1,936 matches
-
sentiment frumos; sentimentul; sete; soare; soție; soțul; speranță; stare; stare de rău; stimă; suferințe; tată; tinerețe; totul; tremur; țară; ucigătoare; unic; și ură; valoarea vieții; varză; veselie; vicleană; zîmbet (1); 786/230/70/160/0 drept: corect (90); stîng (66); strîmb (37); lege (25); cinstit (22); just (20); avocat (19); adevăr (17); facultate (15); înalt (15); linie (15); onest (14); justiție (13); vertical (13); drum (11); înainte (10); stîlp (10); perfect (9); bun (8); picior (8); brad (6); dreptate (6); riglă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
plat; plop; politică; poloboc; Popa Alexandru; prieten; privilegiu; fără probleme; prost; puțin; rar; rău; respect; responsabilități; restanță; rigid; rigla; sănătos; scîndură; scurt; senin; sigur; siguranță; sinceritate; singur; sistem; soare; societate; specializare; spre; stare; statuie; stejar; sticlă; stîna; stînga; stradă; strănut; strîmbă; strîmt; student; subțire; școala; școală; șofer; șosea; tare; tata; temei; teorie; tot; treaz; trufaș; la țintă; ceva uniform; universitate; vamal; viață; la viață; viteză; voie; voință; vorbă; de a vorbi; de vot; zigzag (1); 752/242/72/170/0 dreptate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); curățenie (2); deschizătură (2); discuții (2); femeie (2); frumoasă (2); guraliv (2); iubire (2); început (2); lingură (2); lumii (2); lungă (2); mănîncă (2); pupic (2); puturoasă (2); de rai (2); rău (2); roșie (2); senzual (2); stomatolog (2); strîmbă (2); șoarece (2); tata (2); vorbă multă (2); -; abis; ac; adînc; adîncă; amar; anatomie; animal; de apă; arde; atașament; auzită; bacterii; bani; băutură; bere; bine; bomboane; bortă; bou; bucată; buze mari; buze rujate; cafea; de cafea; caiet; călătorie; cale de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
viețui; de zi; zi; 1/4; 30; 50 pe 50 (1); 778/240/91/149/0 jura: promite (113); credință (53); promisiune (52); păcat (23); încredere (20); adevăr (19); jurămînt (18); a promite (18); legămînt (15); biblie (14); cuvînt (11); strîmb (11); biserică (10); înjura (10); urît (10); căsătorie (9); minciună (8); minți (6); spune (6); tribunal (6); țigan (6); judecată (5); minte (5); mult (5); neîncredere (5); prostie (5); crede (4); înjură (4); sincer (4); drept (3); dreptate (3); făgădui
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
democrație (2); document (2); falsă (2); foi (2); hîrtie (2); hotărîre (2); impunere (2); îndatorire (2); îngrădire (2); judecătorie (2); legiuire (2); libertate (2); nerespectat (2); norme (2); obligații (2); partid (2); a respecta (2); de respectat (2); strictă (2); strîmbă (2); supremație (2); supremă (2); nu-i tocmeală (2); abatere; adidas; adoptare; afaceri; alergare; aprigă; aprobată; armată; articol 145.23; a se asculta; asprime; atractiv; balanță; bani; benefică; Biblia; bine; birocrație; blondă; bun; caif; căldură în suflet; cinste; cod penal
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
6); masă (5); argint (4); de fier (4); a mînca (4); ustensilă (4); adîncă (3); aluminiu (3); ceai (3); lapte (3); mănîncă (3); zahăr (3); argintie (2); de aur (2); instrument (2); lichid (2); linguriță (2); mănînc (2); rotund (2); strîmbă (2); tacîmuri (2); acasă; adîncime; ajutor; ajutor, hrană; apă; de aramă; de argint; auriu; bază; bebeluș; bol; cu borș; bucățică; cafea; cap; cartofi; castron; caș; cereale; cratiță; drag; dulceață; element; fasole; firavă; foamete; foarfecă; fulgi; gaură; grasă; gură; gurmand; heroină
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
iute(4); se mișcă(4); om(4); pășește(4); pleca(4); a se plimba(4); a sta(4); sport(4); activitate(3); acțiune(3); copil(3); departe(3); a se deplasa (3); a funcționa(3); lent(3); a pleca(3); strîmb(3); școală(3); viață(3); afară(2); agale(2); ajunge(2); bucurie(2); călător(2); circulă(2); da(2); drept(2); pe drum(2); excursie(2); exercițiu(2); fugi(2); greu(2); înaintează(2); jos (2); liber(2); mai departe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
oribil; pacoste; palavre; pariu; Păcală; păcate; păcălit; părinți; pedepsit; periculos; piatră; picioare scurte; plictisitoare; plîns; politician; poantă; prefăcătorie; prefăcut; prins; promisiune; prost; provocare; ranchiună; răbdare; răutăciune; rece; regret; revoltă; roșu; ruinare; rușinare; rușinoasă; scîrbă; scop; scuze; secrete; slăbiciune; soluție; stricăciune; strîmbă; surplus; șapcă; șiretlic; șmecherie; știri; știu; tîlhar; tîmpenie; peste tot; trist; trișa; trișare; țeapă; urîțenie; utilă; V. Ponta; vanitate; vas; viclenie; Victor Ponta; vină; viperă; visător; vorbe; vreme; zeu; zid (1); 780/276/85/191/1 minte: creier (139); deștept
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cuțit(2); direcție(2); după(2); forță(2); greu(2); încredere(2); întoarce(2); întors(2); mijloc(2); nerespect(2); omoplați(2); organ (2); parte (2); părinți(2); păzi(2); prieteni(2); refuz(2); sexy(2); somn(2); spate(2); strîmb(2); supărare(2); tare(2); uitare(2); umbră(2); urît(2); abordare; ajunge; anterior; apărător; arătos; asigurat; atenție; au; a avea spate; bazat; bloc; bolnav; boss; braț; bronz; buci; calcat; cap; cămașă; cărat; cărăuș; ceafă; cîrcă; cocoașă; cojoc; corp omenesc
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
braț(2); cale(2); ceas(2); educația fizică (2); indicator(2); inima(2); invers(2); mers(2); nedrept(2); neîncredere(2); neputință (2); o parte (2); picior(2); PSD (2); putere(2); schimbare(2); semnalizare(2); somn(2); stradă(2); strîmb(2); tare(2); a scrie; adjutant; administrator; alternativă; avertizator; bandă rutieră; bărbat; bărbatul; bine; bleagă; bucurie; casei; căzătură; clădire; colega; colegă; confuzie; contradicție; coordonate; croșeu; curbă; de dreapta; decizie; degetul fără aluniță; diferențe; direcția; doare; doarme; dreptaci; drum greșit; echilibru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
48); scară (45); sus (44); deal (32); munte (27); urc (25); a urca (24); scări (22); cobor (19); copac (17); pod (9); urcare (8); dealul (7); înălțime (6); urci (6); a coborî (5); greu (5); în pod (5); ridica (5); strîmb (5); ascensiune (4); efort (4); scara (4); cal (3); coboară (3); mașină (3); munți (3); pom (3); seară (3); ascendent (2); avansa (2); avansare (2); cățăra (2); cer (2); cireș (2); în copac (2); culme (2); un deal (2); escaladare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
birou, săreau fetele pe mine ca să le povestesc; uneori le făceam și schițe ca să înțeleagă, dar am renunțat după ce o colegă s-a ales cu triplă întindere la picior și un umăr dislocat, iar extraterestrul ei a rămas cu gâtul strâmb; dimineață le creionasem o figură mai deosebită, iar ea șterpelise desenul și-l luase acasă... Urmau poveștile. Și aici era inepuizabil; tot ce spunea era nou pentru mine; îmi descria ce gust au mâncărurile în anumite condiții de preparare, ce
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
cîntece și rîsete! Irina: (stăpînindu-și cu greu plînsul) Alex, avem destule pe cap, nu ne mai chinui și tu! Alex: (foarte aproape de Mihai) O auzi? Avem destule pe cap, nu ne mai chinui și tu cu adevărul!" Auzi ce limbă strîmbă a învățat să vorbească? (către Irina) Bine, frumoaso, bine, uite, spun, cu aceeași limbă învățată și de mine că sîntem buni, cinstiți, curajoși, că sîntem solidari și autentici, că tata e puternic, că mama e mama mamelor de pe lume... E
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mă hodinesc! / Foaie verde de bujor / După horă mă omor, / Mă topesc și mă usuc / Ca și frunza cea de nuc! / Nu căta a cui îi gura, / C-așa merge strigătura! / Cine joacă și nu strigă / Facă-i-se gura strâmbă! Frunză verde și-o alună / Nu căta fata-n strânsură, / Du-te-acasă și-o ochește / Și-i vedea-o cât îți plătește. / De ce joc, de ce-aș juca, / Hora din Bucovina, / Că se joacă pe-ndelete, / Când se prind băieți și fete
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în septembrie."51 În calendarul tradițional, era, mai întâi, Genarie, Ghenarie sau Cărindari ("Carindari / Cu ghețile mari), apoi Faur sau Făurari ("Faur ferecă și desferecă", " Două săptămâni ferecă, / Iar două desferecă"); urmau lunile de primăvară Germănari, Mart, Marte, Mărțișor ("Marte / Strâmbă parte / La o parte), Florari sau Prier ("Prier priește, / Dară și jupuiește), și Florar, Florari, Frunzari, Pratar sau Mai ("Mai / E rai"). Apăreau, apoi, lunile verii Cireșar, Cireșeri, Cireșel; Cuptor, Cuptori, Coptori (iulie), Augustru, August, Aust, Măsălari, Secerar, Gustar sau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
odinioară s-a ridicat, într-o seară, să închidă ușa și nu s-a mai întors. Alteori, pentru a face portretul unei femei, imaginează o stampă cu desene de vânătoare, cu oameni, cai, câini, fete cu picioarele alungite și gambele strâmbe, bolnăvicioase ca și lumina ("Vânătoarea"). Lumina este tristă,bolnăvicioasă, palidă, este lumina singurătății și-a morții, este lumina citită pe fața femeii, un fel de disperare romantică se ascunde în spatele tratatului despre "posibilitatea unicității". Ne vin în minte versurile lui
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
parcă mă-nveșmântă./ Ce fericit eram când o priveam, cum putrezește nobil în propria sa nuntă." De fapt, ideea poemului, dualitatea insului, se extinde și în altele ca: "Veșnic părinte", "Vorbesc din demon", idee blagiană ("Pax magna"): "Sunt niște cețuri strâmbe și niște neguri dese,/ Afară parcă iarăși uși grabnic se deschid/ în camera cealaltă e demonul, spusese/ și demonul sta singur sub ceasul de pe zid." Trecând prin văile tulburi ale vieții, existența capătă aspectul vânătorii. Poetul este un izolat în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
care a avut-o în vedere a fost, credem, apa ca mijloc de purificare. Stă scris în Rig-Veda: "Voi, Ape, luați cu voi orice păcat pe care l-am făcut, / Orice nedreptate pe care am făcut-o cuiva, / Orice jurămînt strîmb pe care l-am rostit!" Aruncîndu-se mereu în apele lacului, personajele filmului par a rost aceste versuri, în dorința de a se curăța de mizeria trecutului. Întîlnirea lor s-a petrecut lîngă o cișmea, amintindu-ne astfel că în Biblie
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de gândire statornicit prin tradiții arhaice. Numele simbolic al satului poate sugera blestemul vieții trăite în pripă, sfârșită brutal, la netimp (prin sinuciderea Anei, prin moartea copilului, prin uciderea lui Ion). Timpul în care ființează această lume străjuită de crucea strâmbă pe care e răstignit un Hristos de tinichea ruginită e o durată bivalentă. Prezentul etern este durata în care ființează satul ca matrice existențială, în vreme ce timpul fragmentar (durata diegetică evocă anii 1906- 1909) definește condiția omului: Satul a rămas înapoi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de gândire statornicit prin tradiții arhaice. Numele simbolic al satului poate sugera blestemul vieții trăite în pripă, sfârșite brutal, la netimp (prin sinuciderea Anei, prin moartea copilului, prin uciderea lui Ion). Timpul în care ființează această lume străjuită de crucea strâmbă pe care e răstignit un Hristos de tinichea ruginită e o durată bivalentă. Prezentul etern este durata în care ființează satul ca matrice existen țială, în vreme ce timpul fragmentar (durata diegetică evocă anii 1906- 1909) definește con diția omului: Satul a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
paradig matic al lumii lui Ion este satul Pripas, construit ca un cronotop arhetipal, funcționând ca un spațiu închis, cu un tipar de existență și de gândire statornicit prin tradiții arhaice. Timpul în care ființează această lume străjuită de crucea strâmbă pe care e răstignit un Hristos de tinichea ruginită e o durată bivalentă. Prezentul etern este durata în care fiin țează satul ca matrice existențială, în vreme ce timpul fragmentar (durata diegetică evocă anii 1906- 1909) definește condiția omului: Satul a rămas
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
nimeni mîna cînd ți-o întinde pe cea stîngă, că-i a rău. Cînd se naște un copil și pică pe mîna dreaptă, toată viața lui va fi cu dreptate, iar dacă pică pe mîna stîngă, va trăi numai cu strîmbul. în ziua de Paști nu se mănîncă ouăle roșii nesărate, căci cel care le va mînca nesărate i se vor roși mînile. Femeia care ia focul ori mucul cu mîna - semn că nu se va teme de bărbat. Ca să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
foloștine*, se zice că ninge cu obiele și se descalță Dumnezeu atunci. Noapte înapoi noaptea și în fîntînă părăsită să nu te uiți, că nu-i bine. Noaptea pe întuneric să nu te uiți îndărăt, căci vei rămînea cu gîtul strîmb. Nu-i bine să ieși noaptea afară pînă nu-ți faci cruce. Noaptea nu se mătură casa. Noaptea nu se caută în oglindă, că-ți faci de urît. Scutecele copiilor nu trebuie lăsate noaptea afară. Nu e bine să te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pămînt cu iarbă și îl așază pe tăcute pe pragul casei. (Gh.F.C.) De Paști, ori mănînci anafură, ori mănînci muguri de salcie și flori de măr e totuna, pentru că pomii sînt sfinți. (Gh.F.C.) Miercurea din Săptămîna Mare se numește Miercurea Strîmbă, dar femeile, ca să n-o supere, îi spun Miercurea Frumoasă. (Gh.F.C.) Păcat Mămăliga și pînea să n-o calci în picioare, că-i păcat. Pe morți și pe bătrîni să nu-i vorbești de rău, că le iei din păcate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mă caută un tînăr. Se recomandă: fiul lui Linder. L-a trimis tatăl lui, din Germania de Vest, să... recupereze cei 300 de lei pentru perdele! Ptiu, ghinionul naibii! Îi spun că nu am acum, să vină luna viitoare. Tînărul strîmbă din nas și zice că va veni. DAR... (iarăși, celebrul DAR!) simt că sînt privit insistent: întorc capul și o văd pe contabila-șefă care a urmărit dialogul. Mă cheamă-n birou și-mi spune, revoltată, că cum eu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]