3,585 matches
-
mai eficiente metode terapeutice efectuându-se în centre multidisciplinare, prin aportul coroborat al unei echipe pluridisciplinare formate din cardiologi intervenționiști și chirurgi cardiaci. 21.3.3. Tratament chirurgical Principiul revascularizației chirurgicale a miocardului este de a aduce sânge distal de stenoză sau obstrucție prin realizarea de BAC. Beneficiul chirurgiei de bypass asupra tratamentului medical în termeni de supraviețuire este în favoarea pacienților cu risc crescut, definit prin severitatea anginei și/sau ischemiei, numărul de vase interesate și prezența disfuncției VS. Cu excepția anginei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
of Cardiology (ACC) și de American Heart Association (AHA) (8) (tabelul 21.5). Alte indicații de revascularizare chirurgicală presupun angina instabilă, angina precoce postinfarct, infarct acut cu șoc cardiogen, eșecul APTL, reintervenții pentru recurența simptomatologiei (rezervată cazurilor cu simptomatologie refractară), stenoze coronariene la pacienți care au indicație chirurgicală cardiacă pentru alte patologii (valvulopatii, miomectomie septală, defecte septale, anomalii congenitale ale arterelor coronariene, defecte septale). Prezența leziunilor coronariene crește semnificativ mortalitatea perioperatorie la pacienții ce necesită chirurgie valvulară concomitentă (caseta 21.3
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
21.3). Intervenția chirurgicală electivă sau în urgență presupune abord median prin sternotomie cu ajutorul CEC, folosind drept conduct AMI stângă, dreaptă, vena safenă sau AR, în funcție de particularitățile pacientului și preferința chirurgului. Principiul operator constă în aducerea de sânge distal de stenoză sau obstrucție (bypass, pontage, punte). Un bypass clasic presupune plasarea de trei grefe, AMIS, ADA și două segmente de venă safenă internă inversată, unul pe artera coronară dreaptă și altul pe artera circumflexă ( figura 21.2). AMIS are cea mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
coronariană, evoluția este diferită în funcție de severitatea leziunilor, teritoriile afectate sau prezența factorilor de risc coronarieni (DZ, HTA, fumat, alimentație necorespunzătoare). Lungi perioade asimptomatice pot fi întrerupte de crize anginoase sau IM cu prognostic fatal. Teritorii de miocard devascularizate secundar unor stenoze proximale strânse pot fi definitiv compromise prin infarcte întinse, în condițiile tratamentului chirurgical adecvat și precoce. Riscul de mortalitate perioperatorie depinde de starea cordului și a celorlalte organe vitale, în intervențiile elective cu FEVS peste 40% fiind de 1-2% (caseta
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
cu grefarea pe artera coronară dreaptă. Un factor care influențează nefast permeabilitatea la distanță a arterei radiale îl constituie numărul crescut de clipsuri necesar în timpul scheletizării/recoltării. Grefele de arteră radială sunt susceptibile la vasospasm postoperator, complicație care poate mima stenoza fixă de grefă. Chirurgii utilizează diferite tehnici pentru a minimiza această tendință, inclusiv pretratamentul intraoperator al grefelor cu agenți antiadrenergici de tipul fenoxibenzaminelor și blocanți ai canalelor de calciu. Grefele arteriale sunt rezistente la formarea plăcilor de aterom, ceea ce explică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
tipul fenoxibenzaminelor și blocanți ai canalelor de calciu. Grefele arteriale sunt rezistente la formarea plăcilor de aterom, ceea ce explică ratele de patență crescută pe termen lung. Ocluziile tardive ale grefei arteriale sunt de obicei secundare progresiei bolii aterosclerotice preexistente. Rareori, stenoza poate fi secundară hiperplaziei intimei, erorilor tehnice de anastomoză sau formării de ateroame. Dilatările anevrismale ale grefelor necesită corecție chirurgicală în momentul în care depășesc 2 cm. Anevrismele adevărate apar în decurs de 5 ani după BAC la nivelul corpului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
insuficiență renală, arteriopatie periferică, diabet zaharat, BPOC. Urgențele cardiovasculare la acest grup populațional se pot asocia cu o creștere de 70% a mortalită i, ceea ce face ca abordul nonchirurgical să primeze mai ales în cazul pacienților asimptomatici, cu excepția cazurilor cu stenoze severe, insuficiență cardiacă congestivă, disfuncție ventriculară stângă, proteză valvulară. La 184 de pacienți (16%) concomitent cu BAC s-au realizat și alte intervenții cardiovasculare de tipul endarterectomie carotidiană (35 cazuri, respectiv 19%), protezare valvulară (147 cazuri, respectiv 79,9%), intervenție
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
atente a comorbidităților. La ora actuală, centrul de greutate nu este considerat vârsta în sine, ci statusul funcțional al pacientului, care va fi cântărit indi - vidual pentru o evaluare corectă a raportului risc-beneficiu. 25.1. Valvulopatii aortice 25.1.1. Stenoza aortică 25.1.1.1. Date generale Stenoza aortică (SA) senilă, cea mai frecventă afecțiune valvulară dobândită, înregistrează o prevalență estimată de 4,6% la pacienții peste 75 de ani la nivel mondial (1). După instalarea simptomatologiei, rata de supraviețuire
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
greutate nu este considerat vârsta în sine, ci statusul funcțional al pacientului, care va fi cântărit indi - vidual pentru o evaluare corectă a raportului risc-beneficiu. 25.1. Valvulopatii aortice 25.1.1. Stenoza aortică 25.1.1.1. Date generale Stenoza aortică (SA) senilă, cea mai frecventă afecțiune valvulară dobândită, înregistrează o prevalență estimată de 4,6% la pacienții peste 75 de ani la nivel mondial (1). După instalarea simptomatologiei, rata de supraviețuire este de 1‑3 ani, ceea ce justifică atitudinea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
rezerva funcțională la vârste peste 85 de ani este semnificativ diminuată în condițiile comorbidităților redutabile de tipul diabetului zaharat (DZ), hipertensiunii arteriale (HTA), aterosclerozei cu afectare plurivasculară, chiar dacă pacienții rămân mult timp asimptomatici (4). 25.1.1.3. Evoluție naturală Stenoza aortică moderată este necomplicată evolutiv, 40% dintre pacienții cu stenoză semnificativă hemodinamic devenind simptomatici în decurs de 1‑2 ani, iar 60%, în decurs de 5 ani. Pacienții cu velocitate crescută, hipertrofie de VS sau calcificare valvulară severă au o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
diminuată în condițiile comorbidităților redutabile de tipul diabetului zaharat (DZ), hipertensiunii arteriale (HTA), aterosclerozei cu afectare plurivasculară, chiar dacă pacienții rămân mult timp asimptomatici (4). 25.1.1.3. Evoluție naturală Stenoza aortică moderată este necomplicată evolutiv, 40% dintre pacienții cu stenoză semnificativă hemodinamic devenind simptomatici în decurs de 1‑2 ani, iar 60%, în decurs de 5 ani. Pacienții cu velocitate crescută, hipertrofie de VS sau calcificare valvulară severă au o rată crescută de progresie a stenozei, iar intervalul temporal asimptomatic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
40% dintre pacienții cu stenoză semnificativă hemodinamic devenind simptomatici în decurs de 1‑2 ani, iar 60%, în decurs de 5 ani. Pacienții cu velocitate crescută, hipertrofie de VS sau calcificare valvulară severă au o rată crescută de progresie a stenozei, iar intervalul temporal asimptomatic este scăzut. În medie, creșterea anuală a velocității fluxului sanguin este de 0,3 m/s, augmentarea gradientului mediu de 7 mmHg, iar scăderea ariei valvulare de 0,1 cm 2. Apariția simptomatologiei (angină pectorală, sincopă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
în cazul anginei pectorale. Dintre pacienții cu SA severă tratați medical, 50% decedează în termen de 2 ani, jumătate prin moarte subită (6,7). Evoluția naturală a SA severe netratate impune intervenția chirurgicală. 25.1.1.4. Strategii terapeutice în stenoza aortică Vârsta reprezintă un factor imuabil în stabilirea corectă a indicației chirurgicale sau non - chirurgicale de tratament a afecțiunilor valvulare, în identificarea comorbidităților și ela - borarea planning‑ului chirurgical în raport cu particularitățile individuale ale pacienților și experiența echipei operatorii. Pledăm în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
CT) fără administrare de substanță de contrast pentru evaluarea gradului de calcificare al aortei ascendente în vederea clampării. Cateterismul cardiac este indicat la toți pacienții propuși pentru intervenție chirurgicală care prezintă factori de risc pentru boala coronariană. În cazul decelării de stenoze coro - nariene semnificative (> 70%) acestea pot fi tratate prin angioplastie percutană transluminală (APTL) preoperator sau prin bypass coronarian (BAC) concomitent cu înlocuirea valvulară. Cateterismul cardiac oferă informații cu privire la fluxul transvalvular și funcția VS (ventri - culografia) și se indică preoperator la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
poate determina distrucția masivă a rădăcinii aortice, ceea ce impune reconstrucția complexă. Pe cât este posibil se evită materialele plastice sau valvele mecanice caracterizate prin susceptibilitate crescută la reinfecție, utilizându se valve biologice homogrefe sau xenogrefe. Insuficiența aortică asociată bolii coronariene Prezența stenozelor coronariene semnificative asociate impune efectuarea concomitentă a BAC și adaptarea tehnicilor chirurgicale în funcție de particularitățile cazului. Insuficiența aortică acută Insuficiența aortică acută secundară unor procese patologice agresive cum ar fi disecția de aortă și endocardita, sau postraumatică, determină decompensarea rapidă a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
Concomitent s-a realizat și BAC în 125 de cazuri (14,22%). Vârsta medie a pacienților operați a fost de 65,6 13,33 ani, cu un raport masculin/ feminin de 2,19. 25.2.Valvulopatii mitrale 25.2.1. Stenoza mitrală 25.2.1.1. Date generale Modificarea sistemului valvular mitral cu reducerea diametrului orificiului mitral determină incompetența valvulară cu alterarea fluxului atrioventricular diastolic și hipertensiune pulmonară (HTP) consecutivă. Pacienții cu vârste peste 65 de ani care prezintă stenoză mitrală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
1. Stenoza mitrală 25.2.1.1. Date generale Modificarea sistemului valvular mitral cu reducerea diametrului orificiului mitral determină incompetența valvulară cu alterarea fluxului atrioventricular diastolic și hipertensiune pulmonară (HTP) consecutivă. Pacienții cu vârste peste 65 de ani care prezintă stenoză mitrală (SM) asociază un risc crescut postoperator în condițiile prezenței comorbidităților. Anatomie Complexul atrioventricular stâng (mitral) este format din: orificiul atrioventricular, de formă inelară, mai mic decât cel tricuspid, orientat pos - terior, la stânga orificiului aortic, aproape coplanar cu acesta, întărit
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
Afectarea ischemică determină tracțiunea cuspelor și cordajelor secundar retracției mușchilor papilari în regiunea de infarctizare. Asocierea acestor leziuni explică polimor - fismul disfuncțiilor valvulare, de la prolaps la incompetență. Triada Carpentier sugerează că afectarea degenerativă este cea mai frecventă în deter- minismul stenozei mitrale cu disfuncție cuspală tip II la pacienții vârstnici. Există situații ce pot asocia boala Barlow, prolaps de valvă mitrală, deficit fibroelastic și sindrom Marfan, manifeste prin regurgitare mitrală care, în absența tratamentului, progresează spre insuficiență cardiacă și deces, ceea ce
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
în grade variabile inelul valvular, miocardul adiacent sau mușchii papilari, alterări manifeste prin regurgitare mitrală, stenoză mitrală sau combinarea acestora. Calci - ficările inelare masive stimulează evoluția tumorilor cardiace, iar ulcerația maselor calcificate ale țesutului cuspal determină tromboză și endocardită. Severitatea stenozei mitrale În mod normal, orificiul mitral are o deschidere de 4-6 cm2. Reducerea suprafeței orificiului mitral determină apariția simptomelor de SM, suflu diastolic caracteristic, dispnee de repaus, ortopnee, astenie, palpitații (tabelul 25.4) (13). 25.2.1.4. Strategii terapeutice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
În mod normal, orificiul mitral are o deschidere de 4-6 cm2. Reducerea suprafeței orificiului mitral determină apariția simptomelor de SM, suflu diastolic caracteristic, dispnee de repaus, ortopnee, astenie, palpitații (tabelul 25.4) (13). 25.2.1.4. Strategii terapeutice în stenoza mitrală Tratament medical SM asimptomatică nu necesită tratament în condiții de păstrare a ritmului sinusal. Apariția FA impune instituirea tratamentului antiaritmic și anticoagulant (cardioversie în FA recent instalată, digoxin). Betablocantele și blocantele de canale de calciu ameliorează toleranța la efort
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
de efort precipită modificările hemodinamice. Decizia asupra tehnicii chirurgicale se face intraoperator, în funcție de clasificarea funcțională a lui Carpentier (5) (tabelul 25.5). Tratamentul chirurgical se indică și la pacienți asimptomatici cu afectare severă, în vederea obținerii unui rezultat postoperator mai favorabil. Stenoza mitrală este printre primele leziuni abordate în chirurgia cardiacă prin avantajul reprezentat de auriculul stâng ce poate servi drept anticameră degetului chirurgului în încercarea de dilatare a orificiului mitral. În unele situații, metoda permite ameliorarea și temporarizarea protezării valvulare. Comisurotomia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
adiționale în menținerea funcției ventriculare stângi. Politica serviciului nostru este de a remodela valva mitrală ori de câte ori este posibil și de a efectua protezare în situațiile în care procedeele reconstructive nu sunt considerate fezabile. 25.3. Valvulopatii tricuspidiene 25.3.1. Stenoza tricuspidiană 25.3.1.1. Date generale Stenoza tricuspidiană (ST) se definește prin reducerea orificiului tricuspidian cu generarea unui obstacol în cursul umplerii diastolice a ventriculului drept (VD) și instalarea unui gradient presional transvalvular diastolic. ST recunoaște drept cauze etiologia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
nostru este de a remodela valva mitrală ori de câte ori este posibil și de a efectua protezare în situațiile în care procedeele reconstructive nu sunt considerate fezabile. 25.3. Valvulopatii tricuspidiene 25.3.1. Stenoza tricuspidiană 25.3.1.1. Date generale Stenoza tricuspidiană (ST) se definește prin reducerea orificiului tricuspidian cu generarea unui obstacol în cursul umplerii diastolice a ventriculului drept (VD) și instalarea unui gradient presional transvalvular diastolic. ST recunoaște drept cauze etiologia reumatismală, congenitală, atrezia tricuspidiană, tumorile AD, rar fibroza
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
AD, rar fibroza endomiocardică sau endocardita tricuspidiană cu vegetații. 25.3.1.2. Particularități fiziopatologice În ST crește gradientul diastolic dintre AD și VD, fluxul transvalvular diminuează și apare congestia venoasă sistemică, iar în caz de gradient transvalvular > 5 mmHg, stenoza severă (8). Un gradient diastolic de 2 mmHg este suficient pentru afirmarea diagnosticului. În absența restricției hidrosaline și a tratamentului diuretic apar fatigabilitatea extremă, turges- cența jugularelor, stază hepatică, edeme periferice și ascită. 25.3.1.3. Strategii terapeutice în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
severă (8). Un gradient diastolic de 2 mmHg este suficient pentru afirmarea diagnosticului. În absența restricției hidrosaline și a tratamentului diuretic apar fatigabilitatea extremă, turges- cența jugularelor, stază hepatică, edeme periferice și ascită. 25.3.1.3. Strategii terapeutice în stenoza tricuspidiană Tratamentul medicamentos Este igieno dietetic, hiposodat, diuretic, poate ameliora temporar starea clinică. Tratamentul chirurgical Tentează normalizarea fluxului sanguin prin comisurotomie directă digitală sau chirurgicală și protezare cu valvă biologică la pacienții cu gradient transvalvular > 5 mmHg. Indicațiile chirurgicale se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]