1,470 matches
-
sardonic prelung prin dezvelirea maxilarului superior, retragerea și Încrețirea botului etc. această manifestare la câinele-lup amintește de agresivitatea și ferocitatea lupului din sălbăticie, de la care a moștenit multe din cele bune și cele rele. Așadar, nu trebuie uitat că tatăl străbun al câinelui-lup a fost lupul din sălbăticie și că, calmul, răbdarea, Îndurarea, viclenia, inteligența nativă, dar și stările agresive, care la câinii dezechilibrați nervos poate degenera În manifestări de ferocitate, Îndeosebi când sunt provocați și sunt abuzați, sunt doar câteva
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
celui care, vreme de un sfert de veac, a știut să conducă În mod autonom țara lui, deși condițiile vremii erau vitrege, a reușit să ridice prestigiul cultural al Țării Românești, și mai ales, a știut să moară pentru credința străbună. Rezumat: În ziua Adormirii Maicii Domnului din anul 1714 Constantin Vodă Brâncoveanu urma să Împlinească vârsta de 60 de ani. Încă de la Începutul anului se pregătise pentru serbarea fericitului eveniment, mai ales că În același an aniversa și 25 de
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Iuliana Oproiu; Magdalena Carmen Drăgușin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92321]
-
ceasul celei mai sfinte lupte, lupta drepturilor strămoșești și a bisericii, lupta pentru vetrele și altarele românești de totdeauna... Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miază-Noapte. Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți. Reîmpliniți în trupul țării glia străbună a Basarabiei și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre..."1 Vestea intrării în război a fost primită cu bucurie de întregul popor, în pofida îngrijorării firești privind soarta celor dragi și apropiați mobilizați pe front. Regele Mihai I a
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
La 25 iulie 1941, Cartierul General al Comandamentului frontului germano-român a dat publicității un comunicat în care se arăta: "Lupta pentru dezrobirea brazdei românești de la răsărit s-a terminat. Din Carpați și până la Mare suntem din nou stăpâni pe hotarele străbune. Lupta pentru asigurarea dezvoltării noastre, pentru salvarea credinței, pentru ordine și pentru civilizație continuă. Trupele germano-române au înaintat adânc dincolo de Nistru."1 În cele 35 de zile ale operațiunilor militare care au avut ca scop final eliberarea zonelor răpite de
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
venit în satul nostru și al D-voastră... și Victor Ion Popa l-a îmbrățișat fuguța scăpându-l de discurs ... Venea, Victor Ion Popa, în fruntea unei echipe de studenți în medicină umană și veterinară, agronomie, sociologie etc., să studieze străbuna așezare răzășească, satul său de origine, în speranța găsirii unor soluții de ridicare economică și culturală a dodeștenilor. Emoții, bucurie, entuziasm și munca începe, nu fără greutăți, continuându-se până în anul 1939, câte trei luni în sezonul verii. Între timp
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
Moldova. 8 IV. COSTUMELE DANSATORILOR Costumele dansatorilor sunt adevărate monumente istorice, mărturii peste timp ale existenței unei civilizații rurale străvechi. Ele nu aparțin numai sferei înalte ale artei, ci sunt în egală măsură comori istorice, asociindu-se cu hora satului străbun românesc, sau cu poveștile populare cu zmei și zâne, cu Ilene Cosânzene și Feți-Frumoși. Ele rimează cu perfecta și armonioasa așezare a comunității libere care a știut să străbată toate intemperiile istoriei prin neîntrecutul său sistem de autoghidare și adaptare
LUMINIŢA SĂNDULACHE ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA. In: ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_494]
-
și greaca. Rezultatul politicii școlare a administrației habsburgice a fost surprins foarte bine de G. Sion: „Educațiunea publică prin școli reușește a strivi elementul românesc. Numai poporul de jos, muncitorii de cîmp, țăranii și-au păstrat intacte limba și datinile străbune. Proprietarii, oamenii culți, vechile familii moldovenești erau în genere deznaționalizați, limba română bătrînii abia o mai vorbeau, iar tinerii nu știau decît nemțește, rusește, leșește [...]. Cînd îi întrebai de ce națiune sînt, abia înțelegeau o asemenea vorbă și în fine răspundeau
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
limba părinților În școli și tribunale, de a avea „Îndrăzneala” să ceară să ocupe posturi mai Înalte În treburile statului, În locul atâtor Greci, Turci, Unguri, calviniști sau nu, al atâtor beizadele ce știau mai bine grecește sau turcește decât limba străbună... Utopia În care Ștefan, Mircea și Mihai Ghiaurul erau cu adevărat antecesorii și modelele posibile ale unor populații fărâmițate sub trei imperii arogante și discreționare, utopia unor inși care-și vedeau propria limbă latină scrisă În caractere slave și preoții
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Sibiu, str. Strungului nr. 32, județul Sibiu. 92. Nicu Marian, născut la 30 iulie 1956 în București, România, fiul lui Nicu Ion și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 29410 Salzwedel, Hopfenstr. 2, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Străbună nr. 151, sectorul 1. 93. Ocsko Alexandru, născut la 10 iulie 1956 în Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Ocsko Alexandru și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 07546 Gera, Ulmenhof nr. 2, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str.
HOTĂRÂRE nr. 62 din 10 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117443_a_118772]
-
Muguri noi! Pornim pe urma celor vechi în crepusculul unei primăveri. Ne mână dragostea după frumos și adevăr. Cântecul nostru e slab și n-are glas, dar îl vom potrivi după cavalul doinei și-l vom hrăni cu seva ogorului străbun. Suntem tineri, entuziaști și neîncercați, dar arma aspră a viitorului ne va oțeli sufletele și ne va face luptători. Dragostea de țară, neam și lege ne va fi stimulentul, iar bătrânii, stâlp de foc călătoriei noastre” ( Muguri vechi și muguri
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
eternei reîntoarceri, Eliade cucerește Eternitatea, pentru că el a izvorât din nostalgia întoarcerii în spațiul mioritic și în timpul mitic al originilor sale: “Am o credință de țăran simplu”, îi mărturisea cu fiorul morții în inimă, părintelui Gheorghe Calciu. Legat de pământul străbun prin nevăzutele fire ale creației sale artistice: “tu, mă auzi, mamă pământule, tu nu mă minți, Maica mea!”, Mircea Eliade va trebui să se întoarcă acasă și să renască din propria cenușă, pentru că: “Mișcarea legionară are dreptul să se revendice
Lecția Eliade... by Luminița Săndulache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1707_a_3025]
-
meu așteptam o asemenea întâlnire. În clipa următoare am simțit atingerea unei mâini și, fără voia mea, pașii au pornit pe urmele chipului de fum și a glasului de bucium...Am să te port pe căile urmate de bunii și străbunii noștri voievozi... Nu vom scrie o nouă istorie, ci vom încerca să ne limpezim cele știute, să ne reamintim cele uitate ori să aflăm cele neștiute...Voi fi gata să-ți sar în ajutor când vei avea mare trebuință. Vom
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ai spus unele fapte s-au limpezit deja în mintea mea. Nu mai departe înțelesul cuvintelor: „țara era stricată”. Rogu-te, deci, mărite Spirit, să-mi spui acum cum pot afla mai multe despre sfintele zidiri care împânzesc aceste meleaguri străbune. - Dacă mi-ai pus o asemenea întrebare, sunt sigur că vrei să afli cu adevărat lucruri noi. Despre mănăstirile la care te gândești poți citi în izvoadele domnești întocmite odată cu zidirea sfintelor lăcașuri sau pe timpul cât ele au ființat. Te
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de șeful de proiect Sindilaru Radu, pentru marile agregate de la CNE Cernavoda a lucrat ca proiectant șef Lupu Vasile, pentru unele rețele electrice de înaltă tensiune a fost inginer proiectant specialist gr. I colegul Sorea Niculai Pentru menținerea credinței ortodoxe străbune a păstorit cu demnitate enoriașii, colegul nostru, preotul paroh, masterand în teologie, Bucescu Dragoș. La liceul din Vicovu de Sus, colegul nostru, profesorul de matematici Bujdei Gheorghe, care a predat un an și la liceul nostru a căutat să calce
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
Voievod al Țării, după ce l-au alungat pe Balc, urmașul lui Dragoș, un supus fidel al regelui maghiar. Iată cum consemnează documentele acelor vremuri lupta necurmată purtată de românii moldoveni împotriva maghiarilor, pentru apărarea credinței lor strămoșești și a gliei străbune: „Regii maghiari au încercat să oprească năvălirile tătare asupra Transilvaniei, printr-o serie de expediții împotriva acestora, la care au participat și românii din Maramureș. În anul 1343, sub conducerea Voievodului Dragoș, românii maramureșeni, alături de secuii conduși de Andrei, fiul
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
lupta pentru drepturile strămoșești și a bisericii, lupta pentru altarele vetrei românești de totdeauna. Ostași, Vă ordon: Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și MiazăNoapte. Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți. Reîmpliniți în trupul Țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre. Ostași, Plecați azi pe drumul biruinței lui Ștefan cel Mare, ca să cuprindeți cu jertfa voastră ceea ce au supus strămoșii noștri cu lupta lor. Înainte! Fiți mândri că veacurile ne-
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
moarte, De barbarii asiatici, ce curgeau puhoi de hoarde. Crăcănați, cu gambe strâmbe, cu ochi mici și frunți înguste, Pârjolind în cale totul, ca și norii de lăcuste, Ei cuprinseră-mprejurul ca-ntr un cerc de foc și sânge Și hotarele străbune începuser-a se frânge... Mai întâi, spre Soare-apune astfel de ordii pribege Le izbesc cu vrăjmășia celor ce n-au nici o lege. După lupte sângeroase, cei dintâi s-au fost plecat Chiar CRIȘANA cea mezină și frățâne-său, BANAT, Și-n
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
război Zdruncinate fără milă, din adânc de temelii, Cad ca hidra din poveste putredele mpărății Și cei zece frați cu lacrimi fericite de emoții Sub al Țării-Mume sceptru, s-adună iar cu toții Sunt din nou uniți în vatra și-n străbunele hotare, Vechea DACIE renaște, într-o ROMÂNIE MARE... Din nefericire însă, visul abia împlinit, Tot ca visul cel de-o clipă, repede s-a risipit... Două dintre copilițe, tam-nisam și fără vină, BASARABIA cea blondă și cu dulcea BUCOVINĂ, Rupte
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
nu a încercat să-i fure și ființa națională, cu tot cu datini și obiceiurile cele din străbuni, căci aruncată fiind la margine de lume civilizată și hărțuită de furtunile dezlănțuite din cele patru zări, a avut veșnic străjuirea relicvelor și criptelor străbune. Hoardele care au năvălit pe acest pământ românesc, descendenți ai nomazilor din secolul al VI-lea, au găsit pe aceste locuri casă și masă, fiind întâmpinați cu bunăvoință și ospitalitate românească. Drept răsplată, oaspeții nepoftiți s-au ridicat asupra românilor
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
avut parte de liniște și pace, căci toate nenorocirile, care de veacuri au venit și mai vin și astăzi asupra ei, de peste Nistru s-au năpustit asupra acestei provincii românești. Neamuri fără de lege și fără Dumnezeu, străine de civilizația noastră străbună și de cea europeană în general, au atentat și mai atentează încă, fără rușine, la tot ceea ce poate avea un popor mai scump pe lume, trecutul și viitorul. Pe vremea nesfârșitelor năvăliri sălbatice din miazănoapte și răsărit, străbunii noștri au
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
toți de un neam și odată descălecați sunt. La Lipnic, Cahul, Țețina și Codrii Cosminului, la Vaslui și Războieni, la Chilia și Cătlăbuga, Șchei și Baia, românii moldoveni s-au ridicat împotriva năvălitorilor, pentru neatârnarea Țării Moldovei și apărarea gliei străbune, când cetățile noastre Hotinul, Soroca, Orheiul, Tighina și Cetatea Albă străjuiau neclintite pe hotarul Nistrului, păzind cu sfințenie Țara Moldovei. La poalele acestor cetăți strămoșești s-au apărat românii împotriva năvălitorilor păgâni și creștini, turci, tătari, cazaci, polonezi, care râvneau
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
au precupețit nimic din al lor, atunci când au fost puși în situația de a sări să-și apere brazda, când dușmani ai țării și ai neamului nostru românesc au încercat să rupă și să-și adjudece parte din glia noastră străbună. Nu numai hotarul satului, ci întreaga moșie a mândrei noastre Romînii au fost stropite cu sângele înaintașilor noștri din toate timpurile și presărate cu osementele lor, în momentele în care patria le-a cerut-o. Eroii din vechime rămân necunoscuți
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
hotarul satului, ci întreaga moșie a mândrei noastre Romînii au fost stropite cu sângele înaintașilor noștri din toate timpurile și presărate cu osementele lor, în momentele în care patria le-a cerut-o. Eroii din vechime rămân necunoscuți, în vremurile străbune neexistând posibilitatea consemnării lor, în ultimile două secole, cronicile ne aduc la cunoștință însă, numele multora dintre ei, dându-ne posibilitatea astăzi să-i rememorăm, să mai înălțăm o rugăciune către Dumnezeu pentru sufletele lor curate și să mai facem
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Mi-e pieptul plin de amintiri din lunca de pe Vale De când furiș mă strecuram să-i ies drăguții-n cale. De-atâta plâns mi-s ochii seci, și-aud cum parcă sună Cântând din frunză Laie baci și doina lui străbună. Dar glas strident îmi țipă-n zori; sirena la uzină Ce cheamă mii de muncitori, la muncă ntins să vină. Nu i nici drăguța, nu-i nici joc, nici doina de la țară. Că altă doină, alt caval e-n viața
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
eram copii [...] și ne spuneau moșnegii povești Nașterea și copilăria lui Eminescu au intrat în mit. Ipoteștii sunt, priviți din acest unghi, un spațiu sacru. Comun la toate ramurile poporului român, spațiul sacru este [...] moșia satului și vatra satului; moșia străbună și satul-matcă de pe moșie 1. Spațiul ipoteștean a devenit sacru prin copilăria fabuloasă a poetului, dar mai ales prin recrearea lui în universul imagistic eminescian. Illo tempore, Ipoteștii au purtat în plămada lor interioară rezonanță de șopot, iar Eminescu a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]