4,708 matches
-
atomul primordial”), prin cea a ruso-americanului Gamow (big-bang-ul) ș.a.m.d. Sursologia a fost, așadar, inversată abil de pictor. Astfel, prin sinteza miturilor, a științelor milenare și a celor mai apropiate de noi, prin fulguranta sa intuiție artistică, Brâncuși „ridică” străvechea geometrie (păstrată pe covoarele țărănești, de pildă) la puritatea geometriei riemanniene, „descoperind”, avant la datte, întâia formă a Universului (Sculptură pentru orbi/Începutul Lumii e din 1916, dar e presimțit formal mult mai devreme). Iată cum, pentru Niram, ovoidul devine
LECŢIA LUI EINSTEIN de DAN CARAGEA în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354316_a_355645]
-
pe vârfuri de munte, ar fi mai tânăr cu aproape două mii cinci sute de ani decât legendarul întemeietor al religiei persane cristalizate în Avesta; iar insistenta reântoarceri, ciclică a acelorași personaje, n-ar fi, așa cum este, un motiv dominant al străvechii mitologii indiene și asiro-babioneene, ci rodul inspirației lui Nietzsche. O paternitate incertă contrazisă chiar de notațiile sale ulterioare. Zarathustra creat de filozof se deosebește esențial de omologul său antic, deoarece, în timp ce acela propovăduia opoziția dintre bine și rău, personificate de
CĂLĂTORIE PRIN VEGETAŢIA LUXURIANTĂ A EXEGEZELOR NIETZSCHEENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354394_a_355723]
-
următoarea zi de Dragobete. Se mai credea că, în această zi, păsările nemigratoare se adună în stoluri, ciripesc, își aleg perechea și încep să-și construiască cuiburile. Prilej de bucurie și bunăstare, Dragobetele este unul dintre cele mai frumoase obiceiuri străvechi ale poporului român. Probabil că, 24 februarie însemna, pentru omul arhaic, începutul primăverii, ziua când natura se trezește, păsările își caută cuiburi, iar omul participă și el la bucuria naturii.” ,, Uneori ne dorim să sărbătorim iubirea în fiecare zi, gândindu
SĂRBĂTOAREA IUBIRII CELEBRATĂ LA ȘCOALA GIMNAZIALĂ MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354470_a_355799]
-
mercadillos (magazinele) din Paza Mayor, Puerta del Sol, Gran Via, sau cele din districtul Salamanca, nu mi-e rușine. Pline ochi de furnicuțe gastadores (cheltuitoare) în două picioare! Și eu printre ele!!! Auleo! Uitai de „El Gordo” (Grăsanul), cea mai străveche și cea mai mare loterie din lume. Datează din 1812. Se ține doar pe 22 decembrie, când toată suflarea madrilenă și nu numai - mai sunt și mulți jucători din alte țări ale lumii - stă cu ochii mijiți la televizoare să
TELEGRAMĂ DE LA MADRID (2) – FELIZ NAVIDAD de CAMELIA STOIAN în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354464_a_355793]
-
este ținută într-o amforă mare de lut de culoare roșie, așezată într-o construcție circulară, cu coloane de culoare roșie și portocalie, cu boltă pictată în interior. Pe locul unde se află astăzi Biserica a existat un așezământ monahal străvechi care a fost distrus în 1036 în urma invaziei pecenegilor. La 5 iulie 1936 a fost pusă piatra de temelie a Bisericii de la Dervent care a fost sfințită în anul 1942, primind trei hramuri: Sfânta Cuvioasă Parascheva, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe
SFÂNTUL APOSTOL ANDREI, CEL ÎNTÂI CHEMAT, ŞI LĂCAŞURILE SALE DOBROGENE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354458_a_355787]
-
înălțimea de 19 metri, lungimea de 33,8 și lățimea de 20. Va fi dotată și cu spații expoziționale pentru obiecte de artă creștină și recuperate din bisericile distruse. Cele două complexe monahale vizitate sunt dovezi că filonul creștin este străvechi în istoria acestor locuri, că pământul Dobrogei este binecuvântat de Dumnezeu și că nu a fost denumit întâmplător „Betleemul românesc”, că religia ortodoxă cu doctrina, credința, lăcașurile, sfinții și arta ei a supraviețuit pe aceste meleaguri, în ciuda vremurilor aprige care
SFÂNTUL APOSTOL ANDREI, CEL ÎNTÂI CHEMAT, ŞI LĂCAŞURILE SALE DOBROGENE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354458_a_355787]
-
de dincoace de Carpați, pe la Baia (prima capitală a Moldovei), străbate și satul Soci. Legenda vânării bourului de către voievodul maramureșean pe-aici a localizat-o cronicarul Grigore Ureche. În pădurea care desparte satele Soci și Boureni e și un toponim străvechi care confirmă legenda, numit “Locul căpățânii” - al căpățânii bourului, desigur. Legenda spune că, după ospățul voievodal care a marcat izbânda cinegetică a lui Dragoș, a avut loc ceremonialul de îngropare a capului fiarei, pe tipsie de aur, după un ritual
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
care confirmă legenda, numit “Locul căpățânii” - al căpățânii bourului, desigur. Legenda spune că, după ospățul voievodal care a marcat izbânda cinegetică a lui Dragoș, a avut loc ceremonialul de îngropare a capului fiarei, pe tipsie de aur, după un ritual străvechi care acordă bourului cinstire mistică. Iată de ce părintele Romică Siminciuc a mutat (și continuă asta) la Soci o părticică din ființa locurilor maramureșene, cu acele celebre bisericuțe din lemn care înțeapă cerul, opere meșteșugărești despre care Lucian Blaga preciza că
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
istoricilor noștri cu caracter pluridisciplinar am încercat să susțin popularizarea cercetărilor unor remarcabili specialiști cât și opiniile unor personalități românești care au vorbit și au făcut eforturi pentru salvarea cetăților dacice sau păstrarea unor situri, incinte valoroase pentru istoria noastră străveche . Alăturându-mă tematicilor congreselor de Dacologie care vorbesc despre o adevărată mișcare dacologică susținută și demonstrată cu dovezi de eminentul dr. Napoleon Săvescu, întemeietorul importantei instituții „Dacia Revival International Society” ca și aceea care subliniază tema actualului Congres International de
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354496_a_355825]
-
trecut. Există numai un singur complex balnear de patru stele. Când va deveni o stațiune la standarde europene, pe un traseu cultural cu valențe istorice? Germisara de azi ar trebui citită ca o metaforă prelungită , având sens ascuns în istoria străveche. Sunt nume, care uneori e imposibil de rostit. E un loc sacru, prețios ca vechime, cu vestigii unice dacice și romane, dând informații asupra existentei noastre milenare. E un simbol pe care trebuie să-l păstrăm. El definește o civilizație
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354496_a_355825]
-
de kilometri pătrați. Și nici nu este de mirare marea întindere a lui, pentru că, de fapt, Limassolul de astăzi s-a format prin contopirea a două orașe antice: Amathus și Kourion (Curium). Prima atestare documentară a așezării datează din timpuri străvechi, încă înaintea anului 2000 î. Hr. - după unele izvoare, iar după altele, înaintea secolelor VII și IV î.Hr. Niciun scriitor al antichității nu amintește în scrierile sale despre fondarea orașului, dar istoria sa se regăsește în fiecare colțișor al său. Curiozitatea
LIMASSOL de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354450_a_355779]
-
reale a existenței unei civilizații, m-au stimulat, stârnindu-mi interesul față de legendarul oraș, răsfoind cu migală pagini prăfuite ale istoriei și încercând apoi să reconstitui parte din ele, de fiecare dată când am ocazia să le vizitez. În vremurile străvechi, numele orașului Limassol de astăzi era Neapolis (de la numele unuia din episcopii greci - Leontios de Neapolis). Atestările documentare relevă însă faptul că orașul s-a numit Lemessos (ipoteză susținută de Constantine Porfyrogennitos), de unde se presupune că provine numele grecesc actual
LIMASSOL de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354450_a_355779]
-
care au pus bazele acestei așezări, datând din Epoca Bronzului, situl fiind aproape identic cu un altul, situat în imediata apropiere, la Episkopi, pe dealul Bamboula. S-au descoperit aici multe inscripții, unele încă nedescifrate, importante dovezi ale existenței civilizațiilor străvechi ascunse sub stâncile de la Kourion. Nu se poate să ajungi la Limassol și să nu vizitezi ruinele orașului antic Kourion, un imens complex arheologic. În prezentarea succintă a acestuia sunt tentată să încep cu cel mai important obiectiv arheologic, Amfiteatrul
LIMASSOL de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354450_a_355779]
-
în aer liber, oferind o ambianță care impresionează prin farmecul ei aparte. În partea de nord-est a complexului arheologic de la Kourion se află Forumul, unde în perioada 1975-1997 au fost descoperite ruinele unor construcții publice și instalații hidraulice din vremuri străvechi. Alte rămășițe ale vechiului oraș se regăsesc în Nymphaeum, locul sacru care se spune că era destinat nimfelor, fiicele lui Posseidon. Piața mare a orașului antic Kourion era înconjurată de o colonadă alcătuită inițial din 16 coloane (porticuri). din care
LIMASSOL de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354450_a_355779]
-
și cer, fără să vrei, te duce gândul la suferințele interioare de care nu suntem privați niciunul dintre noi, oricât de puternice caractere am avea, și, sub magia lui mitologică ai tendința firească de a spera ca din străfundurile vremurilor străvechi să răzbată înspre tine balsamul vindecător al puterii apolloniene. Plecând de la Kourion spre Limassol este indicat să te oprești la Kolossi, unde se află Castelul (Turnul) Kolossi, fortăreață medievală construită în secolul al XIII-lea, amplasată în inima văii râului
LIMASSOL de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354450_a_355779]
-
Nicio Laie, niciun Câine, doar ciobanii fără pâine!” Asta da... Mioriță modernă! Să plece ciobanii din țară! Așa cum am plecat noi, în Spania, în Italia sau în alte țări unde am auzit că e mare nevoie de o asemenea meserie străveche. Citeam undeva ca de mai mulți ani dragii noștri ciobănei au luat drumul pribegiei! Ce transhumanță? Exil curat-murdar nenicule! Bacii noștri pasc oile prin Alpi, prin Pirinei, prin Pind... Citește mai mult „(...) Ei se sfătuirăPe l-apus de soareCa să
CAMELIA STOIAN [Corola-blog/BlogPost/354539_a_355868]
-
Nicio Laie, niciun Câine, doar ciobanii fără pâine!” Asta da... Mioriță modernă! Să plece ciobanii din țară! Așa cum am plecat noi, în Spania, în Italia sau în alte țări unde am auzit că e mare nevoie de o asemenea meserie străveche. Citeam undeva ca de mai mulți ani dragii noștri ciobănei au luat drumul pribegiei! Ce transhumanță? Exil curat-murdar nenicule! Bacii noștri pasc oile prin Alpi, prin Pirinei, prin Pind...
CAMELIA STOIAN [Corola-blog/BlogPost/354539_a_355868]
-
Nicio Laie, niciun Câine, doar ciobanii fără pâine!” Asta da... Mioriță modernă! Să plece ciobanii din țară! Așa cum am plecat noi, în Spania, în Italia sau în alte țări unde am auzit că e mare nevoie de o asemenea meserie străveche. Citeam undeva ca de mai mulți ani dragii noștri ciobănei au luat drumul pribegiei! Ce transhumanță? Exil curat-murdar nenicule! Bacii noștri pasc oile prin Alpi, prin Pirinei, prin Pind... unde sunt apreciați că profesioniști desăvârșiți. Ba li se dă voie
TELEGRAMĂ DE LA MADRID (1) – D’ALE LU’ MOŞ NICIOLAE de CAMELIA STOIAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354541_a_355870]
-
Apoi prânzesc împreună, ciobanii cu gospodari. Să se facă brânza bună, pun să cânte lăutari. Dar curând se isprăvește ospățul abia-nceput că, ciobani duc spre creste, turma de oi la păscut. Tradiții și ritualuri perpetuate-n vreme, vin cu străvechi obiceiuri. Să devină eterne. Maria Filipoiu Din anuarul ,,Tradiții creștine și ritualuru populare românești" LA MULȚI ANI, SĂRBĂTORIȚILOR! Referință Bibliografică: Tradiții și ritualuri de Sfântul Gheorghe / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1573, Anul V, 22 aprilie 2015
TRADIȚII ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL GHEORGHE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353970_a_355299]
-
va mai fi, dacă se va întâmpla aceasta, pentru că pieirea unui neam nu are consecință mai devastatoare decât despărțirea de sine însuși! Olteanul, dacă nu cântă nu e oltean. Cum oare să nu cânte dacă în această parte de patrie străveche strălucește poate cel mai bogat zăcământ de folclor cu filon liric?! Dragul, draga, mama, tatăl, fiii, voinicii, domnii, haiducii, natura, munca, jocul, întristarea, dragostea, dorul... sunt oltenești aici, iar cântecul oltenesc, zugrăvindu-le, le dă viață sufletească oltenească! Niciun dor
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
s-au concretizat în volumul Drobeta, Seria Etnografie, apărut în 2012. Că și în alți ani semnează materiale și studii nume de prestigiu din cercetarea socioumană și etnografica românească actuala, precum: Marcela Bratiloveanu Popilian, care investighează reminiscențe ale unor culte străvechi în zonele casrpato-danubiene, vizibile chiar și azi la sărbătoarea de Sf.Gheorghe(în recuzita,ramurile verzi de salcie, practici, ungerea cu usturoi a tuturor intrărilor, fumigații, efectuarea primului păscut, etc.) considerată că moment de instaurare unei noi ordini agropastorale când
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
la daci și nu numai, era acoperirea ca-davrului cu vase de ceramică sparte sau tăiate. Acoperirea cu cioburi sau culcare pe un pat de cioburi era probabil legată de aceeași concepție antropogonică a creări omului din pământ. Alte tradiții funerare străvechi presupuneau chiar înhumarea în vase care erau asimilate probabil uterului matern. Corpul uman era deci pregătit pentru (re) naștere. Și ce similitudine poate fi mai profundă decât cea între conținut, lut omenesc, și trupul său, vasul de lut ? Cel cu
ULCIORUL ROMÂNESC de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353239_a_354568]
-
atrase și coțofenele, păsări considerate în general necrofage. Intrând în casă, gândurile mi-au pornit în călătorie spre un alt lăstun drag mie, cunoscut în primăvara acestui an. Întâlnirea cu ea pe meleaguri moldave, pline de istorie și de cultură străveche românească încă din cele mai îndepărtate vremuri, m-a răscolit și m-au determinat să dau altă dimensiune restului de viață ce mi-a mai rămas. Întotdeauna căutam din romanele mele să dau chip eroinelor așa cum îmi doream eu să
LĂSTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352553_a_353882]
-
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1707 din 03 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Stimați cititori, Acum un am (mai exact pw date de 4 sept.2014) am publicat partea întâi a povestiroo HORA, obicei străvechi al românilor, fenomen magic din viața consătenilor mei, care, în anii copilăriei mele mi-au fermecat și marcat pentru totdeauna sufletul. În partea întâi am descris trăirile și simțirile consătenilor mei, la Hora duminicală. Cu unele consecințe faste ori nefaste
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
s-au numit mai înainte râmni și râmleni”... „Acești râmleni, din tradițiunile poporale române, nu au de a face nimic cu vechii locuitori ai Romei, nici cu vechii cetățeni ai Imperiului Roman; ei reprezintă, după ideile poporului român, o naționalitate străveche și autohtonă a acestor țări (Moldova, Țara Românească, Transilvania). Limba vorbită de aceștia păstra un important fond comun cu limba pelasgă, delimitându-se oarecum de aceasta printr-un anumit concept unitar cu particularități regionale determinată de folosirea predominantă caracteristică a
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]