2,893 matches
-
zona caldă este dată de izoterma de 20șC a lunii iulie (adică poziția de vară a frontului de aer polar). Varietatea condițiilor climatice se reflectă în peisajele din zona temperată care includ biomurile de taiga, păduri mixte, păduri de foioase, stepă și chiar deșerturi și semideșerturi, la care se adaugă biomurile caracteristice climatului subtropical. Cele mai multe dintre acestea au fost profund modificate de om (prin despăduriri masive, desțelenirea stepelor etc) spațiile astfel create fiind redate în cele mai multe cazuri agriculturii. Regiuni agricole majore
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
din zona temperată care includ biomurile de taiga, păduri mixte, păduri de foioase, stepă și chiar deșerturi și semideșerturi, la care se adaugă biomurile caracteristice climatului subtropical. Cele mai multe dintre acestea au fost profund modificate de om (prin despăduriri masive, desțelenirea stepelor etc) spațiile astfel create fiind redate în cele mai multe cazuri agriculturii. Regiuni agricole majore ale Terrei sunt regăsite în zona temperată, în care o mare varietate de plante sunt adaptate la cultură. Așadar, în multe din biomurile de mai sus, vegetația
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
scad treptat. De la un climat temperat (la poalele nordice) și un climat subtropical (la poalele sudice), se ajunge, pe înălțimi, la un climat rece alpin, cu ghețari și zăpezi permanente. În condițiile climatului temperat propriu-zis, biomurile care se dezvoltă sunt: stepa, silvostepa, pădurile de foioase și pădurile mixte, iar în regiunile mai înalte se întâlnesc pădurile de conifere. În regiunile cu un continentalism excesiv se ajunge chiar la formarea deșerturilor sau semideșerturilor temperate, întâlnite în Asia (deșetul Takla Makan), America de Nord (Deșertul
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
din tundră, luând în considerare suprafața imensă pe care o ocupă, este săracă și în general foarte omogenă pe întreg întinsul său. În afara elementelor faunistice proprii taigalei, aici se întâlnesc și specii venite din biomurile învecinate (pădurea de foioase, tundra, stepa). Unele animale, de exemplu, se adăpostesc iarna în taiga, iar vara migrează în tundră. De la țărmurile Oceanului Pacific, în întreaga regiune păduroasă din Siberia până în pădurile din Europa nord-estică, sunt larg răspândite: renul de pădure (Rangifer sibiricus, R.fennicus), căprioara (Capreolus
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
27% din totalul populației Rusiei. Deși spațiul ocupat de pădurea boreală de conifere deține cel mai mare procent din teritoriul Siberiei, acest biom nu este singurul prezent aici. De la nord la sud, se succed următoarele ecosisteme naturale: tundra, taigaua și stepa, aceasta din urmă fiind prezentă numai în partea de sud-vest a Siberiei, îndeosebi pe teritoriul Kazahstanului. VI.1.3.1. Unitățile naturale din Siberia De la vest la est, pe teritoriul Siberiei se diferențiază trei mari unități naturale cu trăsături distincte
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Acer platanoides), mesteacăn (Betula pendula), tei pucios (Tilia cordata), cireș sălbatic (Cerasus avium). Spre estul Europei, pădurile sunt dominate de carpen (Carpinus betulus). (1.tundră; 2.silvotundră; 3.taiga; 4.păduri de amestec; 5.păduri de foioase; 6.silvostepă; 7.stepă; 8.semipustiu; 9.vegetație mediteraneană). Făgetele se extind pe suprafețe mai mari în partea de nord-vest a continentului în zonele joase, dar și în sudul și sud-estul Europei în zonele mai înalte. Stratul arbustiv este de regulă bine dezvoltat și
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
se numără: bizonul european (zimbrul) (Bison bonasus) (care deși a fost salvat de la extincție, încă nu este reprezentat de un număr suficient de mare de indivizi care să confere siguranță viitorului speciei); linxul (Lynx lynx); lupul (Canis lupus); dihorul de stepă (Mustela eversmannii); vulturul cu coada albă (Haliaeetus albicilla); marele vultur pătat (Aquila clanga); cristeiul de câmp (Crex crex); lăcarul de apă (Acrocephalus paludicola) etc. Studiu de caz: bizonul european (zimbrul) Bizonul european (zimbrul) este un exemplu interesant de animal care
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
află în libertate în Polonia, Belarus, Rusia, Lituania, România și Ucraina) și Bison bonasus caucasus (zimbrul de munte, cu un efectiv de cca.2200 exemplare, din care jumătate se găsesc în sălbăticie) Bison bonasus bonasus Bison bonasus caucasus VI.3. STEPELE Biomul de stepă este prezent în regiunile continentale interioare de la latitudini temperate, fiind caracteristic zonelor centrale din Asia și America de Nord și mai puțin în sudul Africii, America de Sud și Australia. Stepele sunt vaste teritorii în care vegetația spontană include aproape exclusiv
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
în Polonia, Belarus, Rusia, Lituania, România și Ucraina) și Bison bonasus caucasus (zimbrul de munte, cu un efectiv de cca.2200 exemplare, din care jumătate se găsesc în sălbăticie) Bison bonasus bonasus Bison bonasus caucasus VI.3. STEPELE Biomul de stepă este prezent în regiunile continentale interioare de la latitudini temperate, fiind caracteristic zonelor centrale din Asia și America de Nord și mai puțin în sudul Africii, America de Sud și Australia. Stepele sunt vaste teritorii în care vegetația spontană include aproape exclusiv ierburile (cu predominare
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
în sălbăticie) Bison bonasus bonasus Bison bonasus caucasus VI.3. STEPELE Biomul de stepă este prezent în regiunile continentale interioare de la latitudini temperate, fiind caracteristic zonelor centrale din Asia și America de Nord și mai puțin în sudul Africii, America de Sud și Australia. Stepele sunt vaste teritorii în care vegetația spontană include aproape exclusiv ierburile (cu predominare a gramineelor xerofile), arborii fiind în general absenți. În cele mai multe cazuri, ca urmare a fertilității ridicate a solurilor pe care se dezvoltă, stepele au fost introduse în
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Africii, America de Sud și Australia. Stepele sunt vaste teritorii în care vegetația spontană include aproape exclusiv ierburile (cu predominare a gramineelor xerofile), arborii fiind în general absenți. În cele mai multe cazuri, ca urmare a fertilității ridicate a solurilor pe care se dezvoltă, stepele au fost introduse în circuitul agricol, reprezentând azi cele mai mari grânare ale lumii. În regiunile mai umede (cca.500mm precipitații pe an) se dezvoltă ierburile mai înalte (ca și cele din savană), caracteristice zonei cernoziomurilor Ucrainei sau părții mai
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
umede a preriilor nord americane. Aceste ierburi au și o valoare nutritivă mai mare. În regiunile mai uscate, în care precipitațiile sunt mult sub 500 - 400mm/an, ierburile sunt mai scunde și cu o valoare nutritivă mai mică. Este cazul stepelor asiatice sau a Câmpiilor înalte ale SUA. Vegetație lemnoasă se poate întâlni doar în lungul arterelor hidrografice care traversează stepele, pe solurile mai umede. Sunt comuni plopii, sălciile, aninii. Spre poli, stepele pot intra adesea în contact direct cu pădurile
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
precipitațiile sunt mult sub 500 - 400mm/an, ierburile sunt mai scunde și cu o valoare nutritivă mai mică. Este cazul stepelor asiatice sau a Câmpiilor înalte ale SUA. Vegetație lemnoasă se poate întâlni doar în lungul arterelor hidrografice care traversează stepele, pe solurile mai umede. Sunt comuni plopii, sălciile, aninii. Spre poli, stepele pot intra adesea în contact direct cu pădurile de conifere, iar spre ecuator, se pierd treptat în ținuturile de semideșert. Stepa europeană se întinde sub forma unei benzi
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
cu o valoare nutritivă mai mică. Este cazul stepelor asiatice sau a Câmpiilor înalte ale SUA. Vegetație lemnoasă se poate întâlni doar în lungul arterelor hidrografice care traversează stepele, pe solurile mai umede. Sunt comuni plopii, sălciile, aninii. Spre poli, stepele pot intra adesea în contact direct cu pădurile de conifere, iar spre ecuator, se pierd treptat în ținuturile de semideșert. Stepa europeană se întinde sub forma unei benzi continui din Bazinul Dunării până la Munții Ural. Legătura între zona pădurilor de
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
doar în lungul arterelor hidrografice care traversează stepele, pe solurile mai umede. Sunt comuni plopii, sălciile, aninii. Spre poli, stepele pot intra adesea în contact direct cu pădurile de conifere, iar spre ecuator, se pierd treptat în ținuturile de semideșert. Stepa europeană se întinde sub forma unei benzi continui din Bazinul Dunării până la Munții Ural. Legătura între zona pădurilor de foioase și stepă se face prin intermediul silvostepei (formată din pâlcuri de pădure și ochiuri de stepă, mai mari sau mai mici
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
adesea în contact direct cu pădurile de conifere, iar spre ecuator, se pierd treptat în ținuturile de semideșert. Stepa europeană se întinde sub forma unei benzi continui din Bazinul Dunării până la Munții Ural. Legătura între zona pădurilor de foioase și stepă se face prin intermediul silvostepei (formată din pâlcuri de pădure și ochiuri de stepă, mai mari sau mai mici). Aceasta lipsește în vestul Europei unde pădurea de foioase contactează direct cu vegetația mediteraneană. Formațiunile ierboase care domină stepele europene sunt alcătuite
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
treptat în ținuturile de semideșert. Stepa europeană se întinde sub forma unei benzi continui din Bazinul Dunării până la Munții Ural. Legătura între zona pădurilor de foioase și stepă se face prin intermediul silvostepei (formată din pâlcuri de pădure și ochiuri de stepă, mai mari sau mai mici). Aceasta lipsește în vestul Europei unde pădurea de foioase contactează direct cu vegetația mediteraneană. Formațiunile ierboase care domină stepele europene sunt alcătuite în cea mai mare parte din graminee ca: păiușca (Festuca sulcata), negara sau
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
de foioase și stepă se face prin intermediul silvostepei (formată din pâlcuri de pădure și ochiuri de stepă, mai mari sau mai mici). Aceasta lipsește în vestul Europei unde pădurea de foioase contactează direct cu vegetația mediteraneană. Formațiunile ierboase care domină stepele europene sunt alcătuite în cea mai mare parte din graminee ca: păiușca (Festuca sulcata), negara sau colilia (Stipa capillata), obsiga sau iarba ovăzului (Bromus secalinus), bărboasa sau păiușul dulce (Andropogon ischemum), ovăsciorul (Avenastrum pubescens). Apar numeroase plante cu flori viu
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
găinilor (Taraxacum scrotinum), păpădia (Taraxatum officinale), aglica (Filipendula hexapeta), capul șarpelui (Echium rubrum), nu-mă-uita (Miosotis silvatica), jaleșul (Salvia pratensis, S. nutans). Alături de acestea cresc și unele plante cu bulb (scânteioara, brândușa de toamnă, laleaua pestriță etc). Tot în formațiunile de stepă cresc: pelinul (Artemisia pontica), unele specii de plante cu țepi: scaieții (Cirisium lanceolatum) și ciulinii (Cardus nutans). Fauna stepelor europene este bogată și foarte variată datorită abundenței de hrană. Insectele sunt foarte numeroase datorită posibilităților de hrană și de mișcare
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
S. nutans). Alături de acestea cresc și unele plante cu bulb (scânteioara, brândușa de toamnă, laleaua pestriță etc). Tot în formațiunile de stepă cresc: pelinul (Artemisia pontica), unele specii de plante cu țepi: scaieții (Cirisium lanceolatum) și ciulinii (Cardus nutans). Fauna stepelor europene este bogată și foarte variată datorită abundenței de hrană. Insectele sunt foarte numeroase datorită posibilităților de hrană și de mișcare. Dintre acestea se pot aminti câteva specii de gândaci din care cei mai mulți sunt dăunători: gândacul ghebos, cărăbușul de stepă
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
stepelor europene este bogată și foarte variată datorită abundenței de hrană. Insectele sunt foarte numeroase datorită posibilităților de hrană și de mișcare. Dintre acestea se pot aminti câteva specii de gândaci din care cei mai mulți sunt dăunători: gândacul ghebos, cărăbușul de stepă, gândacul de Colorado. Reptilele sunt reprezentate de câteva specii de șopârle și șerpi (gușterul, șarpele lui Esculap, vipera comună). Păsările au o largă răspândire atât ca număr de specii cât și ca număr de indivizi: vulturul de stepă, uliul păsărilor
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
cărăbușul de stepă, gândacul de Colorado. Reptilele sunt reprezentate de câteva specii de șopârle și șerpi (gușterul, șarpele lui Esculap, vipera comună). Păsările au o largă răspândire atât ca număr de specii cât și ca număr de indivizi: vulturul de stepă, uliul păsărilor, uliul găinilor, uliul de stepă, potârnichea, dropia mare, găinușa de stepă, ciocârlia de câmp. Dintre mamifere, cele mai răspândite sunt rozătoarele: cârtița europeană, iepurele comun, orbetele, șoarecele de stepă, hârciogul, popândăul comun; carnivorele: lupul, vulpea comună, dihorul de
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
sunt reprezentate de câteva specii de șopârle și șerpi (gușterul, șarpele lui Esculap, vipera comună). Păsările au o largă răspândire atât ca număr de specii cât și ca număr de indivizi: vulturul de stepă, uliul păsărilor, uliul găinilor, uliul de stepă, potârnichea, dropia mare, găinușa de stepă, ciocârlia de câmp. Dintre mamifere, cele mai răspândite sunt rozătoarele: cârtița europeană, iepurele comun, orbetele, șoarecele de stepă, hârciogul, popândăul comun; carnivorele: lupul, vulpea comună, dihorul de stepă, viezurele, nevăstuica. Solurile caracteristice stepelor europene
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
șopârle și șerpi (gușterul, șarpele lui Esculap, vipera comună). Păsările au o largă răspândire atât ca număr de specii cât și ca număr de indivizi: vulturul de stepă, uliul păsărilor, uliul găinilor, uliul de stepă, potârnichea, dropia mare, găinușa de stepă, ciocârlia de câmp. Dintre mamifere, cele mai răspândite sunt rozătoarele: cârtița europeană, iepurele comun, orbetele, șoarecele de stepă, hârciogul, popândăul comun; carnivorele: lupul, vulpea comună, dihorul de stepă, viezurele, nevăstuica. Solurile caracteristice stepelor europene fac parte din categoria molisolurilor, între
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
specii cât și ca număr de indivizi: vulturul de stepă, uliul păsărilor, uliul găinilor, uliul de stepă, potârnichea, dropia mare, găinușa de stepă, ciocârlia de câmp. Dintre mamifere, cele mai răspândite sunt rozătoarele: cârtița europeană, iepurele comun, orbetele, șoarecele de stepă, hârciogul, popândăul comun; carnivorele: lupul, vulpea comună, dihorul de stepă, viezurele, nevăstuica. Solurile caracteristice stepelor europene fac parte din categoria molisolurilor, între care, bine reprezentate sunt cernoziomurile, soluri cu o fertilitate naturală ridicată ca urmare a conținutului bogat în humus
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]