2,798 matches
-
din nordul Mării de Azov, Ucraina, și ar corespunde nucleului unei culturi PIE sau proto-PIE din mileniul al V-lea î.Hr... Cel mai vechi car (cca. 2000 ani î.Hr.) a fost descoperit în apropierea lacului Krivoi. Expansiunea ulterioară în afara stepelor a dus la apariția unor culturi hibride, zise culturi „"kurganizate"” după termenul folosit de Marija Gimbutas, cum ar fi cultura amforelor globulare spre vest. Aceste culturi hibride sunt la originea emigrării protogrecilor spre Peninsula Balcanică și a culturii nomade indo-iraniene
Ipoteza kurgană () [Corola-website/Science/301531_a_302860]
-
spre vest. Migrațiile paneuropene și procesul de „kurganizare”, în special a nu ar fi fost atât de importante pe cât le considera experta în preistorie Marija Gimbutas. Modelul unei „culturi a gorganelor ” postulează existența de asemănări culturale între variate culturi din stepele nord-pontice și de la Caspică în calcolitic și epoca bronzului (mileniile V-III î.Hr.) pentru a justifica identificarea acestei culturi ca o cultură arheologică unică sau un orizont cultural unitar. Construirea gorganelor eponime este doar un factor luat în considerare pe lângă
Ipoteza kurgană () [Corola-website/Science/301531_a_302860]
-
cultură și alta nu poate fi trasată cu precizie și poate fi disputată. Culturi ce fac parte din grupul culturii gorganelor: Această cultură, ce constituie ea singură, un orizont cultural variat, a avut ca areal de răspândire întreaga regiune a stepelor de la mările Neagră și Caspică între jumătatea mileniului IV și mileniul III î.Hr. Marija Gimbutas a definit și introdus termenul de „cultură a gorganelor” în 1956 cu intenția de a introduce un „termen generic” ce voia să combine orizonturile arheologice
Ipoteza kurgană () [Corola-website/Science/301531_a_302860]
-
diversificare. Compararea asemănărilor culturale între aceste culturi este o chestiune de arheologie independentă de ipotezele relative privind limba proto-indo-europenă. Postulatul „similitudinilor culturale" din mileniul al V-lea enunțat de arheologie este o condiție prealabilă a „modelului culturii gorganelor”, care identifică stepele nord-pontice și de la Caspica, din calcolitic (mileniul al V-lea î.Hr.) ca aria de origine a populației proto-indo-europene. Gimbutas] a sugerat inițial identificarea a patru etape succesive în evoluția culturii gorganelor: Trei „valuri” succesive de extindere a culturii gorganelor au
Ipoteza kurgană () [Corola-website/Science/301531_a_302860]
-
agilis), gușterul (Lacerta viridis) Batracieni: broască râioasa verde (Bufo viridis), broască de pământ (Pelobates fuscus), țestoasă de baltă (Emys orbicularis), brotăcelul (Hyla arborea) Insecte (există aici specii rare de libelule) Mamifere: pisică sălbatică (Felis silvestris), vidra (Lutra lutra), dihorul de stepa (Putorius eversmanni), căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul(Sus scrofa), bizamul (Ondatra zibethica), șacalul (Caniș aureus), vulpea (Vulpes vulpes), câinele enot (Nyctereutes procyonoides), popândăul (Spermophilus citellus). Sunt 15 specii de chiroptere (lilieci), dintre aceastea liliacul de apă (Myotis daubentonii) și liliacul de
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
(n. 2 iulie 1877, Calw, Germania - d. 9 august 1962, Montagnola, Elveția) scriitor german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1946. Este faimos pentru romanele sale "Der Steppenwolf" (Lupul de stepă), "Das Glasperlenspiel" (Jocul cu mărgele de sticlă) și "Siddhartha". ""pentru inspiratele sale scrieri care, crescând în îndrăzneală și putere de pătrundere, exemplifică idealuri umanitare clasice și înalte calități ale stilului"". S-a născut în Calw, un mic orășel în Württemberg
Hermann Hesse () [Corola-website/Science/299081_a_300410]
-
II Bernoulli. Singurătatea spirituală a artistului și izolarea de lumea modernă sunt teme frecvente în operele lui Hesse. Romanele sale, majoritatea psihoanalitice și simbolice, includ "Peter Camenzind" (1904), "Unterm Rad" ("Sub roată") (1906), "Rosshalde" (1914) și "Demian" (1919). Lupul de stepă (1927), unul dintre cele mai cunoscute și mai complexe romane ale sale, descrie natura duală a umanității. Aceeași temă se regăsește și în "Narziss und Goldmund" ("Narcis și Gură de aur") (1930). Între scrierile sale se regăsesc "Jocul cu mărgele
Hermann Hesse () [Corola-website/Science/299081_a_300410]
-
integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 19.598 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pajiști naturale, pășuni și stepe) încadrată în bioregiunea alpină nord-vestică a munților Gutâi - (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând lanțului carpatic al Orientalilor) și cea continentală a "Depresiunii Baia Mare". Acesta include rezervațiile naturale: Cheile Tătarului, Mlaștina Poiana Brazilor, Mlaștina Iezerul Mare și Tăul
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
interbelic Ialomița. Cu o suprafață de 7.095 km², județul (care fusese în linii mari similar cu județul antebelic omonim, Ialomița, al Regatului României, înainte de 1919) era unul dintre cele mai întinse județe ale țării și unul de câmpie și stepă, de foarte joasă altitudine. Astăzi, pe teritoriul de atunci al județului interbelic Ialomița se află două județe, Ialomița și Călărași. Plasa Țăndărei a existat între anii 1919 și 1950, în toată perioada organizatorică inițiată în anii de constituire a României
Plasa Țăndărei, județul Ialomița () [Corola-website/Science/334343_a_335672]
-
la vest, Vistula la est, pe cursul mijlociu al Nistrului spre sud și al Niprului spre sud-est. Această cultură s-a răspândit și la vest de fluviul Elba, unele amfore globulare fiind găsite în mormintele megalitice. Răspândirea în zona de stepă este atribuită unei difuzii târzii, între 2950-2350 î.Hr. dintr-un centru situat în Volânia și Podolia. Economia era bazată pe creșterea animalelor, în special a porcilor în prima fază, contrar preferinței "culturii vaselor cu pâlnie" pentru creșterea bovinelor. Așezările sunt
Cultura amforelor globulare () [Corola-website/Science/321671_a_323000]
-
rare, au un regim torențial în cursul superior și seaca în cel inferior, unde debușează în mlaștini și sărături. Lacurile sărate mari punctează zone joase ale unora în depresiunile interne, cum sunt: Lacul Namek, Nahtegan, Task. Vegetația este dominată de stepe uscate, formațiuni deșertice și xerofile montane. Pădurile sunt prezente doar pe unii versanți exteriori ai munților (Elbrus, Kopet Dag, Suleiman). În deserturile argiloase, cele mai frecvente sunt pelicanul și saxul. Fauna este adaptată condițiilor locale de mediu. Elemente tropicale: tigrul
Geografia Iranului () [Corola-website/Science/305979_a_307308]
-
că primii agricultori care s-au stabilit pe acest teritoriu proveneau din spațiul egean și din Anatolia. La sfârșitul mileniului 5 și în decursul mileniului 4 î. e. n. se face simțită influența populațiilor nomade care trăiseră până atunci în regiunile de stepă din sudul Rusiei de azi, obligate probabil de schimbările de climă să se strâmute în sudul peninsulei balcanice. Ultima treime a mileniului 7, prima jumătate a mileniului 6: A doua jumătate a mileniului 6: Prima jumătate a mileniului 5: Ultima
Preistoria în Bulgaria () [Corola-website/Science/304349_a_305678]
-
ori cei de rang inferior. Unde erau însă îngropați ceilalți membri ai comunității? În Bulgaria de nordest și în Dobrogea se găsesc dovezi pentru existența necropolelor din afara așezărilor de-abia odată cu sfârșitul neoliticului. Acestea se datorează probabil influenței culturilor din stepele pontice. În această epocă se întâlnesc și înhumări în poziție dreaptă. Una din aceste necropole, descoperită în apropiere de Varna, surprinde prin inventarele funerare conținând piese de aur. Douăzeci la sută din mormintele necropolei sunt cenotafe, adică gropi cu inventar
Preistoria în Bulgaria () [Corola-website/Science/304349_a_305678]
-
zona seismică „D” cu coeficient Ks=0,16, perioada de colt Tc=1,5 sec. În zona localității Brăila La suprafață se găsesc cernoziomuri formate în condițiile climatului semiarid, pe depozite loessoide, pe aluviuni și nisipuri sub o vegetație de stepă. Prezentând un mare grad de porozitate infiltrația pe verticală se realizează ușor. Solurile sunt de vârstă Pleistocen Superior corespunzător intervalului Riss-wurm fiind construite din loessuri și depozite de loessoide, cernoziom ciocolatiu cu textură și luto-nisipoasă.</br> În condițiile existenței aridității
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
sub un metru) se menține între coeficientul de ofilire și mijlocul umidității active și de aici necesitatea irigațiilor. Resurse ale subsolului: apa și nămolul din lacul Tătaru cu calități balneoterapeutice. Elementele de vegetație din zona studiată sunt elemente tipice de stepă pontică și silvostepă panonică. Într-un trecut mai îndepărtat, vegetația caracteristică este reprezentată prin speciile de stepă. Aceasta a fost în mare parte desțelenită cu vegetație de culturî în proporție de 90%.</br> În zona studiată nu se indentifică ecosisteme
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
irigațiilor. Resurse ale subsolului: apa și nămolul din lacul Tătaru cu calități balneoterapeutice. Elementele de vegetație din zona studiată sunt elemente tipice de stepă pontică și silvostepă panonică. Într-un trecut mai îndepărtat, vegetația caracteristică este reprezentată prin speciile de stepă. Aceasta a fost în mare parte desțelenită cu vegetație de culturî în proporție de 90%.</br> În zona studiată nu se indentifică ecosisteme specifice. Cea mai mare parte a teritoriului administrativ este ocupată de terenuri agricole. Se găsesc și rămășițe
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
a fost în mare parte desțelenită cu vegetație de culturî în proporție de 90%.</br> În zona studiată nu se indentifică ecosisteme specifice. Cea mai mare parte a teritoriului administrativ este ocupată de terenuri agricole. Se găsesc și rămășițe de stepă reprezentată de pajiști naturale precum și marginea drumurilor de-a lungul digurilor și canalelor de irigație. În pajiștele xerofile, speciile predominante sunt reprezentate prin graminee: negara, păiușurile stepice, pirul crestat, ovăzul sălbatic. Mai cresc traista ciobanului, troscotul, coada șoricelului, volbura, păpădia
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
teritoriul administrativ al comunei Dudești. Singura zonă împădurită este la est de localitatea Dudești - pădure de salcâm în suprafață de circa 470 ha, cu funcție specială de protecție.</br> Din maniferele ce-și duc viața mai ales în zona de stepă, rozătoarele sunt cele mai numeroase. Acestea sunt reprezentate prin: popândau, hârciog, șoarece de câmp, șoarece de stepă, iepure de câmp. Dintre păsări întâlnim: turturele, potârnichi, iar dintre răpitoare: uliul porumbac, cucuveaua, șorecarul încălțat. Localitatea Dudești, aflată în partea de mijloc
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
în suprafață de circa 470 ha, cu funcție specială de protecție.</br> Din maniferele ce-și duc viața mai ales în zona de stepă, rozătoarele sunt cele mai numeroase. Acestea sunt reprezentate prin: popândau, hârciog, șoarece de câmp, șoarece de stepă, iepure de câmp. Dintre păsări întâlnim: turturele, potârnichi, iar dintre răpitoare: uliul porumbac, cucuveaua, șorecarul încălțat. Localitatea Dudești, aflată în partea de mijloc a comunei Dudești este străbătuta de la N-V la S-E de calea ferată Făurei-Constanța (cale ferată
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
culturale, atât militari cât și civili: Generalul lt. Paul Leonida (ofițer din M. St. M), Generalul lt. Pavel Zăgănescu, Generalul Titus Gârbea, șeful misiunii de legătură între armata germană și română, General col. Gheorghe Cealac, comandantul Corpului de Cavalerie în stepa Calmuca, General lt. Gheorghe Marinescu, Colonel Marin Georgescu, Colonel Gheorghe Eminescu, nepotul fratelui al lui Mihai Eminescu, autor al excepționalei lucrări “Napoleon Bonaparte”, General aviator Șendrea, General aviator Di Cezare, colonel Gh. Romanescu, autor al "Istoriei Militare a Românilor", cât
Titus Popescu () [Corola-website/Science/335175_a_336504]
-
de 450-500 mm (zonele de câmpie din județele Botoșani, Iași și Vaslui). Vegetația și fauna sunt determinate de climă și relief, variind de la etajul alpin și subalpin de pe vârfurile montane din județele Neamț, Suceava și Bacău la etajul silvostepei și stepei din județele Botoșani, Iași și Vaslui. Economia regiunii Nord-Est are un caracter predominant agrar, în special către nord, deși există mai multe orașe industriale, cele mai mari fiind Iași și Bacău și Suceava. PIB-ul per capita în regiune este
Regiunea de dezvoltare Nord-Est () [Corola-website/Science/298858_a_300187]
-
pășune pe ici, pe colo și cu câteva oi care încearcă să pască ceea ce nu se găsește. La est de sat, pe o lățime de 2 km. se întinde șesul Bârladului unde se află și islazul satului cu vegetația specifică stepei. Pământul arabil de aici este puțin și nu de prea bună calitate excepție făcând o tarla de 100 de ha. aflată la est de pădure. În pădurea care a mai rămas trăiesc porci mistreți (mari distrugători ai recoltelor), cerbi, căprioare
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
formate prin prăbușiri locale ale unor pachete de loess. În această zonă câmpia este situată pe interfluviul Călmățui-Ialomița, având înclinare pe direcția sud-est. Altitudinea absolută este cuprinsă între în vest și în est. Vegetația corespunzătoare arealului Pogoanele este formată din stepă și silvostepă. Stepa este reprezentată prin plante ierboase ca păius, negară, pir crestat, colilie, șofran, maturi trifoi, măzăriche, tufisuri de porumbari, vișini de stepă, migdal pitic, răsură etc. Silvostepa este formată din stejarul pufos, stejarul brumariu, stejarul pedunculat, ulm, păr
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
locale ale unor pachete de loess. În această zonă câmpia este situată pe interfluviul Călmățui-Ialomița, având înclinare pe direcția sud-est. Altitudinea absolută este cuprinsă între în vest și în est. Vegetația corespunzătoare arealului Pogoanele este formată din stepă și silvostepă. Stepa este reprezentată prin plante ierboase ca păius, negară, pir crestat, colilie, șofran, maturi trifoi, măzăriche, tufisuri de porumbari, vișini de stepă, migdal pitic, răsură etc. Silvostepa este formată din stejarul pufos, stejarul brumariu, stejarul pedunculat, ulm, păr, păducel, măceș, lemn
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
absolută este cuprinsă între în vest și în est. Vegetația corespunzătoare arealului Pogoanele este formată din stepă și silvostepă. Stepa este reprezentată prin plante ierboase ca păius, negară, pir crestat, colilie, șofran, maturi trifoi, măzăriche, tufisuri de porumbari, vișini de stepă, migdal pitic, răsură etc. Silvostepa este formată din stejarul pufos, stejarul brumariu, stejarul pedunculat, ulm, păr, păducel, măceș, lemn câinesc, porumbar, smiger, soc, mur. Fauna este reprezentată prin șoarece de câmp, popândău, iepure, prepeliță, potârniche, graur, ciocârlie, dumbrăveancă, cioară de
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]