poate fi o dorință destul de naivă -, dar nu trebuie să fie o politică și încă politica unei națiuni, cu marea ei tradiție de voință, hotărîre, curaj, stăruință și putere de sacrificiu, cum este America. Forțele sclaviei și ale opresiunii, forțele răului, nu vor fi niciodată învinse prin așteptare. Nu trebuie să uităm că nazismul n-a fost doborît prin așteptarea dezagregării. El a trebuit să fie distrus
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
locuitorii satului . Pereții exteriori ai bisericii sunt căptușiți În 1890 cu scândură de brad zugrăvită cu vopsea de culoare albastră. Unele surse indică reparațiile din anul 1902 (să fie dat eronat?) . Reparații radicale au fost executate În anul 1905 prin stăruința preotului Ioan Anghel . Pridvorul bisericii a fost rezidit din piatră În 1910. În anul 1947 s-a lucrat temelia bisericii În partea de Nord și de Vest. La 4 martie 1947, Episcopul Grigorie Leu aprobă planul de Înfrumusețare prin plantarea
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
cultură în Bucovina.” Scopul acesteia este de a concentra puterile spirituale naționale din patria noastră spre a sprijini, a dezvolta... cultura poporului în țara noastră.” „Foaea este chemată a servi Soțietății în Bucovina de organ, de expresie a lucrurilor, a stăruințelor și a cugetărilor ei, de a conlucra la reînvierea noastră spirituală, a întruni inteligențele din țară și de peste meleagurile ei spre a înlesni pe osebite căi ale literaturii, împlinirea scopului Soțietății: a deștepta simțămintele amorțite...” Revista își propunea să cultive
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
obiective informații și critică bucovineană” și că își va „ face un titlu de glorie din a releva tot ce este talent necunoscut.” Luând tinerețea drept un păcat îi releva și meritele: credința în propriile puteri. „Dacă biruința se măsoară cu stăruința, iar talentul printr-o încredere de mari realizări, atunci, sub aceste auspicii, speranțele noastre nu pot fi decât de bun augur” - se îmbărbăta inițiatorul publicației. Din programul revistei cităm: „Din nevoia de a închina începătorilor o tribună care să fie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bucovinei este un făt al războiului. Născută sub bubuitul de tun în ianuarie 1942, ea își continua activitatea din refugiul de la Timișoara și cu nr.1-2 pe ianuarie și februarie 1945 „pentru că, spunea ea, sunt glasuri care ne îndeamnă cu stăruință să continuăm.” În revista, refugiată la Timișoara, în nr. 12/1942, Dimitrie Vatamaniuc, care iscălea de obicei D. Vatamanu, publica rondelul „În poarta de la Drum”: „În poarta de la drum, tata a dăltuit o cruce mare, Și palmele aspre i-au
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
am preluat, cu unele modificări, câteva fraze din acest capitol. 9. Cu privire la diversele interpretări ale continuității, m-am referit, În principal, la următoarele texte: Bogdan Petriceicu Hasdeu, Istoria critică a românilor, București, 1873; A.D. Xenopol, Teoria lui Roesler. Studii asupra stăruinței românilor În Dacia Traiană, Iași, 1884; Dimitrie Onciul, „Teoria lui Roesler...“, În Scrieri istorice, vol. I, București, 1968; Nicolae Iorga, Istoria românilor pentru poporul românesc, Vălenii de Munte, 1908, ultima ediție, București, 1993; G.I. Brătianu, Une énigme et un miracle
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
o rugăminte fără a vă deranja prea mult. Am de tradus În l. engleză o pagină și jumătate și nu găsesc În Suceava o persoană care să cunoască mai bine sensul ca dv. Știu că sunteți foarte ocupat și admir stăruința pe care o depuneți pentru organizarea muzeului de literatură din Fălticeni. Vă rog să-mi transmiteți verbal prin persoana care vine, dacă puteți să-mi traduceți textul anexat. Cu stimă, ing. T. Nitu </citation> <citation author=”NITU Teodor” loc=”(Madrid
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mărinimie am prețuit-o totdeauna, a făcut excelent donând Muzeului biblioteca soțului dispărut. În schimb un folticenean, d. Gafița, Întârzie cu publicarea Monografiei Dragoslav, În care Lică Stino a contribuit foarte mult. Lucrarea zace de ani de zile, deși contractată. Stăruințele mele sunt Întâmpinate cu gentilețe și făgăduieli frumoase, dar... ineficiente. D-na Prof. Ungureanu adună mereu Amintiri folticenene. Vor avea, poate, aceeași soartă? Dacă nu le publică Muzeul, se vor (Îm)potmoli la d. Gafița. Iartă-mi rândurile pesimiste; dar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
sinchisi (...). Dacă mă potriveam și eu la tot ce spun jucătorii de cărți, clubiștii și clefăitorii din Folticeni, nu realizam nimic. Că spune d. Havriș, că el te-a ridicat? S-a văzut, prin ceea ce ai realizat, că munca, priceperea, stăruința, devotamentul, pasiunea etc. toate te-au „ridicat”. Un lucru aș dori acum: să Împuținezi munca, să te odihnești mai mult, să te cruți . Acum să trec la Întrebările matale: N. Iorga se referă la desmembrarea jud. Suceava (i se luase
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
trebui așa ceva, deoarece se cer a se citi, mai ales cărți religioase: și desigur că aceasta este latura prin care ar trebui atacați și cuceriți Rușii. Populația nu e turbulentă; nu mai e așa de refractară ca la început; cu stăruința învățătorilor și cu o bună administrație totul se poate face. Bibliotecă trebue numaidecât înființată. Jurilovca, Carcalui, (lipoveni) Slava-Rusă, Sf. Gheorghe (maloruși), Telița, Caraorman, Chilia veche. Casapchioi Bașchioiu Bulgari Ceamurlie de jos Erichioiu Cataloiu. Gorgova (Ruși lipoveni) Mila 23 (lipoveni) sălbateci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
poți însă să lași la o parte pe cele grave: femei strângând iarba și buruieni din ogoarele de secară, în desagi mari pe care-i poartă în spate. Galiția nu cunoaște bielșugul deși pământul e cu hărnicie și cu mare stăruință lucrat. Mai mult femei la câmp. Bărbații trebuie să fie duși după alte câștiguri. Femeile plivesc ogoarele de secară și de grâu! Și buruienile și ierburile plivite le strâng cu scumpătate pentru hrana animalelor gospodăriei. Dicționar țintirim de cuvinte. Tarnov
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dânsele. Acolo sus, pe munțișor este o cafenea (ca în toate părțile din împrejurimi, pe toți munțișorii: aici suntem la înălțimea mănăstirii Neamțului). Pe când treceam în preajma ei pe cararea prăvălatică, doi căței au început să mă latre cu îndârjire și stăruință. M-am oprit și am fluierat ușurel spre ei de câteva ori. Au tăcut, apoi m-au privit cu atenție, părând dispuși să se împrietinească cu trecătorul. Cum le-am vorbit, cum au dat din cioturile de coadă, dar nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Dicționarul enciclopedic"); așa încât Academia se cuvine să producă ceva de mâna întăia. Nu cred în hărnicia și desinteresarea unor persoane așa de comode. Fotoliul lor academic e pentru odihnă. La "Casa Scriitorilor" mică discuție cu privire la Demetrius, pentru care se pun stăruinți ca să i se dea o pensie mare. Consiliul se înțelege asupra unei sume maxime de 12.000, fără a lua o hotărâre, chestia nefiind la ordinea zilei. Cineva amintește scrisoarea deschisă ce mi-a fost adresată de G. M. Vlădescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
văzut pe M.R. pentru chestiile și planurile noastre foarte interesante. Par destul de deplasate în aceste vremuri. Rosetti mi-a comunicat că ministrul (M.D.R.) s-ar mulțămi cu o pensie de al treilea grad pentru Demetrius, pentru care a intervenit (la stăruința, se pare, a d-lui M., a cărui secretară particulară e Lucia Demetrius). Am început a ceti extrem de dramatica și interesanta "carte galbenă" a ministerului de externe francez. Ministrul bulgar Kioseivanov a prevăzut cu mult înainte alianța germano-rusă și împărțirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
s-a primit cu bucurie și, natural, nu s-a făcut nimic. Tagma literară academică e comodă, ca să nu zic leneșă; bucuroasă ar cheltui fonduri, fără să dea muncă. La Casa Scriitorilor, pensionarea lui Demetreius, pentru care s-au pus stăruinți din afară. A participat la ședință M. R. La Iași, comitetul de direcție al Teatrului cercetează cazul artistului Ciubotărașu care a pălmuit pe o fată, o elevă, Puica Petrovici. În declarația lui, Ciubotărașu neagă fapta. Din ce se știe, fapta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
are un nume ciudat. Vrea să-și schimbe numele. Se poate? Se poate. Cum te chiamă? Mă chiamă Neculai Căcău. Și cum vrai să-ți zică? Vreau să-mi spuie Vasile Căcău. Conferință despre Ion Creangă la "Academia Comercială", la stăruința lui Ion Răducanu. Mult tineret entuziast. După ce am explicat personalitatea lui Ion Creangă, am cetit "Capra cu trei iezi". A apărut la "Fundațiile Regale" într-o ținută sobră și elegantă primul volum din operele complete de tinereță. Drum spre Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]