1,700 matches
-
de gen de discurs...". Această a patra ediție a Lingvisticii pentru textul literar a avut în vedere succesul de care s-a bucurat în învățământul francez problematica enunțării. Primul capitol, consacrat situației de enunțare, justifică această abordare din perspectiva crizei stilisticii în anii '60 și a "imperialismului semiologic", propriu programului structuralist ce a determinat progrese doar în domeniul naratologiei, al poeticii și al vocabularului. La începutul anilor '80, "teoriile enunțării și o abordare lingvistică a coeziunii și coerenței textuale" au permis
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
plus au fost intoduse și noi problematici. Sperăm că această lucrare astfel reactualizată, cu un titlu ușor schimbat, se va bucura de o primire la fel de favorabilă precum cartea care îi stă la bază. Capitolul 1 SITUAȚIA DE ENUNȚARE 1.1. Stilistica și teoriile enunțării Ideea potrivit căreia lingvistica (respectiv gramatica) a fost mobilizată dintotdeauna în studierea textelor literare este eronată. Apariția unei discipline, și anume stilistica, care își propunea să faciliteze interpretarea textelor sprijinindu-se pe studiul figurilor de limbă specifice
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
favorabilă precum cartea care îi stă la bază. Capitolul 1 SITUAȚIA DE ENUNȚARE 1.1. Stilistica și teoriile enunțării Ideea potrivit căreia lingvistica (respectiv gramatica) a fost mobilizată dintotdeauna în studierea textelor literare este eronată. Apariția unei discipline, și anume stilistica, care își propunea să faciliteze interpretarea textelor sprijinindu-se pe studiul figurilor de limbă specifice "stilului" unui sau mai multor scriitori, s-a produs abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În ceea ce privește relația dintre literatură și lingvistică
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
aibă un anumit "efect" asupra cititorului. Se reperează astfel în text un anumit număr de fenomene de limbă care sunt analizate în încercarea de a înțelege cu ce scop au fost ele produse de către scriitor. Am putea vorbi despre o stilistică a "mijloacelor de expresie". Tratatele de stilistică tradiționale clasifică aceste procedee în rubrici diferite (exclamațiile, antepoziționarea adjectivului, metaforele...), încercând să le asocieze categorii bine conturate de efecte de sens: surpriza, patetismul, disprețul... Un asemenea demers se situează în continuarea acelui
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
reperează astfel în text un anumit număr de fenomene de limbă care sunt analizate în încercarea de a înțelege cu ce scop au fost ele produse de către scriitor. Am putea vorbi despre o stilistică a "mijloacelor de expresie". Tratatele de stilistică tradiționale clasifică aceste procedee în rubrici diferite (exclamațiile, antepoziționarea adjectivului, metaforele...), încercând să le asocieze categorii bine conturate de efecte de sens: surpriza, patetismul, disprețul... Un asemenea demers se situează în continuarea acelui inventio retoric, care consta în găsirea celor
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
efecte de sens: surpriza, patetismul, disprețul... Un asemenea demers se situează în continuarea acelui inventio retoric, care consta în găsirea celor mai potrivite mijloace verbale pentru a determina publicul să adere la ideea exprimată. 2) A doua mare tendință a stilisticii se inspiră din estetica romantică. Ea presupune o perspectivă globală asupra operei unui autor și poate cu greu să facă obiectul unei analize școlare. Opera este concepută ca expresie a conștiinței subiectului, iar scriitorul, prin opera sa, "exprimă" o "viziune
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ca expresie a conștiinței subiectului, iar scriitorul, prin opera sa, "exprimă" o "viziune personală asupra lumii". Studiul unei opere literare înseamnă decelarea, în opera respectivă, a conștiinței fondatoare, regăsirea conștiinței creatoare în spatele viziunii asupra lumii. Putem vorbi aici despre o stilistică "organică", deoarece opera este văzută ca o totalitate care nu poate fi descompusă. Cel mai celebru apărător al acestei viziuni asupra stilisticii este, fără îndoială, Marcel Proust, care, în cartea sa Contre Sainte-Beuve și în diferite articole, în special în
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în opera respectivă, a conștiinței fondatoare, regăsirea conștiinței creatoare în spatele viziunii asupra lumii. Putem vorbi aici despre o stilistică "organică", deoarece opera este văzută ca o totalitate care nu poate fi descompusă. Cel mai celebru apărător al acestei viziuni asupra stilisticii este, fără îndoială, Marcel Proust, care, în cartea sa Contre Sainte-Beuve și în diferite articole, în special în studiul despre Flaubert 41, arată că, la acest scriitor, folosirea imperfectului este specifică viziunii asupra lumii. Însă cel care a teoretizat-o
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de exemplu, maniera în care Proust sau Céline își construiesc frazele facilitează accesul la viziunea pe care acești scriitori o au asupra lumii. În anul 1960 s-a produs o transformare fundamentală care a contribuit la declanșarea crizei din domeniul stilisticii: sprijinindu-se pe structuralismul lingvistic, unii cercetători au dorit să studieze textul "prin el însuși și pentru el însuși", fără a ține seama de alte aspecte, precum conștiința sau biografia autorului. Ca reacție, numeroși specialiști în literatură au denunțat, în
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
textuale au permis definirea, pe noi baze, a relațiilor dintre lingvistică și literatură. O asemenea problematică garanta accederea la operă. De acum înainte, apelul la lingvistică nu mai înseamnă doar recurgerea la o serie de instrumente gramaticale elementare (ca în stilistica tradițională) sau la câteva principii de organizare foarte generoase (ca în structuralism), ci se constituie într-un adevărat instrument de investigație. Făcând o analiză din punctul de vedere al enunțării, descoperim fenomene lingvistice de o mare finețe (modalități, discurs indirect
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
poate vorbi de o contaminare lexicală a narațiunii prin povestire. "Contaminarea lexicală" este un caz aparte pentru un fenomen mai amplu, pe care stilisticianul Leo Spitzer 205 îl numise Sprachmischung sau Sprachmengung ("amestec de discursuri") și care este cunoscut în stilistică și sub denumirea de "pseudo-obiectivitate" sau de "contaminare stilistică" (D. Cohn). Ea poate viza vocabularul unui personaj din povestire, dar și termeni atribuiți opiniei comune sau unuia dintre subansamblurile sale. Dacă expresia care nu poate fi atribuită naratorului, este pusă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
remei, 309 rezumptivă (anaforă ~), 318 S scenă de enunțare, 52 scenografie, 52 scoatere în relief, 144 scriitor (vs om), 172 se, 62 secvență (tip de ~), 289 segmentală (anaforă~), 318 singular (vs iterativ), 159 situație de enunțare, 49 standard (folosire ~), 180 stilistică, 41 subiectiv (adjectiv ~), 257 subiectivitate (mărci de ~), 114 substantiv provenit din verb, 272 substitut (pronume ~), 323 sub~temă, 151 subversiune (vs captare), 196 "subiect vorbitor" (vs "locutor"), 169 T teatru, 173 tematizare, 306 temă constantă (progresie cu ~), 311 temă derivată
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
fost deținut politic sau chiar Corneliu Vadim Tudor, provenit dintr-o familie neoprotestantă - Marin Preda avea toate datele biografice pentru a deveni produsul tipic al școlii literare comuniste. Înzestrat cu un talent real și cu o inapetență la fel de reală pentru stilistica realismului-socialist, Preda nu a făcut parte dintre elevii Școlii de Literatură "Mihai Eminescu", în ciuda faptului că biografia sa l-ar fi recomandat pentru un astfel de început de carieră. Nu este însă mai puțin adevărat că, în nuvela Ana Roșculeț
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
fi o amuzantă combinație de imprecizie și de precizie, prin circumscrierea zvonurilor într-un sistem de informații. Abundență de detalii contrastează și compensează caracterul fundamental al zvonului. Stilul relatării faptului cvasisenzațional se caracterizează printr-o pretenție de înnobilare tematica și stilistica. Știrile de senzație sunt un deziderat și convin principiului novator al modernității: "M. La Rouquette racontait une nouvelle histoire sur la belle Clorinde. Elle avait eu, un jour, l'étonnante fantaisie de faire tendre să chambre de draperies noires semées
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de Paris, Editions Municipales, 1973 MANOLESCU, Nicolae, Metamorfozele poeziei. Metamorfozele românului, Polirom, Iași, 1999 MANOLI Ion, Cuvantul poetic francez, Știința, Chișinău, 1979 MANOLI Ion, Lexica potențială a limbii franceze contemporane. Teoria. Dinamicul. Specificul, Știința, Chișinău, 1981 MANOLI Ion, Lexicografia și stilistica cuvântului potențial, Știința, Chișinău, 1988 MARCOIN, Francis, Leș Romanș de Maupassant, Editions du Temps, Paris, 1999 MARIN, L., Utopiques: jeux d'espaces, Minuit, Paris, 1973 MARINO, Adrian, Modern, modernism, modernitate, Univers, București, 1969 MARRILLAUD, Pierre, Avant-propos în Leș langages de la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
GOFFMAN, Erving, Viața cotidiană că spectacol, București, 2003 WEINBERG, Henri, Le style et la thématique de l'intimité chez Zola, Union Générale d'éditions, Paris, 1978 WEISBERGER, Jean, L'Espace romanesque, L'Age d'homme, Lausanne, 1978 ZAFIU, Rodica, Diversitate stilistica în română actuala, Editura Universității din București, 2001 ZAMFIR, Mihai, Discursul anilor '90, Editura Fundației culturale române, București, 1997 ZELDIN, Théodore, Histoire des passions françaises (1848-1945). Ambition et amour, Recherches, Paris, 1977 ZÉRAFFA, Michel, La Révolution romanesque, U.G.E., Paris
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
care se intitula, dacă nu mă înșel, chiar "Pietà") a lui Nichita Stănescu făcută de Dan Alexe, eseurile lui Liviu Antonesei și Valeriu Gherghel sau delicioasa și inimitabila Divină Parodie a lui George Pruteanu. Sau întâlnirea cu textul șocant pentru stilistica acelor vremuri, inovator și ucigaș, perfectă descriere a cacofoniei morale, politice și, da, literare a vremii pe care l-a publicat Dan Petrescu, în nr. 91 din 1982 sub titlul neobișnuit de "Senzaționala relatare a sorei sinucigașe Geanina despre care
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
reiau tema). A mai fost vorba, de asemenea, de buna stăpânire a unei anumite tehnici de persiflare activă și bășcălie agresivă, tipic valahă, pe care personajul o avea nativ și pe care acum a putut să o transforme nestingherit în stilistică publică (de unde impresia falsă a profanilor că ar avea vreo urmă de talent literar). Lipsită de un cod moral, societatea românească s-a încovoiat neputincioasă în fața tupeului dezlănțuit și a agresivității câteodată contondonte la propriu (vezi scandalul făcut în Parlament
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
dintr-un puzzle demn de a fi urmărit. Există, bunăoară, informații inedite despre culisele deciziilor politice (în textele doamnelor Mihaela Miroiu sau Zoe Petre), observații fine și realiste (în textul Adrianei Săftoiu) sau excelente portrete și analize de gust asupra stilisticii parlamentare a politicienelor post-revoluționare (în textul Corinei Drăgotescu). M-a amuzat dezinvoltura doamnei "președintă de partid" Lavinia Șandru de a se considera cea mai importantă ecologistă din grupul dâmbovițean de sprijin al Dumei de Stat, tot astfel cum m-am
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a oamenilor care îi otrăvesc viața, urâțenie pe care o cauterizează exemplar cu fierul înroșit al verbului și cu ploaia acidă a ironiei. Ceea ce e fascinant în acest univers personal, instituit și livrat on-line cu o franchețe câteodată derutantă, e stilistica directă, fără ocolișuri și, cum am mai spus, lirismul viril. Autoarea își construiește lumea firesc, fără aerul că vrea să facă o demonstrație, sublimând, printr-o proză poetică sau printr-un hiperrealism concis, structural diferit de artificialitatea neorealismului mizerabilist al
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
media. Nu înseamnă, desigur, că aș vrea să fie sugrumată polemica sau că susțin că autorii care au acces la publicații on-line ar fi infailibili și că nu s-ar cuveni să existe obiecții la ideile, la temele sau la stilistica postărilor lor. Ceea ce vreau să subliniez e generalizarea comportamentului nesportiv, patologic, la limită, pe piața comunicării publice de la noi. Poți fi oricât de critic la o postare pe un site occidental de presă, cu două condiții: să fii identificabil de către
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
patimă”, „plâns” și „cântare”, „chemarea” și „tăcerea”, „dragostea” și „moartea” etc. Nostalgia trăirilor paradisiace și o anume incertitudine existențială se revarsă într-o cascadă de metafore, stropite când cu „apă vie”, când cu „apă moartă”, ca să cităm din bogata „recuzită” stilistică a 168 autoarei. Între visul ce nu vindecă (totuși!) și solia trimisă către tărâmuri himerice se află „a treia cale”: tăcerea, „soluție” lirică extremă, avansată odinioară de Mallarmé. Aceasta nu apare însă înainte de epuizarea realului, poezia fiind, în ultimă instanță
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
patimă”, „plâns” și „cântare”, „chemarea” și „tăcerea”, „dragostea” și „moartea” etc. Nostalgia trăirilor paradisiace și o anume incertitudine existențială se revarsă într-o cascadă de metafore, stropite când cu „apă vie”, când cu „apă moartă”, ca să cităm din bogata „recuzită” stilistică a 168 autoarei. Între visul ce nu vindecă (totuși!) și solia trimisă către tărâmuri himerice se află „a treia cale”: tăcerea, „soluție” lirică extremă, avansată odinioară de Mallarmé. Aceasta nu apare însă înainte de epuizarea realului, poezia fiind, în ultimă instanță
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a nivelelor de organizare ierarhică a sistemului general al limbii române. Optând pentru o manieră "prietenoasă", preponderent didactică, autoarea oferă o abordare din perspectivă clasică, organizată de la simplu la complex, a reperelor teoretice privitoare la fonetica, lexicul, morfologia, sintaxa și stilistica limbii române, selectate în acord cu programele didactice ale studenților de la specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar, dar și cu programele examenelor de titularizare și ale celor pentru obținerea definitivatului sau a gradului al II-lea în învățământ. Concepută ca
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
raportul de coordonare în propoziție), [Scrie] și [citește.] (raportul de coordonare în frază), [Cartea] de [povești este] pe [raft.] (raportul de subordonare în propoziție), [Speră] că [va ajunge la timp.] (raportul de subordonare în frază) etc.; * logică: da, nu, ba; * stilistică: doar, tocmai, mai, și (cu valoare adverbială), chiar etc. Prin raportare la acest criteriu funcțional, se diferențiază 38, în limba română: * cuvintele noționale cele care transmit în mod direct o informație semantică, putând îndeplini singure anumite funcții sintactice în context
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]