5,990 matches
-
abandonarea coping-urilor neadaptate care mențin schema, adică expunerea in vivo la schemă în toate domeniile vieții (profesională, privată, timp liber...). Este necesar să se urmărească prescrierea de sarcini care să acopere toate aspectele viații. Intr-adevăr, o singură schemă generează strategii de coping multiple și variabile în funcție de context, fiecare consolidând schema. Din această cauză, o terapie reușită antrenează modificări în toate aspectele vieții, ale căror consecințe trebuie evaluate împreună cu pacientul. Strategiile comportamentale - Definirea obiectivelor intervenției în toate aspectele vieții, adică vizarea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
utilizată în acest caz este cea a confruntării empatice („Aveți desigur argumente solide în sprijinul faptului că ați învățat să gândiți astfel, dar nu credeți că...?), cu utilizarea de metafore și caricaturi care să evidențieze excesul de scheme și de strategii de coping. Terapeutul validează astfel schemele ca pe o „concluzie/viziune a lumii logice asupra condițiilor de viață (infantile) ilogice/anormale”. El validează, de asemenea, strategiile de coping reperate ca eficiente, doar pe termen scurt, pentru a evita perceperea consecințelor
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
însoțească în progresul lor lent și dificil spre vindecare. Această terapie „non formală” nu este din această cauză non structurată și incoerentă: ea urmează un plan terapeutic riguros, dar suplu. Ea urmărește să evalueze cu regularitate progresele terapeutice. Ea schimbă strategii în caz de impas. Se interesează de progresele simptomatice și de ameliorarea calității vieții persoanei. Satisfacția persoanei vis-à-vis de terapia sa este un element de apreciere important al travaliului terapeutic în desfășurare. Câteva instrumente terapeutice Practicienii care utilizează terapiile cognitive
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
-și aleagă strategiile de schimbare și să înlăture ultimele obstacole. In stadiul de acțiune, terapeutul îl însoțește pe pacient în procesul de schimbare a comportamentului, de exemplu, sevrajul. Intărirea este, în acest stadiu, esențială. In stadiul de menținere, terapeutul propune strategii de prevenire a recăderii și explorează, în mod regulat, ambivalența, pentru a îndepărta eventualele îndoieli privind importanța schimbării efectuate. In stadiul de recădere, terapeutul lucrează în vederea dedramatizării situației și determină pacientul să se angajeze din nou în acțiune. In cadrul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să respire corect și să spună simplu „bună ziua” surorii sale. Acest travaliu terapeutic, realizat în principal în timpul ședințelor individuale, se termină cu puneri în situație sub formă de jocuri de rol, în cadrul cărora pacienta se antrenează pentru a-și însuși strategii mai adaptate. Mai târziu, ea testează unele comportamente în realitate, ceea ce constituie scopul final al acestui proces. Comportamentul său mai bine adaptat situației este întărit și trebuie să se mențină prin intermediul unui cerc virtuos. Iată cum s-a desfășurat întâlnirea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în sfârșit, terapeutul individual și pacientul urmăresc împreună comportamentele care au efect asupra calității vieții. Convorbirile individuale sunt structurate astfel: - primirea pacientului, - analiza fișelor de auto-observare și a sarcinilor prescrise, - agenda ședinței, - travaliu terapeutic asupra comportamentelor problemă, - concluzii în legătură cu ședința. Strategii terapeutice In timpul convorbirilor individuale, terapeutul utiliează o panoplie de strategii terapeutice cum ar fi contractele de funcționare a terapiei, analizele comportamentale progresive și soluțiile respective, identificarea modelelor de funcționare, psihoeducația patologiei și a instrumentelor terapeutice, procedurile administrării contingențelor, antrenamentul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
efect asupra calității vieții. Convorbirile individuale sunt structurate astfel: - primirea pacientului, - analiza fișelor de auto-observare și a sarcinilor prescrise, - agenda ședinței, - travaliu terapeutic asupra comportamentelor problemă, - concluzii în legătură cu ședința. Strategii terapeutice In timpul convorbirilor individuale, terapeutul utiliează o panoplie de strategii terapeutice cum ar fi contractele de funcționare a terapiei, analizele comportamentale progresive și soluțiile respective, identificarea modelelor de funcționare, psihoeducația patologiei și a instrumentelor terapeutice, procedurile administrării contingențelor, antrenamentul în vederea însușirii de competențe, expunerile, modificarea cognitivă, intervenția asupra mediului, consultarea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
persoană rău intenționată să nu descopere aceste fișe. Doamna B. ar dori să le completeze sub protecția anonimatului; animatorii o felicită pentru faptul că a identificat o sursă de dificultăți în ceea ce o privește și pentru că s-a gândit la strategii de rezolvare ale acestei probleme. Ei o invită să se gândească la incapacitatea în care s-ar găsi terapeuții de a oferi feed-back-uri celorlalți membri ai grupului dacă toți ar refuza să-și dezvăluie identitatea. Participanții și animatorii caută, în
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
7; Cornel Regman, Un profund exeget al prozei, RL, 1992, 18; Radu Călin Cristea, Duh și spirit, RL, 1992, 18; Gabriel Dimisianu, Observații mărunte, RL, 1992, 18; Al. Piru, O nouă istorie a literaturii române, L, 1992, 19-21; Monica Spiridon, Strategii de lectură, RL, 1992, 24; Gheorghe Grigurcu, O istorie refuzată, F, 1992, 6; Ovidiu Pecican, Istoria literară și existențialismul naționalist, ST, 1992, 8-9; Monica Spiridon, Habent sua fata libelli, F, 1992, 9; Matei Călinescu, Despre „Istoria literaturii române” de I.
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
echilibru între răspunsurile cele mai bune. Soluția pentru această problemă vine de la observarea faptului că un jucător nu trebuie să aleagă aceeași opțiune tot timpul. Calcularea echilibrului Nash discutată mai sus depinde de „strategiile pure”. Dar se pot folosi și „strategii mixte”, în care un jucător își variază alegerile dintre două sau mai multe opțiuni disponibile, de exemplu PA poate alege S1 cu probabilitatea p și S2 cu probabilitatea (1-p). Care este cea mai bună strategie pe care un jucător o
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
3/4(3) + 1/4(1) = (2) 1/2 Utilitatea așteptată pentru PA dacă aplică S2 este: 3/4(2) + 1/4(4) = (2) 1/2 În acest fel, utilitatea așteptată pentru opțiunile lui PA este egală. Această combinație de strategii mixte - jucătorul A (S1 1/2 ; S2 1/2) și jucătorul B (s1 3/4; s2 1/4 ) - este perfect stabilă. Nici unul dintre jucători nu poate să-și îmbunătățească recompensele pe care le obține cu strategia sa mixtă dacă și-
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Dar, pentru cercetătorul care este interesat să afle rezultatul probabil într-o situație cu un singur joc, o soluție mixtă nu-i va fi de prea mare ajutor. Deseori situația se complică și mai mult deoarece există incertitudine față de ce strategii vor adopta jucătorii: echilibrul Nash pur sau mixt? Să ne imaginăm următoarea matrice de recompense - o versiune a jocului cunoscut sub numele de „Lașul” (Chicken) Povestea asociată în mod obișnuit cu acest joc este aceea că doi șoferi foarte tineri
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
aceea că jucătorii trebuie să ghicească, în timp ce conduc cu viteză unul înspre celălalt, care dintre aceste două echilibre se va constitui mai probabil. Dar jocul acesta mai are și un echilibru de strategie mixtă. Ambii parteneri vor aplica fiecare dintre strategii jumătate din timp, și fiecare va avea astfel o utilitate așteptată de (2) 1/2. În cadrul opțiunilor de strategie mixtă toate aceste recompense posibile - inclusiv accidentul dezastruos - au șansa de apariție de 1/4. Totuși, combinația strategiilor - jucătorul A (S1
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pe termen scurt adoptată atât de unul, cât și de celălalt jucător. Totuși, cei doi jucători nu pot conspira în ceea ce privește iraționalitatea, căci ambii vor folosi în interes propriu pronosticul rezultat. Jucătorii au însă posibilitatea să selecteze un număr mare de strategii combinate care să asigure unuia sau amândurora o recompensă mai mare pe parcursul unor repetate jocuri de „Dilema prizonierului”. Care combinație de cooperare și necooperare are șanse mai mari de reușită? Nu există un răspuns formal la această întrebare, deoarece recompensa
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în mai mare măsură decât a fost nevoie în cazul subiectelor anterioare din aceste cursuri. Totuși, nu vom acorda decât o atenție superficială detaliilor tehnice. În schimb, vom sublinia logica ce stă la baza testării eficiente și tipurile principale de strategii de testare existente. Prin examinarea virtuților și a complicațiilor legate de fiecare, cercetătorul poate selecta mai ușor design-ul de testare cel mai potrivit pentru un anumit proiect de cercetare. Metodologia formală ne furnizează doar o unealtă utilă pentru evaluarea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
se bazează pe probabilitate și statistică. Dar scopul nostru este să selectăm corect tipul de test potrivit, pentru a stabili concluzii pe care să le putem susține cu încredere. Este, astfel, important să ne familiarizăm cu un număr mare de strategii de testare, ca să putem studia literatura de specialitate în mod critic și selecta în mod înțelept atunci când alegem un test care să fie potrivit pentru proiectul propriu. În al treilea rând, trebuie să reținem să nu supraevaluăm diferența dintre cercetarea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de „bazele metodologiei” din științele sociale se ocupă în detaliu de prezumțiile de bază și de condițiile care produc distorsiunea, ineficiența și neconcordanța estimărilor. Literatura de specialitate din domeniul științelor sociale se află într-un proces de evoluție continuă, elaborând strategii de testare tot mai sofisticate în scopul facilitării evaluării unor modele tot mai complexe de reflectare a societății umane. Sunt rare disputele care privesc domeniul testării semnificației. Acestea apar cu privire la modele de bază, la concepte, la operaționalizarea variabilelor, la selectarea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
tradițiilor sociologice românești dominante În secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX asupra stilului de analiză și interpretare sociologică din epocă; ruptură și/sau continuitate teoretico-metodologică Între sociologia antebelică și sociologia din perioada comunistă: statutul paradigmei marxist-leniniste; strategii defensive ale sociologilor; reluarea/reinventarea/redefinirea sociologiei după 1989: „căderea” paradigmei marxiste sau adaptarea ei la noile condiții socioistorice; pluralism teoretic sau sincretism teoretic; resuscitarea empirismului?; influența modelelor sociologice occidentale și/sau răsăritene asupra sociologiei românești În diferitele sale etape
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
capacitate de adaptare deosebită, folosindu-se din plin de aceste sondaje cu o subtilitate pe care partide cu tradiție din Occident o pot invidia. Ruptură și/sau continuitate teoretico-metodologică Între sociologia antebelică și sociologia din perioada comunistă: statutul paradigmei marxist-leniniste; strategii defensive ale sociologilor Virgil Măgureanu: În România a existat o ruptură În sociologie, cu accente chiar radicale, mai ales În primul și ultimul deceniu ale regimului comunist. Perioada interbelică a fost negată „creator” la Început, apoi a devenit istorie pentru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În țară. Totuși, o anumită opoziție a Început să se resimtă, cu surdină, pe măsură ce iluziile reformiste ale sociologilor se destrămau În contact cu rezistența sistemului la umanizarea relațiilor sociale, la democratizare, la creșterea calității vieții etc. Se pot identifica câteva strategii defensive construite de sociologi În cercetările efectuate: a) ,,stratagema” caracterului local al investigațiilor care le permitea cercetătorilor să descopere probleme sociale, disfuncții variate, ca, de exemplu, ,,căderea nivelurilor” În organizații, self-perpetuating bodies, În cadrul structurilor democrației socialiste etc., fără pretenția generalității
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Rusia a stat interviul calitativ, fiind realizate 151 de interviuri În cele două zone studiate. Au fost identificate o serie de tipuri de strategii de viață, mai mult sau mai puțin conturate: strategii orientate spre muncă, spre afaceri, spre carieră, strategii centrate pe gospodărie (fermă), degajându-se În timpul discuțiilor pe marginea acestei comunicări necesitatea distincției mai clare Între strategiile personale și cele familiale. Tamas Domokos, de la Echo Survey Sociological Research Institute, Ungaria, și Laszlo Kulcsar jr., de la Cornell University, New York, În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
teroarea la strategie de stat, de pârghie sigură de directivare și manipulare. Autorul menționat evocă particularitățile societății totalitare, formele de manifestare a terorii, consecințele acesteia În plan individual și colectiv. Contextul comunist a creat diverse forme de reacții și de strategii care acum par a fi destul de stranii. Aurora Liiceanu, inventariind câteva dintre acestea, consumate În spațiul gesturilor comune, al convivialității și privatității, ne face aproape să zâmbim, dar și să ne Întrebăm cum de am făcut ceea ce am făcut (să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
asociații internaționale de anglistică. În perioada 1979-1985 a mai semnat și Adrian Sehelbe. Optzecist întârziat, „recuperat” ca prozator doar în deceniul următor, O. este totodată un aplicat analist al propriei generații. Astfel, cele două volume ale studiului Proza generației ’80. Strategii transgresive (2000-2003) constituie o cercetare nuanțată a prozei românești din intervalul 1980-1995. Utilizând metodele puse la dispoziție de naratologie și de teoria textului, autorul face numeroase observații pertinente cu privire la rolul obiectelor, al personajelor și al stărilor liminale, la metalepsă, reciclarea
OŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
către un sens centrifug. SCRIERI: Coaja lucrurilor sau Dansând cu Jupuita, București, 1996; Chei fierbinți pentru ferestre moi (Carte de calculatoare pentru spirite literatoare), Pitești, 1998; Stângăcii și enormități (Carte de calculatoare pentru spirite literatoare), Pitești, 1999; Proza generației ’80. Strategii transgresive, vol. I: Trafic de frontieră, Pitești, 2000, vol. II: Ochiul bifurcat, limba sașie, Pitești, 2003; Under Eastern Eyes. Cross-Cultural Refractions, Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, Debut strălucit, RL, 1996, 13; Dan Silviu Boerescu, Imprimanta divină apocrifă sau Carna
OŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
Alergarea copacului roșu (1985), care cuprinde și texte în proză, unele dintre ele de mare petulanță imagistică, aparent absurdă, de fapt criptat-expresivă, uneori cvasiurmuziene (în fond enigmatic-alegorice). Esențială este deschiderea religioasă, mai pronunțată în timp, însă fără prefaceri spectaculoase de strategii expresive. Numeroase versuri se referă la transcendență și redempțiune, iar unele titluri sunt în sine edificatoare (Vine lumina, A venit cuvântul, Semnele Tale, Vestirea). Mistica vizând marile chestiuni ontologice e dublată de o „mistică” a poemului, a captării inspirate a
PANAITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288648_a_289977]