5,507 matches
-
nervoase. Se disting reflexe înnăscute și reflexe dobândite sau condiționate. Reflexele înnăscute sunt proprii fiecărei specii, reprezintă acte automate care duc la reacții vitale stereotipe. Reflexele condiționate sunt dobândite printr-o asociere repetată între un stimul neintenționat/nespecific și un stimul intenționat/specific. Reflexul condiționat permite elaborarea unor noi relații funcționale între anumite zone ale sistemului nervos și oferă o bază psihologică învățării și consolidării lor la specia umană (Buican, 2001). Tipuri de reflexe: a) reflex ahilian - extensia piciorului pe gambă
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Ahile; b) reflex de acomodare - adaptarea ochiului la vederea de aproape prin contracția pupilei, convergența globilor oculari și creșterea convexității cristalinului; c) reflex condiționat - dobândit în timpul vieții prin experiență, ca urmare a asocierii regulate a unui fenomen fiziologic cu un stimul exterior care nu are nici un raport cu acest fenomen. Reproducerea acestui stimul va avea drept consecință apariția fenomenului fiziologic cu care el a fost asociat; d) reflex rotulian - extensia bruscă a gambei, ca urmare a percuției tendonului rotulian; e) reflex
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
contracția pupilei, convergența globilor oculari și creșterea convexității cristalinului; c) reflex condiționat - dobândit în timpul vieții prin experiență, ca urmare a asocierii regulate a unui fenomen fiziologic cu un stimul exterior care nu are nici un raport cu acest fenomen. Reproducerea acestui stimul va avea drept consecință apariția fenomenului fiziologic cu care el a fost asociat; d) reflex rotulian - extensia bruscă a gambei, ca urmare a percuției tendonului rotulian; e) reflex tricipital - extensia antebrațului pe braț, determinată de percuția tendonului tricepsului brahial la
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
calitate superioară. REPETIȚIE (< fr. répétition; engl. repetition) - Repetiția este un factor al învățării și al memorării; ea se poate referi, după caz, la comportamentul însuși sau chiar la conjuncția unui comportament și a condițiilor sale sau pur și simplu la stimuli sau la situații. În orice caz, ea este un factor esențial de stabilizare și ameliorare pentru comportamente (printre care și cele motrice), dar și pentru activități mintale. Forța învățării, care poate fi măsurată după diverși parametri, este de multe ori
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ROOD MARGARET (nume propriu) - Kinetoterapeută care a prezentat o metodă de intervenție recuperatorie în cadrul Universității din Indianapolis (SUA) în anul 1940. Deși se realizează în mod selectiv prin inhibarea și activarea unui singur mușchi, ea nu este considerată analitică, întrucât stimulii sunt gândiți în modele de postură globală și mișcări complexe. În paralel cu dezvoltarea funcției motoare, se pune un accent deosebit pe dezvoltarea funcțiilor vitale și senzoriale. Funcției motoare i se recunoaște o componentă mobilizatoare (fazică) și una stabilizatorie (tonică
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a flexiei antebrațului, când examinatorul flectează cu putere degetele și pumnul pacientului, a cărui mână este ținută în supinație, cu o ușoară flexie a antebrațului; apare în leziunile piramidale. SENSIBILITATE (< fr. sensibilité, cf. lat. sensibilitas) - Capacitatea de a percepe anumiți stimuli care acționează asupra organelor de simț, de a reacționa la stimulii senzoriali. În interacțiunile dintre organism și mediu, sensibilitatea îndeplinește funcția de semnalizare - ea stă la baza tuturor proceselor psihice, de la cele mai elementare până la cele mai complexe. Formele de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
pacientului, a cărui mână este ținută în supinație, cu o ușoară flexie a antebrațului; apare în leziunile piramidale. SENSIBILITATE (< fr. sensibilité, cf. lat. sensibilitas) - Capacitatea de a percepe anumiți stimuli care acționează asupra organelor de simț, de a reacționa la stimulii senzoriali. În interacțiunile dintre organism și mediu, sensibilitatea îndeplinește funcția de semnalizare - ea stă la baza tuturor proceselor psihice, de la cele mai elementare până la cele mai complexe. Formele de manifestare sunt: tactilă, termică, vizuală, auditivă, vibratoare, proprioceptivă, ortostatică și de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
simțul localizării tactile și dureroase (topognzia), simțul discriminării tactile și dureroase, simțul dermolexic, simțul stereognosic. Tulburările obiective de sensibilitate pot fi ordonate în următoarele categorii: hiperestezie (perceperea exagerată a excitațiilor dureroase), hiposau anestezia (diminuarea sau abolirea senzațiilor determinate de diverși stimuli). După T. Sbenghe (1987), regulile în reeducarea sensibilității au în vedere următoarele aspecte: indiferent de tipul de stimulare, trebuie să fie efectuată sub privirea pacientului, apoi i se acoperă ochii; durata stimulărilor este cuprinsă între 5 și 10 minute, fiind
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
următoarele aspecte: indiferent de tipul de stimulare, trebuie să fie efectuată sub privirea pacientului, apoi i se acoperă ochii; durata stimulărilor este cuprinsă între 5 și 10 minute, fiind repetată zilnic de două-trei ori; progresia are în vedere tipul de stimul aplicat, în sensul că stimulul poate fi: intens, greu, grosolan, aspru etc., pentru ca, treptat, să fie utilizat unul mic, ușor, fin, moale etc. Reeducarea propriocepției și kinesteziei începe cu articulațiile mari spre cele mici; în cazul unui deficit senzitiv unilateral
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de stimulare, trebuie să fie efectuată sub privirea pacientului, apoi i se acoperă ochii; durata stimulărilor este cuprinsă între 5 și 10 minute, fiind repetată zilnic de două-trei ori; progresia are în vedere tipul de stimul aplicat, în sensul că stimulul poate fi: intens, greu, grosolan, aspru etc., pentru ca, treptat, să fie utilizat unul mic, ușor, fin, moale etc. Reeducarea propriocepției și kinesteziei începe cu articulațiile mari spre cele mici; în cazul unui deficit senzitiv unilateral, pentru a asigura o mai
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
continuă cu sensibilitatea termică (întâi la rece, apoi la cald); prezența unor semne de început ale refacerii recepției elementare reclamă introducerea în paralel și a exercițiilor stereognozice. Sensibilitatea - după Larousse (2006) - se exprimă prin inversul pragului de detecție a unui stimul definit. Prin urmare, este capacitatea de a răspunde la o intensitate mică a stimulării. Este ansamblul funcțiilor de detecție și de discriminare ale caracteristicilor fizice sau chimice ale stimulilor. SENZAȚIE (< fr. sensation, cf. lat. sensatio, -onis) - Proces psihic senzorial elementar
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Larousse (2006) - se exprimă prin inversul pragului de detecție a unui stimul definit. Prin urmare, este capacitatea de a răspunde la o intensitate mică a stimulării. Este ansamblul funcțiilor de detecție și de discriminare ale caracteristicilor fizice sau chimice ale stimulilor. SENZAȚIE (< fr. sensation, cf. lat. sensatio, -onis) - Proces psihic senzorial elementar prin care se semnalizează separat (în forma imaginilor simple și primare) însușirile concrete ale obiectelor și fenomenelor, în condițiile acțiunii nemijlocite a stimulilor asupra analizatorilor (Buzdugan, 2007). Însușirile senzațiilor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ale caracteristicilor fizice sau chimice ale stimulilor. SENZAȚIE (< fr. sensation, cf. lat. sensatio, -onis) - Proces psihic senzorial elementar prin care se semnalizează separat (în forma imaginilor simple și primare) însușirile concrete ale obiectelor și fenomenelor, în condițiile acțiunii nemijlocite a stimulilor asupra analizatorilor (Buzdugan, 2007). Însușirile senzațiilor depind de particularitățile subiectului: gradul de interes pentru o categorie de stimuli, condiționând diferențieri fine ale anumitor stimuli; existența unor aptitudini pot implica, în structura lor, o modalitate senzorială - vizuală, auditivă, kinestezică etc., putând
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
prin care se semnalizează separat (în forma imaginilor simple și primare) însușirile concrete ale obiectelor și fenomenelor, în condițiile acțiunii nemijlocite a stimulilor asupra analizatorilor (Buzdugan, 2007). Însușirile senzațiilor depind de particularitățile subiectului: gradul de interes pentru o categorie de stimuli, condiționând diferențieri fine ale anumitor stimuli; existența unor aptitudini pot implica, în structura lor, o modalitate senzorială - vizuală, auditivă, kinestezică etc., putând ajunge la un nivel superior de manifestare; locul ocupat de senzație în activitatea subiectului determină realizarea rapidă și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
forma imaginilor simple și primare) însușirile concrete ale obiectelor și fenomenelor, în condițiile acțiunii nemijlocite a stimulilor asupra analizatorilor (Buzdugan, 2007). Însușirile senzațiilor depind de particularitățile subiectului: gradul de interes pentru o categorie de stimuli, condiționând diferențieri fine ale anumitor stimuli; existența unor aptitudini pot implica, în structura lor, o modalitate senzorială - vizuală, auditivă, kinestezică etc., putând ajunge la un nivel superior de manifestare; locul ocupat de senzație în activitatea subiectului determină realizarea rapidă și eficientă. În actele motrice, informațiile senzoriale
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
dermice - sunt acele senzații care apar în urma excitării corpusculilor senzitivi aflați sub piele. Aceste senzații sunt: de tact (pipăit), din care fac parte cele de contact și presiune; de temperatură, grupate în senzații de cald și rece; de durere. Totalitatea stimulilor proveniți pe cale tactilă de la obiectele cu care se acționează formează subiecților o anumită obișnuință, ca rezultat al sistematizării proceselor de excitație în scoarța cerebrală, formând astfel stereotipul dinamic al fenomenelor de acomodare ce se dezvoltă în nervi și centrii nervoși
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
mișcărilor, respectiv frecvența de repetare relativ uniformă a mișcărilor într-o unitate de timp; f) ritmul mișcărilor - urmărește coordonarea în timp a tuturor fazelor și elementelor care leagă ciclurile de lucru ale mișcărilor repetate, precum și mișcările executate o singură dată. STIMUL (< lat., fr. stimulus; engl. stimulus) - Orice formă de energie fizică, exterioară sau interioară organismului, de o intensitate suficientă (prag absolut) pentru a excita un receptor senzorial. Mediul unui individ conține un număr mare de informații care constituie stimuli potențiali de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
singură dată. STIMUL (< lat., fr. stimulus; engl. stimulus) - Orice formă de energie fizică, exterioară sau interioară organismului, de o intensitate suficientă (prag absolut) pentru a excita un receptor senzorial. Mediul unui individ conține un număr mare de informații care constituie stimuli potențiali de natură și intensitate variată (Larousse, 2006). Orice agent extern sau intern (fizic sau chimic) capabil să determine un răspuns caracteristic sau o formă particulară de reacție din partea organului asupra căruia acționează. STIMULARE (de la stimula < fr. stimuler, cf. lat.
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
pe inimă, lipsa poftei de mâncare etc. Surmenajul netratat poate determina tulburări cum ar fi: astenie, gastrite, uneori, ulcere etc. (Popescu-Neveanu, 1978). T TACT (< germ. Takt, fr. tact) - Modalitate senzorială cutanată care permite semnalizarea contactului cu diverse corpuri; asigură percepția stimulilor mecanici (contact, presiune, tracțiune) ce sunt aplicați pe tegument sau pe mucoase. Tactul poate fi pasiv, în condițiile atingerii involuntare a obiectului, sau activ, atunci când se execută din mișcare. În acest sens, este implicată, pe lângă recepția cutanată, și cea kinestezică
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de intensitate moderată la nivelul învelișului cutanat și mucos. Percepția conștientă a deformării pielii necesită o triplă codare: spațială, temporală și de intensitate. Codarea spațială este asigurată de somatotopia sistemului nervos central și periferic, care permite discriminarea spațială fină a stimulilor. Codarea temporală este asigurată de funcționarea simultană a receptorilor tonici și fazici; primii oferă informații despre permanența unui stimul, în timp ce receptorii fazici oferă informații despre începutul și sfârșitul stimulului. Codarea de intensitate este asigurată de marea varietate a receptorilor prezenți
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
temporală și de intensitate. Codarea spațială este asigurată de somatotopia sistemului nervos central și periferic, care permite discriminarea spațială fină a stimulilor. Codarea temporală este asigurată de funcționarea simultană a receptorilor tonici și fazici; primii oferă informații despre permanența unui stimul, în timp ce receptorii fazici oferă informații despre începutul și sfârșitul stimulului. Codarea de intensitate este asigurată de marea varietate a receptorilor prezenți la nivelul pielii, unii foarte sensibili, alții mai puțin sensibili. TAHICARDIE (< fr. tachycardie, cf. gr. tachys - rapid, kardia - inimă
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sistemului nervos central și periferic, care permite discriminarea spațială fină a stimulilor. Codarea temporală este asigurată de funcționarea simultană a receptorilor tonici și fazici; primii oferă informații despre permanența unui stimul, în timp ce receptorii fazici oferă informații despre începutul și sfârșitul stimulului. Codarea de intensitate este asigurată de marea varietate a receptorilor prezenți la nivelul pielii, unii foarte sensibili, alții mai puțin sensibili. TAHICARDIE (< fr. tachycardie, cf. gr. tachys - rapid, kardia - inimă) - Accelerarea ritmului cardiac peste limitele fiziologice, corespunzătoare vârstei. Tahicardia sinusală
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
celor învățate; asigurarea ritmicității învățării și a acumulărilor respective; analiza obiectivelor motrice și sintetizarea lor pentru evidențierea principiilor care conduc la performanță. În același timp, se acordă atenție atenuării sau înlăturării efectelor interferenței prin: sublinierea asemănărilor și deosebirilor dintre diferiți stimuli și răspunsurile celor două acțiuni; introducerea unei pauze mai mari între cele două acțiuni; consolidarea corespunzătoare a primei acțiuni, înainte de a trece la învățarea celei de-a doua; asigurarea corectitudinii învățării inițiale a oricărei acțiuni, întrucât restructurarea este dificilă și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
chirurgical este un mijloc terapeutic de mare importanță, dar trebuie aplicat cu mult discernământ și fără a fi considerat că oferă posibilități miraculoase. TRAUMATISM (< fr. traumatisme) - Ansamblul manifestărilor locale sau generale provocate printr-o acțiune violentă asupra organismului, datorită unor stimuli care depășesc capacitatea de toleranță a subiectului (Rusu, 1983). Eveniment ce poate surveni în viața subiectului, fiind de natură fizică (lovitură, șoc) sau psihică (șoc afectiv), având drept efect o perturbare mai mult sau mai puțin profundă, o consecință a
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
capabil să învingă starea de disconfort psihic, să fie conștient că a făcut progrese deosebite, că a lărgit sfera de percepere a realității înconjurătoare, că a dobândit autonomia de deplasare. V VALENȚĂ (< fr. valence, cf. it. valenza) - Proprietate a unui stimul sau a unui obiect datorită căruia este căutat sau respins, resimțit ca fiind plăcut sau neplăcut (Larousse, 2006). Semnifică forța de atracție sau de respingere exercitată de orice fel de obiecte asupra subiectului. Anumite justificări obiective dobândesc valențe pozitive sau
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]